Lingviști
65 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Diverse/Ghid de exprimare corectă”
Sari la navigare
Sari la căutare
Articol/Diverse/Ghid de exprimare corectă (vedeți sursă)
Versiunea de la data 17 noiembrie 2020 10:41
, 17 noiembrie 2020 10:41fără descrierea modificării
| (Nu s-au afișat 24 de versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
Acest articol tratează câteva din cele mai frecvente probleme de exprimare în limba română. Vă reamintim că | Acest articol tratează câteva din cele mai frecvente probleme de exprimare în limba română. Vă reamintim că ''dexonline'' nu este afiliat în niciun fel Academiei Române. Dacă aveți sugestii pentru acest ghid, vă rugăm să ni le trimiteți prin e-mail. | ||
== Forme nominale (substantive, adjective, pronume) == | == Forme nominale (substantive, adjective, pronume) == | ||
| Linia 30: | Linia 30: | ||
| '''Codri''' înverziți sunt frumoși.<br>'''Pantaloni''' albaștri s-au rupt.<br>Am discutat despre niște '''parametrii''' importanți.<br>'''Parametri''' cei mai importanți au fost discutați. | | '''Codri''' înverziți sunt frumoși.<br>'''Pantaloni''' albaștri s-au rupt.<br>Am discutat despre niște '''parametrii''' importanți.<br>'''Parametri''' cei mai importanți au fost discutați. | ||
| '''Codrii''' înverziți sunt frumoși.<br>'''Înverziții''' codri freamătă.<br>'''Pantalonii''' albaștri s-au rupt.<br>Am discutat despre niște '''parametri''' importanți.<br>'''Parametrii''' cei mai importanți au fost discutați. | | '''Codrii''' înverziți sunt frumoși.<br>'''Înverziții''' codri freamătă.<br>'''Pantalonii''' albaștri s-au rupt.<br>Am discutat despre niște '''parametri''' importanți.<br>'''Parametrii''' cei mai importanți au fost discutați. | ||
| Substantivele masculine au, la forma de plural articulat cu articol hotărât, doi ''i'' (sau trei, în cazul cuvintelor ca ''uliii, vizitiii, copiii).'' Când există un adjectiv antepus substantivului, el preia accentul: ''codrii înverziți,'' dar ''înverziții codri.'' În sintagma ''niște parametri importanți,'' articolul este nehotărât (niște), așadar toate cuvintele se scriu cu un singur ''i.'' | | Substantivele masculine au, la forma de plural articulat cu articol hotărât, doi ''i'' (sau trei, în cazul cuvintelor ca ''uliii, vizitiii, copiii).'' Când există un adjectiv antepus substantivului, el preia accentul: ''codrii înverziți,'' dar ''înverziții codri.'' În sintagma ''niște parametri importanți,'' articolul este nehotărât ''(niște),'' așadar toate cuvintele se scriu cu un singur ''i.'' | ||
|- | |- | ||
| '''copii''' se joacă<br><br>'''cobaiii''' sunt rozătoare | | '''copii''' se joacă<br><br>'''cobaiii''' sunt rozătoare | ||
| Linia 72: | Linia 72: | ||
| Adjectivul pronominal demonstrativ se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. | | Adjectivul pronominal demonstrativ se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. | ||
|- | |- | ||
| condițiile '''cele mai optime'''<br>o | | condițiile '''cele mai optime'''<br>o evaluare '''foarte negativă''' | ||
| condițiile '''{{d|optim|optime}}'''<br>o | | condițiile '''{{d|optim|optime}}'''<br>o evaluare '''{{d|negativ|negativă}}''' | ||
| Adjectivele care la origine sunt comparative și superlative: ''exterior, interior, superior, inferior, optim, excelent'' sau cele care exprimă, prin sensul lor, superlativul: ''ultrasensibil, splendid, perfect'' nu formează grade de comparație.<br>De asemenea nu formează grade de comparație nici adjectivele care exprimă o însușire absolută: ''pozitiv, negativ, complet, mort, viu, principal, gravidă, mijlociu, prim'' etc. | | Adjectivele care la origine sunt comparative și superlative: ''exterior, interior, superior, inferior, optim, excelent'' sau cele care exprimă, prin sensul lor, superlativul: ''ultrasensibil, splendid, perfect'' nu formează grade de comparație.<br>De asemenea nu formează grade de comparație nici adjectivele care exprimă o însușire absolută: ''pozitiv, negativ, complet, mort, viu, principal, gravidă, mijlociu, prim'' etc. | ||
|- | |- | ||
| Linia 93: | Linia 93: | ||
|- | |- | ||
| Solicitatorul întrunește '''un {{d|summum}}''' de calități, care îl recomandă pentru a fi angajat.<br> | | Solicitatorul întrunește '''un {{d|summum}}''' de calități, care îl recomandă pentru a fi angajat.<br> | ||
| Solicitatorul întrunește '''o {{d|sumă}}''' de calități, care îl recomandă pentru a fi angajat.<br>Scriitorul a ajuns la '''un {{d|summum}}''' | | Solicitatorul întrunește '''o {{d|sumă}}''' de calități, care îl recomandă pentru a fi angajat.<br>Scriitorul a ajuns la '''un {{d|summum}}''' al calităților artistice greu de depășit. | ||
| ''Summum'' are sensul de ''gradul cel mai înalt, punct maxim''. Folosirea lui cu sensul de ''sumă, sumedenie'' este greșită. | | ''Summum'' are sensul de ''gradul cel mai înalt, punct maxim''. Folosirea lui cu sensul de ''sumă, sumedenie'' este greșită. | ||
|- | |- | ||
| Linia 146: | Linia 146: | ||
| Când am venit la tine, tu '''plecasei''' deja. | | Când am venit la tine, tu '''plecasei''' deja. | ||
| Când am venit la tine, tu '''plecaseși''' deja. | | Când am venit la tine, tu '''plecaseși''' deja. | ||
| Forma verbului la indicativ, mai mult ca perfect, pers. a II-a sing., se construiește cu terminația ''-seși,'' nu '' | | Forma verbului la indicativ, mai mult ca perfect, pers. a II-a sing., se construiește cu terminația ''-seși,'' nu ''-sei'': ''plecaseși, plăcuseși, merseseși, coborâseși, iubiseși.'' | ||
|- | |- | ||
| A fost investit în funcția de ...<br>A învestit mult în afacere. | | A fost '''investit''' în funcția de ...<br>A '''învestit''' mult în afacere. | ||
| A fost '''{{d|învestit}}''' în funcția de ...<br>A '''{{d|investit}}''' mult în afacere. | | A fost '''{{d|învestit}}''' în funcția de ...<br>A '''{{d|investit}}''' mult în afacere. | ||
| Deși au o etimologie comună, verbele ''a investi'' („a cheltui/plasa bani într-un anumit scop, într-o anumită afacere”) și ''a învesti'' („a acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuție”) au evoluat diferit ca sens, de unde, probabil, nevoia de a le diferenția și formal, prin adoptarea formei '''''î'''nvesti.'' | | Deși au o etimologie comună, verbele ''a investi'' („a cheltui/plasa bani într-un anumit scop, într-o anumită afacere”) și ''a învesti'' („a acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuție”) au evoluat diferit ca sens, de unde, probabil, nevoia de a le diferenția și formal, prin adoptarea formei '''''î'''nvesti.'' | ||
| Linia 154: | Linia 154: | ||
| Să '''cere-ți''' voie înainte să plecați.<br>Nu '''trage-ți!'''<br>'''Cereți''' drepturile tale.<br>'''Trageți''' pătura (pe tine). | | Să '''cere-ți''' voie înainte să plecați.<br>Nu '''trage-ți!'''<br>'''Cereți''' drepturile tale.<br>'''Trageți''' pătura (pe tine). | ||
| Să '''cereți''' voie înainte să plecați.<br>Nu '''trageți!'''<br>'''Cere-ți''' drepturile tale.<br>'''Trage-ți''' pătura (pe tine). | | Să '''cereți''' voie înainte să plecați.<br>Nu '''trageți!'''<br>'''Cere-ți''' drepturile tale.<br>'''Trage-ți''' pătura (pe tine). | ||
| Când ''-ți'' apare ca desinență pentru indicarea pers. a II-a plural a verbelor, se scrie, desigur, lipit de verb: ''voi cereți, voi trageți.'' Dar se scrie despărțit prin cratimă de un verb la imperativ când ''-ți'' este forma prescurtată a pronumelui ''îți,'' forma de dativ a lui ''tu,'' care în astfel de construcții are rol de pronume posesiv, înlocuind sau doar întărind pronumele posesiv propriu-zis: ''cere-ți drepturile = cere drepturile '''tale;''' trage-ți pătura = trage pătura '''(ta)''' pe corpul '''tău;''' pune-ți pălăria pe cap = pune pălăria '''(ta)''' pe capul '''tău.''''' | | Când ''-ți'' apare ca desinență pentru indicarea pers. a II-a plural a verbelor, se scrie, desigur, lipit de verb: ''voi cereți, voi trageți.'' Dar se scrie despărțit prin cratimă de un verb la imperativ, când ''-ți'' este forma prescurtată a pronumelui ''îți,'' forma de dativ a lui ''tu,'' care în astfel de construcții are rol de pronume posesiv, înlocuind sau doar întărind pronumele posesiv propriu-zis: ''cere-ți drepturile = cere drepturile '''tale;''' trage-ți pătura = trage pătura '''(ta)''' pe corpul '''tău;''' pune-ți pălăria pe cap = pune pălăria '''(ta)''' pe capul '''tău.''''' | ||
|- | |- | ||
| eu '''crap''' (de râs, de ciudă).<br>tu '''crapi''' (de râs, de ciudă).<br>el se '''înșeală'''<br>vrea să (te) '''înșale'''<br>el/ea se '''așează'''<br>să '''aibe''' parte | | eu '''crap''' (de râs, de ciudă).<br>tu '''crapi''' (de râs, de ciudă).<br>el se '''înșeală'''<br>vrea să (te) '''înșale'''<br>el/ea se '''așează'''<br>să '''aibe''' parte | ||
| Linia 179: | Linia 179: | ||
| '''risc''' să dau un pronostic...<br>'''riști''' să-l înfrunți pe șef? | | '''risc''' să dau un pronostic...<br>'''riști''' să-l înfrunți pe șef? | ||
| Chiar dacă unele dicționare menționează că ''{{d|risca|a risca}}'' este și reflexiv, aceste forme sunt învechite și nerecomandate. | | Chiar dacă unele dicționare menționează că ''{{d|risca|a risca}}'' este și reflexiv, aceste forme sunt învechite și nerecomandate. | ||
|- | |||
| Ea '''v-a''' cânta.<br>Vouă '''va''' fost foame. | |||
| Ea '''va''' cânta.<br>Vouă '''v-a''' fost foame. | |||
| '''v-a''' este compus din '''v-''', care reprezintă forma neaccentuată de dativ (în exemplul dat) sau acuzativ a pronumelui personal ''{{d|voi|voi}}'' și '''a''', forma de prezent persoana a III-a singular a verbului ''{{d|avea|a avea}}'' cu valoare de verb auxiliar care servește la formarea perfectului compus.<br>'''va''' reprezintă forma de prezent persoana a III-a singular a verbului ''{{d|vrea|a vrea}}'' cu valoare de verb auxiliar care servește la formarea viitorului. Ca regionalism, intră și în expresia ''va să zică'' - adică.<br>Merită amintit că '''va''' poate apărea și în expresia ''{{d|va|mai va}}'', cu sensurile ''mai așteaptă; mai este (mult) până acolo; mai trece vreme până atunci'', în acest caz fiind un verb intranzitiv defectiv la prezent indicativ persoana a III-a, derivat din termenul latin ''vadit''. Cu aceeași formă și etimologie, îl regăsim ca regionalism, la imperativ persoana a II-a singular, alături de ''vă!'', cu accepția ''du-te!''. | |||
|} | |} | ||
| Linia 206: | Linia 210: | ||
| ascultă muzică la '''maxim/minim'''<br>'''maxim''' de profit cu un '''minimum''' efort | | ascultă muzică la '''maxim/minim'''<br>'''maxim''' de profit cu un '''minimum''' efort | ||
| ascultă muzică (dată/emisă) la '''maximum/minimum'''<br>'''maximum''' de profit cu un '''minim''' efort | | ascultă muzică (dată/emisă) la '''maximum/minimum'''<br>'''maximum''' de profit cu un '''minim''' efort | ||
| ''La {{d|maximum}}/{{d|minimum}}'' sunt locuțiuni adverbiale, compuse din prepoziția ''la'' plus substantivele ''maximum/minimum,'' și determină verbe: ''s-a enervat la maximum; a redus la minimum cheltuielile.'' Ca substantive, ele pot apărea și în alte contexte – '' | | ''La {{d|maximum}}/{{d|minimum}}'' sunt locuțiuni adverbiale, compuse din prepoziția ''la'' plus substantivele ''maximum/minimum,'' și determină verbe: ''s-a enervat la maximum; a redus la minimum cheltuielile.'' Ca substantive, ele pot apărea și în alte contexte – ''Moneda euro a ajuns la maximumul istoric...; este necesar un minimum de efort...'' Ca adjective, aceste cuvinte au formele ''maxim/minim'' și determină diferite substantive, putând suferi și modificări flexionare: ''valoare maximă, eforturi minime.'' | ||
|- | |- | ||
| cartea '''după''' noptieră | | cartea '''după''' noptieră | ||
| cartea '''de pe''' noptieră | | cartea '''de pe''' noptieră | ||
| Deși marcat ca ''impropriu,'' sensul ''de pe al prepoziției ''după'' este recunoscut de DEX ca fiind acceptabil, ceea ce ni se pare o eroare (vezi {{d|după}}, sensul I.5). ''După'' cu sensul ''de pe'' este un regionalism nerecomandabil. | | Deși marcat ca ''impropriu,'' sensul ''de pe'' al prepoziției ''după'' este recunoscut de DEX ca fiind acceptabil, ceea ce ni se pare o eroare (vezi {{d|după}}, sensul I.5). ''După'' cu sensul ''de pe'' este un regionalism nerecomandabil. | ||
|- | |- | ||
| Până număr '''la''' trei să plecați de-aici! | | Până număr '''la''' trei să plecați de-aici! | ||
| Până număr '''până la''' trei să plecați de-aici! | | Până număr '''până la''' trei să plecați de-aici! | ||
| Numărăm (de la unu) | | Numărăm (de la unu) ''până'' la trei. Probabil prezența primului ''până'' determină ezitarea de a-l repeta, dar este necesar și cel de-al doilea. | ||
|- | |||
| Stau '''în''' chirie pe Calea Moșilor. | |||
| Stau '''cu''' chirie pe Calea Moșilor. | |||
| ''În chirie'' se folosește exact ca ''în locație'': cu „a da” și „a lua” (a oferi sau a accepta o locuință contra unei chirii), dar nu și cu „a sta”. Până la urmă, corectitudinea o dă uzul, dar până la încetățenirea sintagmei considerăm necesar să semnalăm folosirea greșită a limbii. | |||
|- | |||
| Titlul ''Suflete moarte'' '''se referă că''' moșierii ruși plăteau impozit pentru șerbi care muriseră. | |||
| Titlul ''Suflete moarte'' '''se referă la faptul că''' moșierii ruși plăteau impozit pentru șerbi care muriseră.<br>Titlul ''Suflete moarte'' '''se referă la''' impozitul pe care moșierii ruși îl plăteau pentru șerbi care muriseră. | |||
| Verbul {{d|referi|a se referi}} este reflexiv și cere întotdeauna prepoziția ''la''. Este incorectă tendința de a-l folosi cu sensul ''vreau să spun că'' / ''vrea să spună că'' / ''adică''. | |||
|- | |- | ||
| eu/ei/ele '''sînt/ | | eu/ei/ele '''sînt/sânt''' | ||
| eu/ei/ele ''' | | eu/ei/ele '''sunt''' | ||
| Există multe argumente pro și contra trecerii, în 1993, de la ortografia ''sînt'' la ortografia '' | | Există multe argumente pro și contra trecerii, în 1993, de la ortografia ''sînt'' la ortografia ''sunt'' (ca și a revenirii la folosirea lui ''â),'' dar normele curente impun forma ''sunt.'' Forma ''sânt'' este greșită oricum! | ||
|- | |- | ||
| ''' | | '''ânger<br>a hotărâ<br>reântregire<br>hotărît<br>hotărînd''' | ||
| '''înger<br>a hotărî<br>reîntregire<br> | | '''înger<br>a hotărî<br>reîntregire<br>hotărât<br>hotărând''' | ||
| La începutul și la sfârșitul cuvintelor se folosește numai ''î,'' ca și în cuvintele formate cu prefix, dacă ''î'' este prima literă din rădăcină ''(reînnoire, neîntors).'' Deci, participiul și gerunziul verbelor nu fac excepție: '' | | La începutul și la sfârșitul cuvintelor se folosește numai ''î,'' ca și în cuvintele formate cu prefix, dacă ''î'' este prima literă din rădăcină ''(reînnoire, neîntors).'' Deci, participiul și gerunziul verbelor nu fac excepție: ''coborât-coborând'' etc. | ||
|- | |- | ||
| '''intreprinde, intreprindere, intreprinzător...''' | | '''intreprinde, intreprindere, intreprinzător...''' | ||
| Linia 242: | Linia 254: | ||
| a da '''sfoară''' în țară | | a da '''sfoară''' în țară | ||
| a da '''{{d|sfară}}/{{d|șfară}}''' în țară | | a da '''{{d|sfară}}/{{d|șfară}}''' în țară | ||
| Confuzie ușor de înțeles între ''sfară/șfară'' („fum”) și ''sfoară,'' cu atât mai mult | | Confuzie ușor de înțeles între ''sfară/șfară'' („fum”) și ''sfoară,'' cu atât mai mult cu cât primul aproape a ieșit din uz. Expresia are la bază un vechi procedeu de comunicare la distanță, prin aprinderea unor focuri, mai precis, inițial, ''a da sfară în țară'' însemna ''a semnala ceva cu ajutorul fumului, de la un post de strajă, la altul.'' De aici, evoluția la ''a răspândi o veste,'' sensul actual. | ||
|- | |- | ||
| câine '''sur''' la vânătoare | | câine '''sur''' la vânătoare | ||
| câine '''surd''' la vânătoare | | câine '''surd''' la vânătoare | ||
| Expresia are sensul: | | Expresia are sensul: „ineficient, inutil, inadecvat, nepotrivit, nelalocul lui”, iar culoarea (sur) nu are niciun efect asupra performanțelor câinelui la vânătoare... | ||
|- | |- | ||
| | | '''undeva prin..., undeva la...''' | ||
| | | '''cândva, aproximativ''' | ||
| {{d| | | '''{{d|Undeva}}''' este un adverb folosit pentru a indica un loc, o direcție. Este greșită utilizarea lui în locul lui '''{{d|cândva}}''' (Proiectul se va finaliza ''undeva'' prin noiembrie) sau în loc de '''{{d|aproximativ}}, {{d|circa}}''' (Pentru proiect s-au alocat ''undeva'' la 3.000 de lei). | ||
|} | |} | ||
[[Categorie:Sincronizare]] | [[Categorie:Sincronizare]] | ||
{{CuvinteCheie|numai, doar, decât, fi, î, â, care, crea, agrea, inveterat, învederat, însumi, însuți, însuși, merita, plăcea, apendicită, amigdalită, copil, oră, forțat, fortuit, surlă, tobă, trâmbiță, învesti, investi, ou, maxim, maximum, sumă, summum, continua, încontinuu, promovare, promovabilitate}} | {{CuvinteCheie|numai, doar, decât, fi, î, â, care, crea, agrea, inveterat, învederat, însumi, însuți, însuși, merita, plăcea, apendicită, amigdalită, copil, oră, forțat, fortuit, surlă, tobă, trâmbiță, învesti, investi, ou, maxim, maximum, sumă, summum, continua, încontinuu, promovare, promovabilitate, undeva}} | ||