Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Diverse/Ghid de exprimare corectă”

Linia 16: Linia 16:
| Paronimele pot produce adesea confuzii! Întrucât e vorba de ''fumător înrăit'' și de ''adevăr evident'', exprimarea corectă e cea indicată de ghid.
| Paronimele pot produce adesea confuzii! Întrucât e vorba de ''fumător înrăit'' și de ''adevăr evident'', exprimarea corectă e cea indicată de ghid.
|-
|-
| eu însuși etc.
| eu '''însuși''' etc.
| '''Masculin'''<br>eu '''însumi'''<br>tu '''însuți'''<br>el '''însuși'''<br>noi '''înșine'''<br>voi '''înșivă'''<br>ei '''înșiși'''<br><br>'''Feminin'''<br>eu '''însămi'''<br>tu '''însăți'''<br>ea '''însăși'''<br>noi '''însene'''<br>voi '''însevă'''<br>ele '''înseși (însele)'''
| '''Masculin'''<br>eu '''însumi'''<br>tu '''însuți'''<br>el '''însuși'''<br>noi '''înșine'''<br>voi '''înșivă'''<br>ei '''înșiși'''<br><br>'''Feminin'''<br>eu '''însămi'''<br>tu '''însăți'''<br>ea '''însăși'''<br>noi '''însene'''<br>voi '''însevă'''<br>ele '''înseși (însele)'''
| Pronume de întărire - vezi [http://dexonline.ro/definitie/însumi/paradigma DEX].
| Pronume de întărire - vezi [http://dexonline.ro/definitie/însumi/paradigma DEX].
|-
|-
| cartea care am citit-o<br>omul care l-am întrebat
| cartea '''care''' am citit-o<br>omul '''care''' l-am întrebat
| cartea pe care am citit-o<br>omul pe care l-am întrebat<br><br>cartea care mi-a plăcut<br>omul care mi-a răspuns
| cartea '''pe care''' am citit-o<br>omul '''pe care''' l-am întrebat<br><br>cartea '''care''' mi-a plăcut<br>omul '''care''' mi-a răspuns
| În toate cazurile avem de-a face cu propoziții subordonate atributive. În primele două, ''pe care'' este complement direct, ca și ''cartea, omul'' la care se referă, adică în cazul acuzativ, de aceea este nevoie și de prepoziția ''pe.''<br><br>În ultimele două cazuri, ''care'' este subiect, ca și substantivele la care se referă, deci este la nominativ, de aceea nu este nevoie de prepoziția ''pe.'' ''Cartea care am citit-o'' este o contaminare între cele două construcții și este incorectă.
| În toate cazurile avem de-a face cu propoziții subordonate atributive. În primele două, ''pe care'' este complement direct, ca și ''cartea, omul'' la care se referă, adică în cazul acuzativ, de aceea este nevoie și de prepoziția ''pe.''<br><br>În ultimele două cazuri, ''care'' este subiect, ca și substantivele la care se referă, deci este la nominativ, de aceea nu este nevoie de prepoziția ''pe.'' ''Cartea care am citit-o'' este o contaminare între cele două construcții și este incorectă.
|-
|-
| Mă doare apendicita.<br>Mă doare amigdalita.
| Mă doare '''apendicita.'''<br>Mă doare '''amigdalita.'''
| Mă doare apendicele.<br>Mă dor amigdalele.
| Mă doare '''apendicele.'''<br>Mă dor '''amigdalele.'''
| {{d|apendicită|Apendicita}} și {{d|amigdalită|amigdalita}} sunt boli. Ele nu sunt părți ale corpului, deci nu au cum să doară. Totuși, construcția ''mă doare apendicita'' nu e așa de greșită cum pare. Se spune ''mă supără/necăjește/sâcâie'' etc. o boală, ''mă face să sufăr'' o boală, iar de aici la ''mă doare'' o boală, nu e decât un mic pas… La fel, se poate spune ''apendicita îmi provoacă dureri,'' deci, altfel spus, boala ''nu doare,'' dar ''dă durere.''
| {{d|apendicită|Apendicita}} și {{d|amigdalită|amigdalita}} sunt boli. Ele nu sunt părți ale corpului, deci nu au cum să doară. Totuși, construcția ''mă doare apendicita'' nu e așa de greșită cum pare. Se spune ''mă supără/necăjește/sâcâie'' etc. o boală, ''mă face să sufăr'' o boală, iar de aici la ''mă doare'' o boală, nu e decât un mic pas… La fel, se poate spune ''apendicita îmi provoacă dureri,'' deci, altfel spus, boala ''nu doare,'' dar ''dă durere.''
|-
|-
| Codri înverziți sunt frumoși.<br>Pantaloni albaștri s-au rupt.<br>Am discutat despre niște parametrii importanți.<br>Parametri cei mai importanți au fost discutați.
| '''Codri''' înverziți sunt frumoși.<br>'''Pantaloni''' albaștri s-au rupt.<br>Am discutat despre niște '''parametrii''' importanți.<br>'''Parametri''' cei mai importanți au fost discutați.
| Codrii înverziți sunt frumoși.<br>Înverziții codri freamătă.<br>Pantalonii albaștri s-au rupt.<br>Am discutat despre niște parametri importanți.<br>Parametrii cei mai importanți au fost discutați.
| '''Codrii''' înverziți sunt frumoși.<br>'''Înverziții''' codri freamătă.<br>'''Pantalonii''' albaștri s-au rupt.<br>Am discutat despre niște '''parametri''' importanți.<br>'''Parametrii''' cei mai importanți au fost discutați.
| Substantivele masculine au, la forma de plural articulat cu articol hotărât, doi ''i'' (sau trei, în cazul cuvintelor ca ''uliii, vizitiii, copiii).'' Când există un adjectiv antepus substantivului, el preia accentul: ''codrii înverziți,'' dar ''înverziții codri.'' În sintagma ''niște parametri importanți,'' articolul este nehotărât (niște), așadar toate cuvintele se scriu cu un singur ''i.''
| Substantivele masculine au, la forma de plural articulat cu articol hotărât, doi ''i'' (sau trei, în cazul cuvintelor ca ''uliii, vizitiii, copiii).'' Când există un adjectiv antepus substantivului, el preia accentul: ''codrii înverziți,'' dar ''înverziții codri.'' În sintagma ''niște parametri importanți,'' articolul este nehotărât (niște), așadar toate cuvintele se scriu cu un singur ''i.''
|-
|-
| copii se joacă<br><br>cobaiii sunt rozătoare
| '''copii''' se joacă<br><br>'''cobaiii''' sunt rozătoare
| un copil<br>doi copii<br>copiii se joacă<br><br>un cobai<br>doi cobai<br>cobaii sunt rozătoare
| un '''copil'''<br>doi '''copii'''<br>'''copiii''' se joacă<br><br>un '''cobai'''<br>doi '''cobai'''<br>'''cobaii''' sunt rozătoare
| În cele mai multe cazuri, forma de plural articulat a substantivelor masculine se formează prin adăugarea articolului hotărât ''-i'' la forma nearticulată. Substantivele care au doi ''i'' la plural ''(copii, ulii, vizitii)'' capătă încă unul în forma articulată ''(copiii, uliii, vizitiii),'' iar substantivele care au un singur ''i'' la plural ''(oameni, cobai)'' vor avea doi ''i'' în forma articulată ''(oamenii, cobaii).''
| În cele mai multe cazuri, forma de plural articulat a substantivelor masculine se formează prin adăugarea articolului hotărât ''-i'' la forma nearticulată. Substantivele care au doi ''i'' la plural ''(copii, ulii, vizitii)'' capătă încă unul în forma articulată ''(copiii, uliii, vizitiii),'' iar substantivele care au un singur ''i'' la plural ''(oameni, cobai)'' vor avea doi ''i'' în forma articulată ''(oamenii, cobaii).''
|-
|-
| cea mai bine plătită doctoriță
| '''cea''' mai bine plătită doctoriță
| cel mai bine plătită doctoriță
| '''cel''' mai bine plătită doctoriță
| Formarea superlativului cu expresia cel mai se referă, în acest caz, la adverbul bine, nu la adjectivul plătită. Doctorița nu este cea mai plătită, ci cea plătită cel mai bine. Și, întrucât adverbele nu au gen, număr sau caz, superlativul se formează implicit cu cel pus la masculin.<br><br>Se vede mai ușor forma corectă inversând topica: Doctorița cel mai bine plătită, nu Doctorița *cea mai bine plătită.
| Formarea superlativului cu expresia ''cel mai'' se referă, în acest caz, la adverbul ''bine,'' nu la adjectivul ''plătită.'' Doctorița nu este ''cea mai plătită,'' ci ''cea plătită cel mai bine.'' Și, întrucât adverbele nu au gen, număr sau caz, superlativul se formează implicit cu ''cel'' pus la masculin.<br><br>Se vede mai ușor forma corectă inversând topica: ''Doctorița cel mai bine plătită,'' nu ''Doctorița *cea mai bine plătită.''
|-
|-
| îmi place de cineva
| îmi place '''de cineva'''
| îmi place cineva
| îmi place '''cineva'''
| ''Cineva'' este subiect gramatical (''cineva'' îmi place), deci trebuie pus în cazul nominativ, fără prepoziția ''de.''
| ''Cineva'' este subiect gramatical (''cineva'' îmi place), deci trebuie pus în cazul nominativ, fără prepoziția ''de.''
|-
|-
| preț scump
| preț '''scump'''
| preț mare
| preț '''mare'''
| Un produs este scump atunci când prețul său este mare. Preț scump este o struțo-cămilă.
| Un produs este scump atunci când prețul său este mare. ''Preț scump'' este o struțo-cămilă.
|-
|-
| sticlă de un kilogram
| sticlă de un '''kilogram'''
| sticlă de un litru
| sticlă de un '''litru'''
| Volumul se măsoară în litri. Dacă umplem o sticlă de un litru cu mercur, ea va cântări peste 13 kilograme, iar dacă o umplem cu ulei de floarea soarelui, ea va cântări numai 920 de grame! Deci „sticlă de un kilogram” este restrictiv sau impropriu, sintagma fiind valabilă doar în cazul unor anumite lichide cu densitatea apropiată de 1kg / litru – apă, bere etc.
| Volumul se măsoară în litri. Dacă umplem o sticlă de un litru cu mercur, ea va cântări peste 13 kilograme, iar dacă o umplem cu ulei de floarea soarelui, ea va cântări numai 920 de grame! Deci ''sticlă de un kilogram'' este restrictiv sau impropriu, sintagma fiind valabilă doar în cazul unor anumite lichide cu densitatea apropiată de 1kg / litru – apă, bere etc.
|-
|-
| ora '''una'''<br>ora '''doi'''<br>ora '''doisprezece'''<br>ora douăzeci și '''una'''<br>ora douăzeci și '''doi'''
| ora '''una'''<br>ora '''doi'''<br>ora '''doisprezece'''<br>ora douăzeci și '''una'''<br>ora douăzeci și '''doi'''
Linia 56: Linia 56:
| ''Ora unu/douăzeci și unu'', deci numerale masculine pe lângă un substantiv feminin, constituie excepții, explicabile prin faptul că moștenesc forma inițială a felului cum era exprimat timpul, ''un ceas după miezul zilei/nopții,'' mai pe scurt, ''ceasul unu,'' iar prin rostire prescurtată, ''unu (e ceasul unu'' sau, simplu, ''e unu).'' Apoi, forma de masculin, deja impusă, s-a păstrat și pe lângă femininul ''oră: ora unu.'' În schimb, în cazurile ''ora două/douăsprezece/douăzeci și două,'' s-a impus forma de feminin, care este și cea de neutru plural: ''două ceasuri după miezul zilei/nopții,'' de unde ''ceasurile'' sau ''ceasul două,'' apoi ''ora două'' etc. Este de neînțeles cum cineva poate rosti ''ora doisprezece,'' atâta timp cât nu va spune niciodată ''ora doi!''
| ''Ora unu/douăzeci și unu'', deci numerale masculine pe lângă un substantiv feminin, constituie excepții, explicabile prin faptul că moștenesc forma inițială a felului cum era exprimat timpul, ''un ceas după miezul zilei/nopții,'' mai pe scurt, ''ceasul unu,'' iar prin rostire prescurtată, ''unu (e ceasul unu'' sau, simplu, ''e unu).'' Apoi, forma de masculin, deja impusă, s-a păstrat și pe lângă femininul ''oră: ora unu.'' În schimb, în cazurile ''ora două/douăsprezece/douăzeci și două,'' s-a impus forma de feminin, care este și cea de neutru plural: ''două ceasuri după miezul zilei/nopții,'' de unde ''ceasurile'' sau ''ceasul două,'' apoi ''ora două'' etc. Este de neînțeles cum cineva poate rosti ''ora doisprezece,'' atâta timp cât nu va spune niciodată ''ora doi!''
|-
|-
| Am luat un pix de la ei și i l-am dat înapoi.
| Am luat un pix de la ei și '''i''' l-am dat înapoi.
| Am luat un pix de la ei și li l-am dat înapoi.<br>Am luat un pix de la ei și l-am dat înapoi (lor).
| Am luat un pix de la ei și '''li''' l-am dat înapoi.<br>Am luat un pix de la ei și l-am dat înapoi '''(lor).'''
| Strict vorbind, deoarece am dat pixul înapoi mai multor persoane, corect este ''...li l-am dat...''. Totuși, aceasta este una din situațiile când ambele construcții sunt de evitat. Un motiv este {{d|eufonie|eufonia}}. Apoi, dacă ar fi vorba de un obiect feminin, construcția s-ar schimba: ''am luat o minge de la ei și '''le'''-am dat-'''o''' înapoi.''
| Strict vorbind, deoarece am dat pixul înapoi mai multor persoane, corect este ''...li l-am dat...''. Totuși, aceasta este una din situațiile când ambele construcții sunt de evitat. Un motiv este {{d|eufonie|eufonia}}. Apoi, dacă ar fi vorba de un obiect feminin, construcția s-ar schimba: ''am luat o minge de la ei și '''le'''-am dat-'''o''' înapoi.''
|-
|-
| ... datorită publicului și a încurajărilor acestuia...
| ... datorită publicului și '''a încurajărilor''' acestuia...
| ... datorită publicului și încurajărilor acestuia...
| ... datorită publicului și '''încurajărilor''' acestuia...
| După {{d|datorită}} se folosește dativul. Articolul posesiv ''a (al, ai, ale)'' este specific genitivului, deci nu are ce căuta aici.
| După ''{{d|datorită}}'' se folosește dativul. Articolul posesiv ''a (al, ai, ale)'' este specific genitivului, deci nu are ce căuta aici.
|-
|-
| Era crispat și zâmbea fortuit.
| Era crispat și zâmbea '''fortuit.'''
| Multe din marile descoperiri au fost făcute {{d|fortuit}}.
| Multe din marile descoperiri au fost făcute '''{{d|fortuit}}.'''
| Fortuit înseamnă „neprevăzut, inopinat, întâmplător”, nu „{{d|forțat}}”.
| ''Fortuit'' înseamnă „neprevăzut, inopinat, întâmplător”, nu „{{d|forțat}}”.
|-
|-
| cartea anului '''acesta'''
| cartea anului '''acesta'''
Linia 76: Linia 76:
| Adjectivele care la origine sunt comparative și superlative: ''exterior, interior, superior, inferior, optim, excelent'' sau cele care exprimă, prin sensul lor, superlativul: ''ultrasensibil, splendid, perfect'' nu formează grade de comparație.<br>De asemenea nu formează grade de comparație nici adjectivele care exprimă o însușire absolută: ''pozitiv, negativ, complet, mort, viu, principal, gravidă, mijlociu, prim'' etc.
| Adjectivele care la origine sunt comparative și superlative: ''exterior, interior, superior, inferior, optim, excelent'' sau cele care exprimă, prin sensul lor, superlativul: ''ultrasensibil, splendid, perfect'' nu formează grade de comparație.<br>De asemenea nu formează grade de comparație nici adjectivele care exprimă o însușire absolută: ''pozitiv, negativ, complet, mort, viu, principal, gravidă, mijlociu, prim'' etc.
|-
|-
| Din cauza la vremea urâtă, n-am mai mers la munte.
| Din cauza '''la vremea''' urâtă, n-am mai mers la munte.
| Din cauza vremii urâte, n-am mai mers la munte.
| Din cauza '''vremii''' urâte, n-am mai mers la munte.
| „Din cauza” este o locuțiune prepozițională care cere întotdeauna cazul genitiv.
| ''Din cauza'' este o locuțiune prepozițională care cere întotdeauna cazul genitiv.
|-
|-
| Le-am mulțumim '''la cei''' care m-au ajutat.<br>I-am mulțumit '''la unu''' dintre cei care m-au ajutat.
| Le-am mulțumim '''la cei''' care m-au ajutat.<br>I-am mulțumit '''la unu''' dintre cei care m-au ajutat.
Linia 88: Linia 88:
| Când un atribut este exprimat prin adjectiv (provenit din participiul verbului ''a adopta,'' în acest caz), adjectivul se acordă întotdeauna în gen, număr și caz cu substantivul pe care îl determină. Aici ''legii'' este în cazul genitiv, deci și ''adoptate'' trebuie pus în cazul genitiv.
| Când un atribut este exprimat prin adjectiv (provenit din participiul verbului ''a adopta,'' în acest caz), adjectivul se acordă întotdeauna în gen, număr și caz cu substantivul pe care îl determină. Aici ''legii'' este în cazul genitiv, deci și ''adoptate'' trebuie pus în cazul genitiv.
|-
|-
| Ouălele sunt proaspete.<br>Încondeierea ouălelor este o tradiție frumoasă.
| '''Ouălele''' sunt proaspete.<br>Încondeierea '''ouălelor''' este o tradiție frumoasă.
| Ouăle sunt proaspete.<br>Încondeierea ouălor este o tradiție frumoasă.
| '''Ouăle''' sunt proaspete.<br>Încondeierea '''ouălor''' este o tradiție frumoasă.
| Pentru a articula cu articolul hotărât pluralul substantivului ''ou,'' se adaugă articolul feminin ''–le'' la forma de nominativ plural: ''femei-femeile; cărți-cărțile; ouă-ouăle.''. Vezi și [http://dexonline.ro/definitie/ou/paradigma definiția cu paradigma expandată].
| Pentru a articula cu articolul hotărât pluralul substantivului ''ou,'' se adaugă articolul feminin ''–le'' la forma de nominativ plural: ''femei-femeile; cărți-cărțile; ouă-ouăle.''. Vezi și [http://dexonline.ro/definitie/ou/paradigma definiția cu paradigma expandată].
|-
|-
| Solicitatorul întrunește un {{d|summum}} de calități, care îl recomandă pentru a fi angajat.<br>
| Solicitatorul întrunește '''un {{d|summum}}''' de calități, care îl recomandă pentru a fi angajat.<br>
| Solicitatorul întrunește o {{d|sumă}} de calități, care îl recomandă pentru a fi angajat.<br>Scriitorul a ajuns la un {{d|summum}} de calități artistice greu de depășit.
| Solicitatorul întrunește '''o {{d|sumă}}''' de calități, care îl recomandă pentru a fi angajat.<br>Scriitorul a ajuns la '''un {{d|summum}}''' de calități artistice greu de depășit.
| ''Summum'' are sensul de ''gradul cel mai înalt, punct maxim''. Folosirea lui cu sensul de ''sumă, sumedenie'' este greșită.
| ''Summum'' are sensul de ''gradul cel mai înalt, punct maxim''. Folosirea lui cu sensul de ''sumă, sumedenie'' este greșită.
|-
|-
| Doamna Ionescu este un filolog / politician / doctor / președinte / artist / profesor / muzician / sculptor renumit.
| Doamna Ionescu este un '''filolog / politician / doctor / președinte / artist / profesor / muzician / sculptor''' renumit.
| Doamna Ionescu este o filologă / politiciană / doctoriță / președintă / artistă / profesoară / muziciană / sculptoriță renumită.
| Doamna Ionescu este o '''filologă / politiciană / doctoriță / președintă / artistă / profesoară / muziciană / sculptoriță''' renumită.
| Majoritatea profesiilor au și formă de feminin în limba română.
| Majoritatea profesiilor au și formă de feminin în limba română.
|-
|-
| un medicament pentru {{d|ameliorarea}} durerii
| un medicament pentru '''{{d|ameliorarea}}''' durerii
| un medicament pentru {{d|atenuarea}} durerii
| un medicament pentru '''{{d|atenuarea}}''' durerii
| ''Ameliorare'' înseamnă ''îmbunătățire'', or durerea nu poate fi îmbunătățită. E corect, însă, ''ameliorarea stării de sănătate.''
| ''Ameliorare'' înseamnă ''îmbunătățire'', or durerea nu poate fi îmbunătățită. E corect, însă, ''ameliorarea stării de sănătate.''
|-
|-
| rata de promovabilitate la bac...
| rata '''de promovabilitate''' la bac...
| rata de promovare la bac...<br>rata promovabilității la bac...
| rata '''de promovare''' la bac...<br>rata '''promovabilității''' la bac...
| ''Rata de promovabilitate'' s-ar interpreta ca „procentul de însușire de a fi promovat”, ceea ce nu e normal ca exprimare. Dar, ''promovabilitate'' înseamnă și „acțiunea, starea de a promova”, ceea ce face posibilă a doua formă de construcție corectă.
| ''Rata de promovabilitate'' s-ar interpreta ca „procentul de însușire de a fi promovat”, ceea ce nu e normal ca exprimare. Dar, ''promovabilitate'' înseamnă și „acțiunea, starea de a promova”, ceea ce face posibilă a doua formă de construcție corectă.
|}
|}