Lingviști
349 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXX. Despărțirea cuvintelor la capăt de rînd”
Articol/Mioara Avram/XXX. Despărțirea cuvintelor la capăt de rînd (vedeți sursă)
Versiunea de la data 11 decembrie 2018 07:25
, 11 decembrie 2018 07:25→XXX. Despărțirea cuvintelor la capăt de rînd
| Linia 172: | Linia 172: | ||
Pentru aplicarea corectă a despărțirii morfologice la termenii științifici internaționali (ca ''biosferă'', ''colagog'', ''diftong'' etc.) sînt necesare atît cunoștințe etimologice — mai ales cunoștințe de greacă și latină —, cît și raportarea la alte formații din serie. La unele cuvinte — compuse și derivate prefixale — aplicarea despărțirii morfologice este complicată de existența unor variante ale elementelor de compunere și ale prefixelor și, îndeosebi, de contragerea într-un singur sunet a sunetului final din elementul de compunere sau din prefix și a celui inițial, identic cu precedentul, din rădăcină sau temă; de exemplu: ''biopsie'', ''omonimie'', ''transcrie'', la care despărțirea se face în favoarea celei de a doua unități constitutive (cuvînt sau element de compunere cu aspect de cuvînt): ''bi//op-si-e'', ''om//-o-ni-mi-e'', ''tran//scri-e''. | Pentru aplicarea corectă a despărțirii morfologice la termenii științifici internaționali (ca ''biosferă'', ''colagog'', ''diftong'' etc.) sînt necesare atît cunoștințe etimologice — mai ales cunoștințe de greacă și latină —, cît și raportarea la alte formații din serie. La unele cuvinte — compuse și derivate prefixale — aplicarea despărțirii morfologice este complicată de existența unor variante ale elementelor de compunere și ale prefixelor și, îndeosebi, de contragerea într-un singur sunet a sunetului final din elementul de compunere sau din prefix și a celui inițial, identic cu precedentul, din rădăcină sau temă; de exemplu: ''biopsie'', ''omonimie'', ''transcrie'', la care despărțirea se face în favoarea celei de a doua unități constitutive (cuvînt sau element de compunere cu aspect de cuvînt): ''bi//op-si-e'', ''om//-o-ni-mi-e'', ''tran//scri-e''. | ||
Existența dificultăților menționate explică de ce despărțirea morfologică este indicată în DOOM de cîte ori ea diferă de cea fonetică. | Existența dificultăților menționate explică de ce despărțirea morfologică este indicată în DOOM de cîte ori ea diferă de cea fonetică. | ||
Regulile morfologice se supun regulii fonetice generale prezentate sub '''1''', avînd următoarea restricție: la grupurile de cuvinte legate prin cratimă nu se lasă la capăt de rînd cuvintele nesilabice, reduse la o consoană (pronumele din ''l-a'', ''m-a'', ''s-a'', ''v-a'', ''v-o'' sau din ''nu-l'', ''să-l''), la semiconsoana [ĭ] (''i-a'', ''i-o'', ''nu-i'', ''să-i'') sau la o consoană urmată de [ī] (pronumele din ''să-mi'', ''nu-ți'') ori de semivocala [ĕ] (''ne-a'', ''le-a'', ''ne-o'', ''le-o''), iar la derivatele prefixale nu se lasă la capăt de rînd prefixe nesilabice, reduse la o consoană (''r-'' din ''racorda'', ''s-'' din ''scoace'', ''z-'' din ''zbate''). | |||
'''4.''' Din considerente legate de unitatea lexicală (semantică și formală) nu se despart la capăt de rînd abrevierile, mai cu seamă compusele din abrevieri literale (ca ''ONU'', ''UTA'') și formulele de tipul ''î''.''a''., ''ș''.''a''., și nici numeralele ordinale cu notație de tip mixt (cifre + formant: ''al II-lea''). | |||
5. Fără a fi interzisă, este recomandabil să se evite despărțirea la capăt de rînd în următoarele situații: | '''5.''' Fără a fi interzisă, este recomandabil să se evite despărțirea la capăt de rînd în următoarele situații: | ||
— cînd segmentul care ar urma să fie lăsat la un capăt de rînd (silabă sau unitate lexico-morfologică) se limitează la o literă (de | — cînd segmentul care ar urma să fie lăsat la un capăt de rînd (silabă sau unitate lexico-morfologică) se limitează la o literă (de exemplu: ''a-le'', ''a-ur'', ''e-rou'', ''gli-e'', ''vu-i'' sau ''cheam-o'', ''dat-a''); | ||
exemplu: ''a-le'', ''a-ur'', ''e-rou'', ''gli-e'', ''vu-i'' sau ''cheam-o'', ''dat-a''); | |||
— cînd o abreviere literală reprezintă primul termen al unui nume propriu compus (''M''.'' Ionescu'') sau un termen generic urmat de un nume propriu (''O''.''N''.''T''.'' Carpați''); | — cînd o abreviere literală reprezintă primul termen al unui nume propriu compus (''M''.'' Ionescu'') sau un termen generic urmat de un nume propriu (''O''.''N''.''T''.'' Carpați''); | ||
— cînd un grup nominal este alcătuit dintr-un numeral, notat cu cifre, și un substantiv: de exemplu: ''15 lei ''sau'' p''.'' 15''; | — cînd un grup nominal este alcătuit dintr-un numeral, notat cu cifre, și un substantiv: de exemplu: ''15 lei'' sau ''p''. ''15''; | ||
(de exemplu: ''dă-le'', ''ducîndu-se''; ''bună- | — cînd, la grupurile de cuvinte și la cuvintele compuse scrise cu cratimă, locul despărțirii coincide cu locul cratimei, întrucît funcția dublă a cratimei ar crea confuzii la reconstituirea întregului nedespărțit (de exemplu: ''dă-le'', ''ducîndu-se''; ''bună-credință'', ''scris-cititul'', ''social-economic''). | ||
În afara acestor cazuri cu explicații speciale (prin criterii economice, informaționale etc.), prudența recomandă ca, în orice caz de dubiu, dacă nu există o posibilitate de aflare pe loc a soluției corecte, să se evite despărțirea la capăt de rînd sau să se facă despărțirea în alt punct, lipsit de dificultăți, din corpul cuvîntului în cauză, iar cine nu e stăpîn pe analiza morfologică să recurgă numai la despărțirea, mai simplă, de tip fonetic. | În afara acestor cazuri cu explicații speciale (prin criterii economice, informaționale etc.), prudența recomandă ca, în orice caz de dubiu, dacă nu există o posibilitate de aflare pe loc a soluției corecte, să se evite despărțirea la capăt de rînd sau să se facă despărțirea în alt punct, lipsit de dificultăți, din corpul cuvîntului în cauză, iar cine nu e stăpîn pe analiza morfologică să recurgă numai la despărțirea, mai simplă, de tip fonetic. | ||