Diferență între revizuiri ale paginii „Discuție:Ghid pentru structurare”

fără descrierea modificării
Linia 14: Linia 14:
*** s.m. și f.
*** s.m. și f.
** adjectiv
** adjectiv
** pronume
*** pronume demonstrativ
*** pronume nehotărât
** verb
** verb
*** verb tranzitiv
*** verb tranzitiv
*** verb reflexiv
*** verb reflexiv
*** verb intranzitiv
*** verb intranzitiv
* grupă verb
** grupa I
** grupa a II-a
** grupa a III-a
** grupa a IV-a
* regionalism
* regionalism
** Moldova
** Moldova
Linia 30: Linia 38:
* 2.3 ...
* 2.3 ...


Asta ar rezolva problemele de mai jos:
Asta ar rezolva (toate!) problemele de mai jos:


* Unde punem mențiunea tranzitiv / intranzitiv / reflexiv pentru verbe?
* Unde punem mențiunea tranzitiv / intranzitiv / reflexiv pentru verbe?
Linia 36: Linia 44:
* '''[cata]''' Pentru asta ar fi bine să creăm mai multe părți de vorbire, în special pentru adverbe, prepoziții etc. Dacă nicăieri în definiție nu va mai apărea „adverb”, este important ca flexiunea să menționeze asta. '''[Matei]''' Mda.
* '''[cata]''' Pentru asta ar fi bine să creăm mai multe părți de vorbire, în special pentru adverbe, prepoziții etc. Dacă nicăieri în definiție nu va mai apărea „adverb”, este important ca flexiunea să menționeze asta. '''[Matei]''' Mda.
** '''[cata]''' Aceasta nu mai trebuie rezolvată. Tipul I este invariabil, iar din etichetele pe sens vom diferenția prepoziții, conjuncții etc. De fapt, toate modelele I1-I8 pot fi reunite la loc în I1 (după ce etichetăm corespunzător sensurile, desigur).
** '''[cata]''' Aceasta nu mai trebuie rezolvată. Tipul I este invariabil, iar din etichetele pe sens vom diferenția prepoziții, conjuncții etc. De fapt, toate modelele I1-I8 pot fi reunite la loc în I1 (după ce etichetăm corespunzător sensurile, desigur).
* Unde punem grupa verbului (I-IV)? Și cred că asta se poate generaliza la pronume nehotărâte, demonstrative etc.
* Punem absolut toate sursele la „surse care atestă flexiunea”? Cred că ar fi prea mult zgomot. Poate doar pentru flexiunile mai rare.


=== Separarea între partea de vorbire și modelul de flexiune ===
=== Separarea între partea de vorbire și modelul de flexiune ===
Linia 70: Linia 80:
Structurez lexeme „ușoare” (cu definiții puține și scurte). Menționez ce observ.
Structurez lexeme „ușoare” (cu definiții puține și scurte). Menționez ce observ.


* Unde punem grupa verbului (I-IV)? Și cred că asta se poate generaliza la pronume nehotărâte, demonstrative etc.
* Punem absolut toate sursele la „surse care atestă flexiunea”? Cred că ar fi prea mult zgomot. Poate doar pentru flexiunile mai rare.
* Ce facem dacă un cuvânt este variantă a altuia, dar unele surse mai vechi îi dau și sensuri? Ex. {{d|ținterim}} este variantă a lui {{d|țintirim}}, dar Șăineanu îi dă și sensuri. Propun să mutăm sensurile la forma de bază (modernă).
* Ce facem dacă un cuvânt este variantă a altuia, dar unele surse mai vechi îi dau și sensuri? Ex. {{d|ținterim}} este variantă a lui {{d|țintirim}}, dar Șăineanu îi dă și sensuri. Propun să mutăm sensurile la forma de bază (modernă).
* Ce facem dacă variantele unui cuvânt au registru de folosire? Ex. {{d|ciot}} are variantele (popular) ''cioată'', (rar) ''ciotur''. Deocamdată am să le listez în sensul unic al variantelor, cel care indică sursa.
* Ce facem dacă variantele unui cuvânt au registru de folosire? Ex. {{d|ciot}} are variantele (popular) ''cioată'', (rar) ''ciotur''. Deocamdată am să le listez în sensul unic al variantelor, cel care indică sursa.