2.076 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Diverse/Ghid de exprimare corectă”
Articol/Diverse/Ghid de exprimare corectă (vedeți sursă)
Versiunea de la data 15 decembrie 2011 14:53
, 15 decembrie 2011 14:53→Forme verbale
Linia 217: | Linia 217: | ||
| Deși au o etimologie comună, verbele ''a investi'' („a cheltui/plasa bani într-un anumit scop, într-o anumită afacere”) și ''a învesti'' („a acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuție”) au evoluat diferit ca sens, de unde, probabil, nevoia de a le diferenția și formal, prin adoptarea formei '''''î'''nvesti.'' | | Deși au o etimologie comună, verbele ''a investi'' („a cheltui/plasa bani într-un anumit scop, într-o anumită afacere”) și ''a învesti'' („a acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuție”) au evoluat diferit ca sens, de unde, probabil, nevoia de a le diferenția și formal, prin adoptarea formei '''''î'''nvesti.'' | ||
|- | |- | ||
| Să '''cere-ți''' voie înainte să plecați.<br>Nu '''trage-ți!'''<br>'''Cereți''' drepturile tale.<br>'''Trageți''' pătura pe tine. | |||
| Să '''cereți''' voie înainte să plecați.<br>Nu '''trageți!'''<br>'''Cere-ți''' drepturile tale.<br>'''Trage-ți''' pătura pe tine. | |||
| Să cere-ți voie înainte să plecați.<br>Nu trage-ți!<br>Cereți drepturile tale.<br>Trageți pătura pe tine. | |||
| Să cereți voie înainte să plecați.<br>Nu trageți!<br>Cere-ți drepturile tale.<br>Trage-ți pătura pe tine. | |||
| Ți se desparte prin cratimă atunci când are rol de pronume, fiind forma prescurtată a lui îți: cere-ți (tu, ție, drepturile tale), trage-ți (tu, ție, pătura pe tine). Când indică desinența de plural, persoana a II-a a verbelor, ți se scrie desigur lipit de verb: voi cereți, voi trageți. | | Ți se desparte prin cratimă atunci când are rol de pronume, fiind forma prescurtată a lui îți: cere-ți (tu, ție, drepturile tale), trage-ți (tu, ție, pătura pe tine). Când indică desinența de plural, persoana a II-a a verbelor, ți se scrie desigur lipit de verb: voi cereți, voi trageți. | ||
|- | |- | ||
| eu crap (de râs, de ciudă).<br>tu crapi (de râs, de ciudă). | | eu '''crap''' (de râs, de ciudă).<br>tu '''crapi''' (de râs, de ciudă). | ||
| eu {{d|crăpa|crăp}} (de râs, de ciudă).<br>tu crăpi (de râs, de ciudă). | | eu '''{{d|crăpa|crăp}}''' (de râs, de ciudă).<br>tu '''crăpi''' (de râs, de ciudă). | ||
| | | | ||
|- | |- | ||
| el se înșeală<br>vrea să (te) înșale | | el se '''înșeală'''<br>vrea să (te) '''înșale''' | ||
| el se înșală<br>vrea să (te) înșele | | el se '''înșală'''<br>vrea să (te) '''înșele''' | ||
| Vezi {{d|înșela|definiția}}. Forma înșale este valabilă doar pentru „a pune șaua pe...”. | | Vezi {{d|înșela|definiția}}. Forma înșale este valabilă doar pentru „a pune șaua pe...”. | ||
|- | |- | ||
| el/ea se așează | | el/ea se '''așează''' | ||
| el/ea se {{d|așeza|așază}} | | el/ea se '''{{d|așeza|așază}}''' | ||
| | | | ||
|- | |- | ||
| să aibe parte | | să '''aibe''' parte | ||
| {{d|avea| | | să '''{{d|avea|aibă}}''' parte | ||
| Vezi definiția (mai ales cea din Dicționarul ortografic). | | Vezi definiția (mai ales cea din Dicționarul ortografic). | ||
|- | |- | ||
| De ce te râzi? | | De ce '''te râzi?''' | ||
| De ce râzi? | | De ce '''râzi?''' | ||
| {{d|râde|A râde}} este verb intranzitiv, nu reflexiv. | | {{d|râde|A râde}} este verb intranzitiv, nu reflexiv. | ||
|- | |- | ||
| a avansa înainte | | '''a avansa''' înainte | ||
| a avansa | | '''a avansa''' | ||
| {{d|avansa|A avansa}} implică noțiunea de înaintare. | | {{d|avansa|A avansa}} implică noțiunea de înaintare. | ||
|- | |- | ||
| De-te la o parte<br>Dădeți-vă jos. | | '''De-te''' la o parte<br>'''Dădeți-vă''' jos. | ||
| Dă-te la o parte.<br>Dați-vă jos. | | '''Dă-te''' la o parte.<br>'''Dați-vă''' jos. | ||
| | | | ||
|- | |- | ||
| Ce-s cu cărțile astea pe masă? | | Ce-'''s''' cu cărțile astea pe masă? | ||
| Ce-i cu cărțile astea pe masă? | | Ce-'''i''' cu cărțile astea pe masă? | ||
| Folosirea verbului a fi la plural nu are sens și nu are legătură cu faptul că vorbim despre mai multe cărți. Un exemplu și mai evident este '''Ce este cu voi aici?,'' nu ''Ce sunt/sunteți cu voi aici?'' | | Folosirea verbului a fi la plural nu are sens și nu are legătură cu faptul că vorbim despre mai multe cărți. Un exemplu și mai evident este '''Ce este cu voi aici?,'' nu ''Ce sunt/sunteți cu voi aici?'' | ||
|- | |- | ||
| mă risc să dau un pronostic...<br>te riști să-l înfrunți pe șef? | | '''mă risc''' să dau un pronostic...<br>'''te riști''' să-l înfrunți pe șef? | ||
| risc să dau un pronostic...<br>riști să-l înfrunți pe șef? | | '''risc''' să dau un pronostic...<br>'''riști''' să-l înfrunți pe șef? | ||
| Chiar dacă unele dicționare menționează că {{d|risca|a risca}} este și reflexiv, aceste forme sunt învechite și nerecomandate. | | Chiar dacă unele dicționare menționează că {{d|risca|a risca}} este și reflexiv, aceste forme sunt învechite și nerecomandate. | ||
|} | |} |