Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/0. Prefață”

Sari la navigare Sari la căutare
eliminat spațiu în interiorul cuvântului (men ționate); schimbat ș în s (șă tulbure);
m (Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 0. Prefață în Articol/Mioara Avram/0. Prefață)
(eliminat spațiu în interiorul cuvântului (men ționate); schimbat ș în s (șă tulbure);)
Linia 5: Linia 5:




''Deși între timp Academia Română a hotărît, în februarie 1993, modificarea unor reguli, referitoare în speță la scrierea vocalei ''[î] ''și la trei forme ale verbului'' a fi (sînt, sîntem, sînteți), ''precizez'' ''că lucrarea mea nu se aliniază la modificările men ționate. Explicația principală a acestui fapt este dezacordul meu — și al majorității specialiștilor români și străini — cu modificările în cauză, dezacord pe care l-am exprimat consecvent, în mai multe rînduri, începînd cu articolul ''Diversiunea â'' din ziarul „România liberă”, 1991, nr. 14389 (355), p. 4, și 14390 (356), p. 4, și terminînd, deocamdată, cu ediția a doua a cărții ''Gramatica pentru'' ''toți'', București, Editura Humanitas, 1997, p. 10. În esență,'' ''argumentele științifice împotriva adoptării scrierii cu ''â'' în interiorul tuturor cuvintelor sînt cele pe care le formulasem în prima ediție a cărții de față (capitolul al XII-lea, § 3); la ele se adaugă unele de natură practică, și mai ales, altele care privesc atît modul inadmisibil în care s-au luat decizii de normare lingvistică fără a se ține seama de opoziția lingviștilor, cît și manipularea demagogică a opiniei publice. Pentru cei interesați mai îndeaproape de această problemă recomand, din bogata ei bibliografie, următoarele: numărul 4/1992 al revistei „Limba română” de la București, consacrat în întregime ortografiei; Alf Lombard, ''Despre folosirea literelor'' ''â'' și ''î'', în aceeași revistă, nr. 10/1992, p. 531-540; volumul colectiv ''Ortografia limbii române. Trecut, prezent, viitor, ''Iași, 1992; Mioara Avram,'' Problemele actuale ale ortografiei românești ''(raport la Congresul al V-lea al Filologilor'' ''Români, Iași-Chișinău, 6-9 iunie 1994), în nr. 3(15)/1994 al revistei „Limba romînă” de la Chișinău (rezumat în ''Buletinul Societății de Ştiințe Filologice din România pe anii 1993-1994'', București, 1994,'' ''p. 35-37); Dumitru Irimia, ''Gramatica limbii române'', Iași, 1997, p. 9-13. De altfel,cum poate constata orice cititor al tipăriturilor din dreapta Prutului, hotărîrea academică din 1993 nu a fost general acceptată, numeroase publicații periodice și edituri — nu întîmplător, dintre cele mai prestigioase — continuînd să practice ortografia rațională, cu ''î'' în toate pozițiile (cu excepțiile menționate și în această carte, sub XII 2). În stînga Prutului revenirea la scrierea cu alfabetul latin s-a făcut prin adoptarea ortografiei românești oficiale în 1989 și aceasta este și acum ortografia în vigoare în Republica Moldova, chiar dacă și aici există unii care încearcă șă tulbure apele.''
''Deși între timp Academia Română a hotărît, în februarie 1993, modificarea unor reguli, referitoare în speță la scrierea vocalei ''[î] ''și la trei forme ale verbului'' a fi (sînt, sîntem, sînteți), ''precizez'' ''că lucrarea mea nu se aliniază la modificările menționate. Explicația principală a acestui fapt este dezacordul meu — și al majorității specialiștilor români și străini — cu modificările în cauză, dezacord pe care l-am exprimat consecvent, în mai multe rînduri, începînd cu articolul ''Diversiunea â'' din ziarul „România liberă”, 1991, nr. 14389 (355), p. 4, și 14390 (356), p. 4, și terminînd, deocamdată, cu ediția a doua a cărții ''Gramatica pentru'' ''toți'', București, Editura Humanitas, 1997, p. 10. În esență,'' ''argumentele științifice împotriva adoptării scrierii cu ''â'' în interiorul tuturor cuvintelor sînt cele pe care le formulasem în prima ediție a cărții de față (capitolul al XII-lea, § 3); la ele se adaugă unele de natură practică, și mai ales, altele care privesc atît modul inadmisibil în care s-au luat decizii de normare lingvistică fără a se ține seama de opoziția lingviștilor, cît și manipularea demagogică a opiniei publice. Pentru cei interesați mai îndeaproape de această problemă recomand, din bogata ei bibliografie, următoarele: numărul 4/1992 al revistei „Limba română” de la București, consacrat în întregime ortografiei; Alf Lombard, ''Despre folosirea literelor'' ''â'' și ''î'', în aceeași revistă, nr. 10/1992, p. 531-540; volumul colectiv ''Ortografia limbii române. Trecut, prezent, viitor, ''Iași, 1992; Mioara Avram,'' Problemele actuale ale ortografiei românești ''(raport la Congresul al V-lea al Filologilor'' ''Români, Iași-Chișinău, 6-9 iunie 1994), în nr. 3(15)/1994 al revistei „Limba romînă” de la Chișinău (rezumat în ''Buletinul Societății de Ştiințe Filologice din România pe anii 1993-1994'', București, 1994,'' ''p. 35-37); Dumitru Irimia, ''Gramatica limbii române'', Iași, 1997, p. 9-13. De altfel,cum poate constata orice cititor al tipăriturilor din dreapta Prutului, hotărîrea academică din 1993 nu a fost general acceptată, numeroase publicații periodice și edituri — nu întîmplător, dintre cele mai prestigioase — continuînd să practice ortografia rațională, cu ''î'' în toate pozițiile (cu excepțiile menționate și în această carte, sub XII 2). În stînga Prutului revenirea la scrierea cu alfabetul latin s-a făcut prin adoptarea ortografiei românești oficiale în 1989 și aceasta este și acum ortografia în vigoare în Republica Moldova, chiar dacă și aici există unii care încearcă tulbure apele.''




Linia 12: Linia 12:


''Pentru că i se recunoștea utilitatea, cartea mi-a fost cerută în ultimii ani și de alte edituri, care însă, din rațiuni comerciale, ar fi vrut să o adapteze la reglementările contrare convingerilor mele. Am dat-o editurii care nu mi-a cerut un asemenea compromis și sînt încredințată că prin aceasta nu fac un deserviciu, ci un serviciu culturii naționale.''
''Pentru că i se recunoștea utilitatea, cartea mi-a fost cerută în ultimii ani și de alte edituri, care însă, din rațiuni comerciale, ar fi vrut să o adapteze la reglementările contrare convingerilor mele. Am dat-o editurii care nu mi-a cerut un asemenea compromis și sînt încredințată că prin aceasta nu fac un deserviciu, ci un serviciu culturii naționale.''


== Cuvînt înainte la ediția întîi ==
== Cuvînt înainte la ediția întîi ==
Lingviști
2 modificări

Meniu de navigare