Vizualizare sursă pentru „Articol/Ionel Funeriu/baioneta din Bayonne”

[[Fișier:Biografii_lexicale_Ionel_Funeriu_2019.png|thumb|right|alt=Biografii lexicale|Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019]]

Substantivele proprii, nume de persoană (antroponime), de locuri (toponime), de ape (hidronime), de munți (oronime) etc. pot deveni, în anumite condiții, nume comune. Wilhelm C. Röntgen (1845-1923) a descoperit în anul 1895 ''razele X''<nowiki>; această descoperire, pentru care a fost răsplătit cu premiul Nobel, a revoluționat medicina; în onoarea și amintirea savantului, lumea științ</nowiki>ifică a hotărât, după moartea acestuia — și, culmea, împotriva voinței sale testamentare —, să le spună ''raze röntgen''. Verbul ''a pasteuriza'', cu participiul ''pasteurizat'' (cf. ''lapte pasteurizat''), a fost derivat pornindu-se de la numele savantului francez Louis Pasteur (1822-1895), unul dintre descoperitorii vaccinului. Adjectivul ''bordo'' provine de la numele orașului francez Bordeaux<ref name="ftn1"> Fiind un neologism importat din franceză, ''bordo'' se pronunță ca în limba de origine, cu accentul pe al doilea ''o'': bordò. Nu știu dacă azi acest cuvânt mai este cunoscut la țară. Îmi amintesc însă că, în copilăria mea, era un termen curent. La prima vedere pare de neînțeles cum un asemenea neologism a pătruns din franceză, pe cale cultă așadar, în vorbirea țăranilor. Un amănunt lămurește problema. La țară se pronunța ''bòrdo'', cu accentul pe prima silabă, ceea ce e sigur că acest cuvânt a ajuns în zona Aradului din limba maghiară, căci acolo toate cuvintele poartă accentul pe prima silabă.</ref>, unde se produce celebrul vin roșu (închis). Viticultorii din acest oraș au descoperit vestita ''bouillie bordelaise''<ref name="ftn2"> Adjectiv ce ne amintește de numele castrului roman ''Burdigala'' (azi ''Bordeaux'').</ref>, care a salvat de la extincție vița-de-vie. Fungicidul salutar e cunoscut la noi sub numele de ''zeamă bordeleză''<nowiki>; și, ca să rămânem în perimetrul oenologic, adaug numele faimosului rachiu francez (în fr. </nowiki>''eau de vie'' = apa vieții, adică... țuica), ''coniacul'', un produs al podgoriilor din jurul orașului ''Cognac''. Cine se mai gândește astăzi că însăși nuanța cromatică ''vânăt''(''ă'') = albastru închis cu reflexe violete este tot un derivat adjectival format de la numele orașului italian ''Veneția''? (Saltimbancii circurilor itinerante din Evul Mediu erau venețieni costumați în albastru.) 

Aș putea adăuga alte asemenea exemple, dar cred că e mai interesant să dau cuvântul poetului Șerban Foarță, pentru care limba română este un „văzduh al fulgurațiilor astrale” (cum zicea într-o ''ars dedicatoria'', mitropolitul Bartolomeu al Clujului). Reproduc mai jos integral, și fără explicații profesorale care i-ar distruge inefabilul, poemul său ''Balada baionetei din Bayonne'':


Venea olanda din Olanda, 

venea cașmirul din Cașmir; 

că ni s-a ofilit ghirlanda 

cuvinte nù am, să mă mir; 

am mai dansat o arleziană, 

a mai căzut un batalion; 

sclipea,-n Artois, o arteziană 

și-o baionetă, la Bayonne. 


De la Berlin venea berlina 

și indigoul, de la Ind; 

iubea Marcel pe Albertina 

și era tare suferind; 

și ne-a cuprins indiferența, 

și-a mai pocnit câte-un balon; 

sclipeau faianțele,-n Faenza 

și baionetele,-n Bayonne. 


Sardinele, din marea Sardă, 

din Persia, piersica venea; 

Mansart murise-ntr-o mansardă, 

ofițerimea lenevea; 

se prelingea o vară laxă 

ca înghețata, din baton; 

sclipeau sacsii în țara saxă 

și baionete, la Bayonne. 


Havana-ți oferea havane 

din care-albastru fum adii 

dinspre divane spre tavane 

ca la Bagdad, sub bagdadii;

Colonia ne dădea colonie 

iar Bostonul, un vals-boston; 

s-a statuat Finis Poloniae 

și am dat fuga la Bayonne.


Din Caesar, Kaiserul și țarul, 

din vespasiană, Vespasian; 

hazardul bate veșnic zarul 

pe care-l tot arunci în van; 

se răsfrângea-n oglinzi de damă 

blazarea noastră cu blazon, 

iar nu în sclipitoarea lamă 

de baionetă de Bayonne.


Voltaire dormea într-o volteră 

și, între timp, filosofa; 

a mai trecut de-atunci o eră, 

a mai căzut câte-o sofa; 

de ce se clatină iatacul 

și cad ghiulele pe balcon?

Opriți, opriți, opriți atacul 

la baionetă, la Bayonne!


'''Închinare'''

A mai trecut o belepòcă;

Adio, domnule baron! 

Sclipește-n soare, echivocă, 

o baionetă, la Bayonne.


P.S. La scurtă vreme după apariția întâiei ediții a ''Biografii''(lor) ''lexicale'', Șerban Foarță îmi trimite câteva „variațiuni pe aceeași temă” din a sa ''Ultima Baionadă'':


Sursa cravatei e croată 

(poți să te spânzuri de vreun pom 

cu ea, — pe-o pajiște plouată), 

a lavalierei e La Baume 

Le Blanc de La Valière, a șasea 

metresă-a unui campion 

al sexului, — pe când mătasea 

o schimbă fluturii-n papion. 


Își are-obârșia malacovul 

în fortăreața Malakov, 

din malvă („nalbă”) vine mauve-ul, 

vine brașoava din Brașov, 

cireșul din Cerasus vine, 

din Harpagon vine-arpagon, 

ne scrie Aldo cu aldine, 

se schimbă fluturii-n papion. 


De la Reine Claude este renglota, 

iar de la unul ce bria 

în arta ce ne-ncântă glota, 

e savarina lui Brillat... [Savarin] 

din Parma vine parmezanul, 

iar maioneza din Mahón, 

din pan di Spagnia, pandișpanul 

ce schimbă fluturii-n papion. 


Maiandrosul e un meandru 

ce curge-n marea ce le fu 

mormânt lui Hero și Leandru; 

bistroul vine, însă, NU 

din bîstro, — cum nici Godefroi IV 

Buillon nu vine din bulion, 

bulion ce-i un papionolatru 

ce schimbă fluturii-n papion. 


Ne vine polca din Polonia, 

mazurca din Mazuria, 

o avem, la fel cum, din Colonia, 

odicolonul; din Bordeaux 

vine bordoul copt în via 

franceză, — dacă ai ghinion, 

din Franția, vine și sfrenția 

ce schimbă fluturii-n papion. 


Ne dă Majorca majolică, 

iar Isabella, izabel 

(culoarea alb-jegos, adică), 

pubela vine din Poubelle, 

din Limousin e limuzina, 

Sânzienele-s din Sânt Iion, —

textilă-i, mai ales, uzina 

ce schimbă fluturii-n papion. 


'''Închinare''' 

asta-i Balada cea mai nouă 

a baionetei din Bayonne, — 

ce n-are-alt sens decât că, nouă, 

ne schimbă fluturii-n papion. 

----
<references/>

[[Categorie:Sincronizare]]
[[Categorie:Articole:Ionel Funeriu]]
{{CuvinteCheie|baionetă, röntgen, pasteuriza, pasteurizat, bordo, bordelez, coniac, vânăt, olandă, cașmir, arteziană, berlină, indigo, faianță, sardină, piersică, mansardă, sacs, havană, bagdadie, colonie, boston, kaiser, țar, vespasiană, volteră, malacov, brașoavă, cireș, arpagon, aldin, papion, renglotă, bria, savarină, parmezan, maioneză, pandișpan, meandru, majolică, izabel, pubelă, limuzină, sânziană}}