Articol/DOOM2/1.1. Literele - Revizia istoricului

Cătălin.Frâncu: Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 1.1. Literele în Articol/DOOM2/1.1. Literele fără a lăsa o redirecționare în loc

2017-11-02T16:16:58Z

Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 1.1. Literele în Articol/DOOM2/1.1. Literele fără a lăsa o redirecționare în loc

← Versiunea anterioară

Versiunea de la data 2 noiembrie 2017 19:16

Matei GALL la 19 octombrie 2012 16:38

2012-10-19T16:38:38Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 19 octombrie 2012 19:38
Linia 179:		Linia 179:
	În scrierea limbii române se folosesc și '''combinații de litere''' cu valoarea unui sunet, pentru care vezi '''Tabelul 2'''.		În scrierea limbii române se folosesc și '''combinații de litere''' cu valoarea unui sunet, pentru care vezi '''Tabelul 2'''.

	Patru litere (''k, q, w, y'') se utilizează în împrumuturi, în nume proprii străine și în formații bazate pe ele, precum și în unele nume proprii românești de persoane, scrise după model străin.<ref>De aceea aceste litere nu erau incluse, mai de mult, în alfabetul limbii române. Ele sunt folosite uneori și pentru a marca cuvinte sau sensuri prezentate ca străine (''nomenklatură'' „pătura dominantă, prin funcțiile în partidul comunist, în U.R.S.S. și în celelalte țări foste socialiste”, față de ''nomenclatură'' „terminologie etc.”). ''w'' și ''y'' în poziție finală de cuvânt sunt încă simțite ca străine limbii române, de aceea la cuvintele cu aceste finale, articolul și desinențele se leagă prin cratimă (vezi '''[[1.2.4. Cratima]]''').</ref>		Patru litere (''k, q, w, y'') se utilizează în împrumuturi, în nume proprii străine și în formații bazate pe ele, precum și în unele nume proprii românești de persoane, scrise după model străin.<ref>De aceea aceste litere nu erau incluse, mai de mult, în alfabetul limbii române. Ele sunt folosite uneori și pentru a marca cuvinte sau sensuri prezentate ca străine (''nomenklatură'' „pătura dominantă, prin funcțiile în partidul comunist, în U.R.S.S. și în celelalte țări foste socialiste”, față de ''nomenclatură'' „terminologie etc.”). ''w'' și ''y'' în poziție finală de cuvânt sunt încă simțite ca străine limbii române, de aceea la cuvintele cu aceste finale, articolul și desinențele se leagă prin cratimă (vezi '''[[1.2. Semnele ortografice\|1.2.4. Cratima]]''').</ref>

	În scrierea unor nume proprii străine, a derivatelor de la ele și a unor împrumuturi neadaptate, unele semne au (și) alte valori sau se folosesc și alte semne diacritice, cu valori care pot diferi de la limbă la limbă<ref>Deoarece nu se pot da reguli generale — situațiile fiind mult prea numeroase și prea diferite —, scrierea acestor cuvinte — când nu se cunoaște limba de origine — trebuie învățată, iar pronunțarea lor este indicată în ''Dicționar''.</ref>: ''Istv'''á'''n, omert'''à'''; S'''ã'''o Tom'''é'''; Ivi'''ć''', r'''ö'''ntgenoscopie, Dvo'''ř'''ak, Ko'''š'''ice'' etc.		În scrierea unor nume proprii străine, a derivatelor de la ele și a unor împrumuturi neadaptate, unele semne au (și) alte valori sau se folosesc și alte semne diacritice, cu valori care pot diferi de la limbă la limbă<ref>Deoarece nu se pot da reguli generale — situațiile fiind mult prea numeroase și prea diferite —, scrierea acestor cuvinte — când nu se cunoaște limba de origine — trebuie învățată, iar pronunțarea lor este indicată în ''Dicționar''.</ref>: ''Istv'''á'''n, omert'''à'''; S'''ã'''o Tom'''é'''; Ivi'''ć''', r'''ö'''ntgenoscopie, Dvo'''ř'''ak, Ko'''š'''ice'' etc.
Linia 195:		Linia 195:
	Pe de altă parte, același sunet sau grup de sunete ([č], [ǧ], [g'], [i], [ĭ], [ĭe], [î], [k], [k'], [ks], [kŭ], [kv], [ŭ], [v]) poate fi redat în scris în limba română în mai multe feluri.		Pe de altă parte, același sunet sau grup de sunete ([č], [ǧ], [g'], [i], [ĭ], [ĭe], [î], [k], [k'], [ks], [kŭ], [kv], [ŭ], [v]) poate fi redat în scris în limba română în mai multe feluri.

	În Tabelul 2 sunt prezentate principalele valori ale literelor și combinațiilor de litere<ref>Ele au importanță și pentru despărțirea în silabe sau la capăt de rând, pentru care vezi '''[[5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând]]'''.</ref> în limba română '''literară actuală'''; nu au fost notate nuanțele fără rol distinctiv, nici valorile unor litere (cu excepția lui ''k, q, w, y'') sau combinații de litere în împrumuturi și în nume proprii străine pronunțate în limba română după modelul limbilor de origine.		În Tabelul 2 sunt prezentate principalele valori ale literelor și combinațiilor de litere<ref>Ele au importanță și pentru despărțirea în silabe sau la capăt de rând, pentru care vezi '''5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând'''.</ref> în limba română '''literară actuală'''; nu au fost notate nuanțele fără rol distinctiv, nici valorile unor litere (cu excepția lui ''k, q, w, y'') sau combinații de litere în împrumuturi și în nume proprii străine pronunțate în limba română după modelul limbilor de origine.

	::Vezi și '''[[2. Reguli de scriere și de pronunțare literară]]'''.		::Vezi și '''[[2. Reguli de scriere și de pronunțare literară]]'''.
Linia 700:		Linia 700:
	În scrierea unor '''împrumuturi''' neadaptate sau parțial adaptate, a unor '''nume proprii străine''' și a unor '''nume proprii românești''' ortografiate după modelul altor limbi, unele litere și combinații de litere sunt folosite sau pronunțate după reguli ale altor limbi sau se întâlnesc combinații de litere neutilizate în limba română. Astfel, în afară de valorile din tabelul de mai sus, întâlnim, printre altele, și ''che'' [če] (''cherry'' (angl.) [č<u>e</u>ri]) sau [ș] (''chemin de fer'' (fr.) [șmẽ dö f<u>e</u>r]), ''chi'' [či] (''chilian'' [čili<u>a</u>n]), ''ci'' [si] (''ciné-vérité'' (fr.) [sineverit<u>e</u>]), ''ge'' [g'e] (''gestaltism'' (germ.) [g'eștalt<u>i</u>sm]), ''gi'' [ji] (''gigolo'' (fr.) [jigol<u>o</u>]), j [ĭ] (''Java'' [ĭ<u>a</u>va], ''Sarajevo'' [saraĭ<u>e</u>vo]) etc. Pentru aceste situații nu se pot da reguli; în cazul necunoașterii limbii de origine, pentru scrierea și pronunțarea unor astfel de cuvinte trebuie consultat ''Dicționarul''.		În scrierea unor '''împrumuturi''' neadaptate sau parțial adaptate, a unor '''nume proprii străine''' și a unor '''nume proprii românești''' ortografiate după modelul altor limbi, unele litere și combinații de litere sunt folosite sau pronunțate după reguli ale altor limbi sau se întâlnesc combinații de litere neutilizate în limba română. Astfel, în afară de valorile din tabelul de mai sus, întâlnim, printre altele, și ''che'' [če] (''cherry'' (angl.) [č<u>e</u>ri]) sau [ș] (''chemin de fer'' (fr.) [șmẽ dö f<u>e</u>r]), ''chi'' [či] (''chilian'' [čili<u>a</u>n]), ''ci'' [si] (''ciné-vérité'' (fr.) [sineverit<u>e</u>]), ''ge'' [g'e] (''gestaltism'' (germ.) [g'eștalt<u>i</u>sm]), ''gi'' [ji] (''gigolo'' (fr.) [jigol<u>o</u>]), j [ĭ] (''Java'' [ĭ<u>a</u>va], ''Sarajevo'' [saraĭ<u>e</u>vo]) etc. Pentru aceste situații nu se pot da reguli; în cazul necunoașterii limbii de origine, pentru scrierea și pronunțarea unor astfel de cuvinte trebuie consultat ''Dicționarul''.

	::Vezi și '''[[2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine.]]'''		::Vezi și '''[[2. Reguli de scriere și de pronunțare literară\|2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine.]]'''

Matei GALL la 8 octombrie 2012 12:40

2012-10-08T12:40:40Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 8 octombrie 2012 15:40
Linia 5:		Linia 5:
	Limba română modernă se scrie cu alfabetul latin.<ref>Până în 1860, limba română s-a scris, de regulă, cu alfabetul chirilic și, în ultima perioadă, cu un alfabet de tranziție; în fosta URSS, ea s-a scris până în 1989 cu alfabetul rusesc modern, adaptat.</ref> Alfabetul actual al limbii române are 31 de litere. Toate literele sunt perechi: literă mare<ref>Numită curent ''majusculă'' sau, mai rar, ''capitală''.</ref> — literă mică<ref>Numită și ''minusculă'' (termen mai rar folosit cu acest sens) sau, în domeniul tipografic, ''de rând''.</ref>.		Limba română modernă se scrie cu alfabetul latin.<ref>Până în 1860, limba română s-a scris, de regulă, cu alfabetul chirilic și, în ultima perioadă, cu un alfabet de tranziție; în fosta URSS, ea s-a scris până în 1989 cu alfabetul rusesc modern, adaptat.</ref> Alfabetul actual al limbii române are 31 de litere. Toate literele sunt perechi: literă mare<ref>Numită curent ''majusculă'' sau, mai rar, ''capitală''.</ref> — literă mică<ref>Numită și ''minusculă'' (termen mai rar folosit cu acest sens) sau, în domeniul tipografic, ''de rând''.</ref>.

	:Pentru regulile de folosire a lor v. '''[[3. Scrierea cu literă mică sau mare]].''' Prin litere (mari sau mici, urmate sau nu de punct ori de spațiu, sau prin combinații de litere) se redau și unele '''abrevieri''' și '''simboluri'''. Câteva litere mari au valoare de '''cifre romane'''.		:Pentru regulile de folosire a lor vezi '''[[3. Scrierea cu literă mică sau mare]].''' Prin litere (mari sau mici, urmate sau nu de punct ori de spațiu, sau prin combinații de litere) se redau și unele '''abrevieri''' și '''simboluri'''. Câteva litere mari au valoare de '''cifre romane'''.

	Cinci litere reiau câte o literă de bază, de care se deosebesc prin prezența, deasupra sau dedesubt, a trei '''semne diacritice'''<ref>Și punctul suprapus de la ''i'' și ''j'' este un semn diacritic, dar el nu are rol distinctiv în limba română, unde ''i'' și ''j'' nu se opun literelor cu aceeași formă, dar fără punct.</ref>: '''căciula'''<ref>Circumflexul deschis în sus sau semnul scurtimii din transcrierea fonetică.</ref> '''''˘''''' deasupra lui ''a'': ''ă'', '''circumflexul''' '''''^''''' deasupra lui ''a'' și ''i'': ''â'' și ''î'', !'''virgulița'''<ref>!Și '''nu''' sedila, care se folosește sub ''c'' în alte limbi: ''ç''. În programele de calculator, ''ș'', spre deosebire de ''ț'', apare în mod greșit cu sedilă.</ref> ''''',''''' sub ''s'' și ''t'': ''ș'' și ''ț''. Semnele diacritice se notează în limba română și la literele mari<ref>Această regulă nu este respectată în unele abrevieri, care, din această cauză, se citesc cu unele deosebiri față de numele întreg (''CNC'''SI'''S'' pentru ''Consiliul Național al Cercetării '''Ș'''tiințifice din '''Î'''nvățământul Superior'').</ref>, însă punctul suprapus nu se notează la ''I'' și ''J'' mari, iar în scrierea de mână, frecvent, nici la ''j'' mic.		Cinci litere reiau câte o literă de bază, de care se deosebesc prin prezența, deasupra sau dedesubt, a trei '''semne diacritice'''<ref>Și punctul suprapus de la ''i'' și ''j'' este un semn diacritic, dar el nu are rol distinctiv în limba română, unde ''i'' și ''j'' nu se opun literelor cu aceeași formă, dar fără punct.</ref>: '''căciula'''<ref>Circumflexul deschis în sus sau semnul scurtimii din transcrierea fonetică.</ref> '''''˘''''' deasupra lui ''a'': ''ă'', '''circumflexul''' '''''^''''' deasupra lui ''a'' și ''i'': ''â'' și ''î'', !'''virgulița'''<ref>!Și '''nu''' sedila, care se folosește sub ''c'' în alte limbi: ''ç''. În programele de calculator, ''ș'', spre deosebire de ''ț'', apare în mod greșit cu sedilă.</ref> ''''',''''' sub ''s'' și ''t'': ''ș'' și ''ț''. Semnele diacritice se notează în limba română și la literele mari<ref>Această regulă nu este respectată în unele abrevieri, care, din această cauză, se citesc cu unele deosebiri față de numele întreg (''CNC'''SI'''S'' pentru ''Consiliul Național al Cercetării '''Ș'''tiințifice din '''Î'''nvățământul Superior'').</ref>, însă punctul suprapus nu se notează la ''I'' și ''J'' mari, iar în scrierea de mână, frecvent, nici la ''j'' mic.

	Literele de tipar<ref>Forma literelor de mână nu este fixată printr-o normă și de aceea nu este indicată în tabel. Ea este parțial diferită pentru diversele generații școlare, cu motivații pedagogice mai mult sau mai puțin justificate.</ref> sunt prezentate în tabelul care urmează, în ordinea alfabetică pentru limba română.		Literele de tipar<ref>Forma literelor de mână nu este fixată printr-o normă și de aceea nu este indicată în tabel. Ea este parțial diferită pentru diversele generații școlare, cu motivații pedagogice mai mult sau mai puțin justificate.</ref> sunt prezentate în tabelul care urmează, în ordinea alfabetică pentru limba română.


	{\|align="center"		{\|align="center"
	\|+ '''Tabelul 1. Alfabetul limbii române'''		\|+ '''Tabelul 1. Alfabetul limbii române'''<br/><br/>
	!rowspan="2"\| Nr. de ordine		!rowspan="2"\| Nr. de ordine
	!colspan="2"\| Litere		!colspan="2"\| Litere
Linia 153:		Linia 154:
	\| <center>V</center>		\| <center>V</center>
	\| <center>v</center>		\| <center>v</center>
	\| ~~<center>~~<center>!ve/vî</center>		\| <center>!ve/vî</center>
	\|-		\|-
	\| <center>28.</center>		\| <center>28.</center>
Linia 178:		Linia 179:
	În scrierea limbii române se folosesc și '''combinații de litere''' cu valoarea unui sunet, pentru care vezi '''Tabelul 2'''.		În scrierea limbii române se folosesc și '''combinații de litere''' cu valoarea unui sunet, pentru care vezi '''Tabelul 2'''.

	Patru litere (''k, q, w, y'') se utilizează în împrumuturi, în nume proprii străine și în formații bazate pe ele, precum și în unele nume proprii românești de persoane, scrise după model străin.<ref>De aceea aceste litere nu erau incluse, mai de mult, în alfabetul limbii române. Ele sunt folosite uneori și pentru a marca cuvinte sau sensuri prezentate ca străine (''nomenklatură'' „pătura dominantă, prin funcțiile în partidul comunist, în U.R.S.S. și în celelalte țări foste socialiste”, față de ''nomenclatură'' „terminologie etc.”). ''w'' și ''y'' în poziție finală de cuvânt sunt încă simțite ca străine limbii române, de aceea la cuvintele cu aceste finale, articolul și desinențele se leagă prin cratimă (v. '''1.2.4. Cratima''').</ref>		Patru litere (''k, q, w, y'') se utilizează în împrumuturi, în nume proprii străine și în formații bazate pe ele, precum și în unele nume proprii românești de persoane, scrise după model străin.<ref>De aceea aceste litere nu erau incluse, mai de mult, în alfabetul limbii române. Ele sunt folosite uneori și pentru a marca cuvinte sau sensuri prezentate ca străine (''nomenklatură'' „pătura dominantă, prin funcțiile în partidul comunist, în U.R.S.S. și în celelalte țări foste socialiste”, față de ''nomenclatură'' „terminologie etc.”). ''w'' și ''y'' în poziție finală de cuvânt sunt încă simțite ca străine limbii române, de aceea la cuvintele cu aceste finale, articolul și desinențele se leagă prin cratimă (vezi '''[[1.2.4. Cratima]]''').</ref>

	În scrierea unor nume proprii străine, a derivatelor de la ele și a unor împrumuturi neadaptate, unele semne au (și) alte valori sau se folosesc și alte semne diacritice, cu valori care pot diferi de la limbă la limbă<ref>Deoarece nu se pot da reguli generale — situațiile fiind mult prea numeroase și prea diferite —, scrierea acestor cuvinte — când nu se cunoaște limba de origine — trebuie învățată, iar pronunțarea lor este indicată în ''Dicționar''.</ref>: ''Istv'''á'''n, omert'''à'''; S'''ã'''o Tom'''é'''; Ivi'''ć''', r'''ö'''ntgenoscopie, Dvo'''ř'''ak, Ko'''š'''ice'' etc.		În scrierea unor nume proprii străine, a derivatelor de la ele și a unor împrumuturi neadaptate, unele semne au (și) alte valori sau se folosesc și alte semne diacritice, cu valori care pot diferi de la limbă la limbă<ref>Deoarece nu se pot da reguli generale — situațiile fiind mult prea numeroase și prea diferite —, scrierea acestor cuvinte — când nu se cunoaște limba de origine — trebuie învățată, iar pronunțarea lor este indicată în ''Dicționar''.</ref>: ''Istv'''á'''n, omert'''à'''; S'''ã'''o Tom'''é'''; Ivi'''ć''', r'''ö'''ntgenoscopie, Dvo'''ř'''ak, Ko'''š'''ice'' etc.
Linia 194:		Linia 195:
	Pe de altă parte, același sunet sau grup de sunete ([č], [ǧ], [g'], [i], [ĭ], [ĭe], [î], [k], [k'], [ks], [kŭ], [kv], [ŭ], [v]) poate fi redat în scris în limba română în mai multe feluri.		Pe de altă parte, același sunet sau grup de sunete ([č], [ǧ], [g'], [i], [ĭ], [ĭe], [î], [k], [k'], [ks], [kŭ], [kv], [ŭ], [v]) poate fi redat în scris în limba română în mai multe feluri.

	În Tabelul 2 sunt prezentate principalele valori ale literelor și combinațiilor de litere<ref>Ele au importanță și pentru despărțirea în silabe sau la capăt de rând, pentru care v. '''[[5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând]]'''.</ref> în limba română '''literară actuală'''; nu au fost notate nuanțele fără rol distinctiv, nici valorile unor litere (cu excepția lui ''k, q, w, y'') sau combinații de litere în împrumuturi și în nume proprii străine pronunțate în limba română după modelul limbilor de origine.		În Tabelul 2 sunt prezentate principalele valori ale literelor și combinațiilor de litere<ref>Ele au importanță și pentru despărțirea în silabe sau la capăt de rând, pentru care vezi '''[[5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând]]'''.</ref> în limba română '''literară actuală'''; nu au fost notate nuanțele fără rol distinctiv, nici valorile unor litere (cu excepția lui ''k, q, w, y'') sau combinații de litere în împrumuturi și în nume proprii străine pronunțate în limba română după modelul limbilor de origine.

	::Vezi și '''[[2. Reguli de scriere și de pronunțare literară]]'''.		::Vezi și '''[[2. Reguli de scriere și de pronunțare literară]]'''.


	{\|		{\|
	\|+ '''Tabelul 2. Valorile literelor și ale combinațiilor de litere'''		\|+ '''Tabelul 2. Valorile literelor și ale combinațiilor de litere'''<br/><br/>
	! Nr.		! Nr.
	! width=15%\|Litera/combinația de litere		! width=15%\|Litera/combinația de litere
Linia 242:		Linia 244:
	\| ''ac'' [ak]		\| ''ac'' [ak]
	\|-		\|-
	\|colspan="3"\| V. și '''ce, che, chi, ci'''		\|colspan="3"\| Vezi și '''ce, che, chi, ci'''
	\|-		\|-
	\|rowspan="4"\| 6.		\|rowspan="4"\| 6.
Linia 333:		Linia 335:
	\|-		\|-
	\|5. [∅]<ref>Folosită ca literă ajutătoare, cu valoare diacritică (îndeplinită în alte limbi de semne diacritice: ''č, ǧ'').</ref>		\|5. [∅]<ref>Folosită ca literă ajutătoare, cu valoare diacritică (îndeplinită în alte limbi de semne diacritice: ''č, ǧ'').</ref>
	\|colspan="2"\| V. '''ce, che, ge, ghe'''		\|colspan="2"\| Vezi '''ce, che, ge, ghe'''
	\|-		\|-
	\| 12.		\| 12.
Linia 353:		Linia 355:
	\| ''drag'' [drag]		\| ''drag'' [drag]
	\|-		\|-
	\|colspan="3"\|V. și '''ge, ghe, ghi, gi'''		\|colspan="3"\|Vezi și '''ge, ghe, ghi, gi'''
	\|-		\|-
	\|rowspan="4"\|14.		\|rowspan="4"\|14.
Linia 420:		Linia 422:
	\|-		\|-
	\|2. [∅]		\|2. [∅]
	\|colspan="2"\| V. '''che, chi, ghe, ghi; w'''		\|colspan="2"\| Vezi '''che, chi, ghe, ghi; w'''
	\|-		\|-
	\|rowspan="14"\| 19.		\|rowspan="14"\| 19.
Linia 465:		Linia 467:
	\|-		\|-
	\| 4. [∅]		\| 4. [∅]
	\|colspan="2"\| V. '''chi, ci, ghi, gi'''		\|colspan="2"\| Vezi '''chi, ci, ghi, gi'''
	\|-		\|-
	\|rowspan="5"\| 20.		\|rowspan="5"\| 20.
Linia 554:		Linia 556:
	\|numai în ''Qatar'' [kat<u>a</u>r] și derivatele lui		\|numai în ''Qatar'' [kat<u>a</u>r] și derivatele lui
	\|-		\|-
	\|colspan="3"\| V. și '''qu'''		\|colspan="3"\| Vezi și '''qu'''
	\|-		\|-
	\|rowspan="3"\| 29.		\|rowspan="3"\| 29.
Linia 698:		Linia 700:
	În scrierea unor '''împrumuturi''' neadaptate sau parțial adaptate, a unor '''nume proprii străine''' și a unor '''nume proprii românești''' ortografiate după modelul altor limbi, unele litere și combinații de litere sunt folosite sau pronunțate după reguli ale altor limbi sau se întâlnesc combinații de litere neutilizate în limba română. Astfel, în afară de valorile din tabelul de mai sus, întâlnim, printre altele, și ''che'' [če] (''cherry'' (angl.) [č<u>e</u>ri]) sau [ș] (''chemin de fer'' (fr.) [șmẽ dö f<u>e</u>r]), ''chi'' [či] (''chilian'' [čili<u>a</u>n]), ''ci'' [si] (''ciné-vérité'' (fr.) [sineverit<u>e</u>]), ''ge'' [g'e] (''gestaltism'' (germ.) [g'eștalt<u>i</u>sm]), ''gi'' [ji] (''gigolo'' (fr.) [jigol<u>o</u>]), j [ĭ] (''Java'' [ĭ<u>a</u>va], ''Sarajevo'' [saraĭ<u>e</u>vo]) etc. Pentru aceste situații nu se pot da reguli; în cazul necunoașterii limbii de origine, pentru scrierea și pronunțarea unor astfel de cuvinte trebuie consultat ''Dicționarul''.		În scrierea unor '''împrumuturi''' neadaptate sau parțial adaptate, a unor '''nume proprii străine''' și a unor '''nume proprii românești''' ortografiate după modelul altor limbi, unele litere și combinații de litere sunt folosite sau pronunțate după reguli ale altor limbi sau se întâlnesc combinații de litere neutilizate în limba română. Astfel, în afară de valorile din tabelul de mai sus, întâlnim, printre altele, și ''che'' [če] (''cherry'' (angl.) [č<u>e</u>ri]) sau [ș] (''chemin de fer'' (fr.) [șmẽ dö f<u>e</u>r]), ''chi'' [či] (''chilian'' [čili<u>a</u>n]), ''ci'' [si] (''ciné-vérité'' (fr.) [sineverit<u>e</u>]), ''ge'' [g'e] (''gestaltism'' (germ.) [g'eștalt<u>i</u>sm]), ''gi'' [ji] (''gigolo'' (fr.) [jigol<u>o</u>]), j [ĭ] (''Java'' [ĭ<u>a</u>va], ''Sarajevo'' [saraĭ<u>e</u>vo]) etc. Pentru aceste situații nu se pot da reguli; în cazul necunoașterii limbii de origine, pentru scrierea și pronunțarea unor astfel de cuvinte trebuie consultat ''Dicționarul''.

	::V. și '''2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine.'''		::Vezi și '''[[2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine.]]'''

Matei GALL: /* 1.1.2. Valorile literelor și ale combinațiilor de litere */

2012-10-07T08:46:48Z

1.1.2. Valorile literelor și ale combinațiilor de litere

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 7 octombrie 2012 11:46
Linia 210:		Linia 210:
	\| [a]		\| [a]
	\|		\|
	\| ''apă'' [~~apă~~]		\| ''apă'' [<u>a</u>pă]
	\|-		\|-
	\| 2.		\| 2.
Linia 216:		Linia 216:
	\| [ă]		\| [ă]
	\|		\|
	\| ''apă'' [~~apă~~]		\| ''apă'' [<u>a</u>pă]
	\|-		\|-
	\| 3.		\| 3.
Linia 222:		Linia 222:
	\| [î]		\| [î]
	\| în interiorul cuvintelor, cu excepțiile de sub ''î''		\| în interiorul cuvintelor, cu excepțiile de sub ''î''
	\| ''lână'' [~~lînă~~]		\| ''lână'' [l<u>î</u>nă]
	\|-		\|-
	\| 4.		\| 4.
Linia 234:		Linia 234:
	\|rowspan="3"\|[k]		\|rowspan="3"\|[k]
	\| 1. + C în afară de litera ''h''		\| 1. + C în afară de litera ''h''
	\| ''clasă'' [~~klasă~~]		\| ''clasă'' [kl<u>a</u>să]
	\|-		\|-
	\| 2. + V în afară de ''e, i''		\| 2. + V în afară de ''e, i''
	\| ''casă'' [~~kasă~~]		\| ''casă'' [k<u>a</u>să]
	\|-		\|-
	\| 3. la sfârșit de cuvânt		\| 3. la sfârșit de cuvânt
Linia 254:		Linia 254:
	\|-		\|-
	\| 1.3. la sfârșit de cuvânt		\| 1.3. la sfârșit de cuvânt
	\| ''tace'' [~~tače~~]		\| ''tace'' [t<u>a</u>če]
	\|-		\|-
	\| 2. [č]		\| 2. [č]
Linia 696:		Linia 696:
	\|}		\|}

	În scrierea unor '''împrumuturi''' neadaptate sau parțial adaptate, a unor '''nume proprii străine''' și a unor '''nume proprii românești''' ortografiate după modelul altor limbi, unele litere și combinații de litere sunt folosite sau pronunțate după reguli ale altor limbi sau se întâlnesc combinații de litere neutilizate în limba română. Astfel, în afară de valorile din tabelul de mai sus, întâlnim, printre altele, și ''che'' [če] (''cherry'' (angl.) [č<u>e</u>ri]) sau [ș] (''chemin de fer'' (fr.) [șmẽ dö f<u>e</u>r]), ''chi'' [či] (''chilian'' [čili<u>a</u>n]), ''ci'' [si] (''ciné-vérité'' (fr.) [sineverit<u>e</u>]), ''ge'' [g'e] (''gestaltism'' (germ.) [g'eștalt<u>i</u>sm]), ''gi'' [ji] (''gigolo'' (fr.) [jigol<u>o</u>]), j [ĭ] (''Java'' [ĭ<u>a</u>va], ''Sarajevo'' [~~Saraĭ~~<u>e</u>vo]) etc. Pentru aceste situații nu se pot da reguli; în cazul necunoașterii limbii de origine, pentru scrierea și pronunțarea unor astfel de cuvinte trebuie consultat ''Dicționarul''.		În scrierea unor '''împrumuturi''' neadaptate sau parțial adaptate, a unor '''nume proprii străine''' și a unor '''nume proprii românești''' ortografiate după modelul altor limbi, unele litere și combinații de litere sunt folosite sau pronunțate după reguli ale altor limbi sau se întâlnesc combinații de litere neutilizate în limba română. Astfel, în afară de valorile din tabelul de mai sus, întâlnim, printre altele, și ''che'' [če] (''cherry'' (angl.) [č<u>e</u>ri]) sau [ș] (''chemin de fer'' (fr.) [șmẽ dö f<u>e</u>r]), ''chi'' [či] (''chilian'' [čili<u>a</u>n]), ''ci'' [si] (''ciné-vérité'' (fr.) [sineverit<u>e</u>]), ''ge'' [g'e] (''gestaltism'' (germ.) [g'eștalt<u>i</u>sm]), ''gi'' [ji] (''gigolo'' (fr.) [jigol<u>o</u>]), j [ĭ] (''Java'' [ĭ<u>a</u>va], ''Sarajevo'' [saraĭ<u>e</u>vo]) etc. Pentru aceste situații nu se pot da reguli; în cazul necunoașterii limbii de origine, pentru scrierea și pronunțarea unor astfel de cuvinte trebuie consultat ''Dicționarul''.

	::V. și '''2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine.'''		::V. și '''2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine.'''

Matei GALL: /* 1.1.2. Valorile literelor și ale combinațiilor de litere */

2012-10-07T08:41:38Z

1.1.2. Valorile literelor și ale combinațiilor de litere

Afișare diferențe

Matei GALL: /* 1.1.2. Valorile literelor și ale combinațiilor de litere */

2012-10-07T07:58:09Z

1.1.2. Valorile literelor și ale combinațiilor de litere

Afișare diferențe

Matei GALL: /* 1.1.1. Alfabetul limbii române */

2012-10-07T06:41:26Z

1.1.1. Alfabetul limbii române

Afișare diferențe

Radu Borza la 25 septembrie 2012 23:49

2012-09-25T23:49:56Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 26 septembrie 2012 02:49
Linia 707:		Linia 707:
	<references />		<references />

	[[Categorie:DOOM2]]		[[Categorie:Articole:DOOM2]]
	[[Categorie:Sincronizare]]		[[Categorie:Sincronizare]]

Radu Borza la 25 septembrie 2012 23:42

2012-09-25T23:42:15Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 26 septembrie 2012 02:42
Linia 708:		Linia 708:

	[[Categorie:DOOM2]]		[[Categorie:DOOM2]]
			[[Categorie:Sincronizare]]

Radu Borza la 22 septembrie 2012 19:11

2012-09-22T19:11:37Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 22 septembrie 2012 22:11
Linia 463:		Linia 463:
	\| ''pomi'' [pom'] <br/> ''auzi'' (ind. prez. 2 sg.) [auz'] <br/> ''flori'' [flor'] <br/> ''lincși'' [l<u>i</u>nkș'] <br/> ''miști'' (ind. prez. 2 sg.) [mișt'] <br/> ''urși'' [urș'] <br/> ''azvârli'' (ind. prez. 2 sg.) [azv<u>â</u>rl']		\| ''pomi'' [pom'] <br/> ''auzi'' (ind. prez. 2 sg.) [auz'] <br/> ''flori'' [flor'] <br/> ''lincși'' [l<u>i</u>nkș'] <br/> ''miști'' (ind. prez. 2 sg.) [mișt'] <br/> ''urși'' [urș'] <br/> ''azvârli'' (ind. prez. 2 sg.) [azv<u>â</u>rl']
	\|-		\|-
	\| 3.2. în câteși-, fieși-, oareși-, ori- + C		\| 3.2. în ''câteși-'', ''fieși-'', ''oareși-'', ''ori-'' + C
	\| ''câteșitrei'' [k<u>î</u>teș'treĭ] <br/> ''fieșicare'' [f<u>i</u>eș'kare] <br/> ''oareșicare'' [ŭ<u>a</u>reș'kare] <br/> ''ori(și)care'' [<u>o</u>r'(și)kare]		\| ''câteșitrei'' [k<u>î</u>teș'treĭ] <br/> ''fieșicare'' [f<u>i</u>eș'kare] <br/> ''oareșicare'' [ŭ<u>a</u>reș'kare] <br/> ''ori(și)care'' [<u>o</u>r'(și)kare]
	\|-		\|-