Articol/DOOM2/1.2. Semnele ortografice - Revizia istoricului

Cătălin.Frâncu: Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 1.2. Semnele ortografice în Articol/DOOM2/1.2. Semnele ortografice fără a lăsa o redirecționare în loc

2017-11-02T16:17:05Z

Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 1.2. Semnele ortografice în Articol/DOOM2/1.2. Semnele ortografice fără a lăsa o redirecționare în loc

← Versiunea anterioară

Versiunea de la data 2 noiembrie 2017 19:17

Cătălin.Frâncu la 26 iulie 2016 13:21

2016-07-26T13:21:44Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 26 iulie 2016 16:21
Linia 1:		Linia 1:
	~~{{#css:~~		<div class="noautonum">__TOC__</div>
	~~.tocnumber {~~
	~~display: none;~~
	}
	~~blockquote {border: 1px solid; padding: 2px 6px;}~~
	}}

	== 1.2. Semnele ortografice ==		== 1.2. Semnele ortografice ==

Matei GALL: /* 1.2.6. PunctulEste și semn de punctuație. [.] */

2012-10-07T17:11:30Z

1.2.6. PunctulEste și semn de punctuație. [.]

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 7 octombrie 2012 20:11
Linia 140:		Linia 140:
	Prin tradiție, se admit însă și '''excepții''' (''dr.'' pentru ''doctor'').		Prin tradiție, se admit însă și '''excepții''' (''dr.'' pentru ''doctor'').

	Nu sunt urmate de '''punct''':		:Nu sunt urmate de '''punct''':
	* '''abrevierile''' care '''păstrează finala''' cuvântului abreviat: ''~~cea~~'', ''dl'', ''dle'', ''dna'', ''d-ta'' pentru ''circa'', ''domnul'', ''domnule'', ''doamna'', ''dumneata'';		:* '''abrevierile''' care '''păstrează finala''' cuvântului abreviat: ''cca'', ''dl'', ''dle'', ''dna'', ''d-ta'' pentru ''circa'', ''domnul'', ''domnule'', ''doamna'', ''dumneata'';
	* '''abrevierile''' numelor '''punctelor cardinale''': ''E'', ''N'', ''V'', ''S'';		:* '''abrevierile''' numelor '''punctelor cardinale''': ''E'', ''N'', ''V'', ''S'';
	* simbolurile majorității '''unităților de măsură''': ''cm'', !''gal'', ''m'', ''kg'' pentru ''centimetru'', ''galon'', ''metru'', ''kilogram'';		:* simbolurile majorității '''unităților de măsură''': ''cm'', !''gal'', ''m'', ''kg'' pentru ''centimetru'', ''galon'', ''metru'', ''kilogram'';
	* simbolurile unor termeni din domeniul '''științific și tehnic''': matematică, fizică (''A'' pentru ''arie'', ''N'' pentru ''număr natural''), chimie (simbolurile elementelor chimice: ''C'', ''Cl'', ''Mg'' pentru ''carbon'', ''clor'', ''magneziu''), medicină (!''Rh'').		:* simbolurile unor termeni din domeniul '''științific și tehnic''': matematică, fizică (''A'' pentru ''arie'', ''N'' pentru ''număr natural''), chimie (simbolurile '''elementelor chimice''': ''C'', ''Cl'', ''Mg'' pentru ''carbon'', ''clor'', ''magneziu''), medicină (!''Rh'').
	*:Nu se scriu cu punct între litere abrevierile care conțin fragmente de cuvinte: ''TAROM'' pentru ''~~Transporturile Aeriene Române~~''.		:Nu se scriu cu punct între litere abrevierile care conțin fragmente de cuvinte: ''TAROM'' pentru '''''T'''ransporturile '''A'''eriene '''Rom'''âne''.

	Se '''pot''' scrie '''cu sau fără punct''' între literele componente abrevierile compuse din mai multe inițiale majuscule (''A.C.T.H.''/''ACTH'', ''C.E.C.''/''CEC'', ''O.N.U.''/''ONU'', ''P.F.L.''/''PFL''); !actualmente se preferă scrierea fără puncte despărțitoare: ''SUA'', ''UNESCO''.		Se '''pot''' scrie '''cu sau fără punct''' între literele componente abrevierile compuse din mai multe inițiale majuscule (''A.C.T.H.''/''ACTH'', ''C.E.C.''/''CEC'', ''O.N.U.''/''ONU'', ''P.F.L.''/''PFL''); !actualmente se preferă scrierea fără puncte despărțitoare: ''SUA'', ''UNESCO''.
	:Unele abrevieri (împrumutate ca atare și care au dobândit statut de cuvinte) se scriu totdeauna fără punct: ''HIV'', ''SIDA''.		:Unele abrevieri (împrumutate ca atare și care au dobândit statut de cuvinte) se scriu totdeauna fără punct: ''HIV'', ''SIDA''.

	Scopul abrevierilor fiind acela de a face economie de spațiu, după abrevieri, punctul '''nu''' este '''precedat de blanc''', iar în interiorul abrevierilor complexe '''nu''' este în general '''precedat, nici urmat''' de blanc (''a.c'', ''ș.a.'' pentru ''anul curent'', ''și alții''/''și altele'' — dar ''nr. crt.'' pentru ''numărul curent'').		Scopul abrevierilor fiind acela de a face economie de spațiu, după abrevieri, punctul '''nu''' este '''precedat de blanc''', iar în interiorul abrevierilor complexe '''nu''' este în general '''precedat, nici urmat''' de blanc (''a.c.'', ''ș.a.'' pentru ''anul curent'', ''și alții''/''și altele'' — dar ''nr. crt.'' pentru ''numărul curent'').
	:În unele abrevieri complexe, punctul interior este urmat de cratimă când se abreviază un compus scris cu cratimă (''lt.-maj.'' pentru ''locotenent-major'').		:În unele abrevieri complexe, punctul interior este urmat de cratimă când se abreviază un compus scris cu cratimă (''lt.-maj.'' pentru ''locotenent-major'').
	:Punctul se folosește și la notarea în cifre a datei (''01.01.2000''); semne '''echivalente''': bara, cratima.		:Punctul se folosește și la notarea în cifre a datei (''01.01.2000''); semne '''echivalente''': bara, cratima.

Matei GALL: /* 1.2.5. Linia de pauzăPlasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului. Numită și pauză. Este mai lungă decât cratima. Este și semn de punctuație. [–] */

2012-10-07T17:04:43Z

1.2.5. Linia de pauzăPlasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului. Numită și pauză. Este mai lungă decât cratima. Este și semn de punctuație. [–]

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 7 octombrie 2012 20:04
Linia 126:		Linia 126:
	# poate '''lega''' unele cuvinte care '''se repetă identic''' (''doar-doar'', ''foarte-foarte'', ''încet-încet'', ''mai-mai'', ''poate-poate'', ''prea-prea'') sau cu unele '''modificări''' (''încet-încetișor'', ''singur-singurel'').		# poate '''lega''' unele cuvinte care '''se repetă identic''' (''doar-doar'', ''foarte-foarte'', ''încet-încet'', ''mai-mai'', ''poate-poate'', ''prea-prea'') sau cu unele '''modificări''' (''încet-încetișor'', ''singur-singurel'').

	=== 1.2.5. Linia de pauză<ref>Plasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului. Numită și pauză. Este mai lungă decât cratima. Este și semn de punctuație.</ref> [–] ===		=== 1.2.5. Linia de pauză<ref>Plasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului. Numită și ''pauză''. Este '''mai lungă decât cratima'''. Este și semn de punctuație.</ref> [–] ===

	Este utilizată ca semn ortografic numai în scrierea unor cuvinte '''compuse complexe''' (cu caracter mai mult sau mai puțin ocazional) care cuprind cel puțin un cuvânt '''compus scris cu cratimă''': ''americano–sud-coreean'', ''nord–nord-vest'', ''sud-est–nord-vest''.		Este utilizată ca semn ortografic numai în scrierea unor cuvinte '''compuse complexe''' (cu caracter mai mult sau mai puțin ocazional) care cuprind cel puțin un cuvânt '''compus scris cu cratimă''': ''americano–sud-coreean'', ''nord–nord-vest'', ''sud-est–nord-vest''.

	În această situație '''nu''' este precedată sau urmată de blanc.		În această situație '''nu''' este precedată sau urmată de blanc.

Matei GALL la 7 octombrie 2012 17:02

2012-10-07T17:02:37Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 7 octombrie 2012 20:02
Linia 3:		Linia 3:
	display: none;		display: none;
	}		}
			blockquote {border: 1px solid; padding: 2px 6px;}
	}}		}}

Linia 116:		Linia 117:
	#* numelor '''literelor''' și '''sunetelor''': ''x-ul'', ''x-uri'';		#* numelor '''literelor''' și '''sunetelor''': ''x-ul'', ''x-uri'';
	#* substantivelor provenite din '''numerale''' cardinale notate cu '''cifre''': ''10-le'' „nota 10”, ''11-le'' „echipa de fotbal”;		#* substantivelor provenite din '''numerale''' cardinale notate cu '''cifre''': ''10-le'' „nota 10”, ''11-le'' „echipa de fotbal”;
	#* '''împrumuturilor și numelor de locuri''' a căror '''finală''' prezintă '''deosebiri între scriere și pronunțare''': ''acquis-ul''; !''bleu-ul''; ''Bruxelles-ul''; !''dandy-ul'', pl. art. !''dandy-i'' (nu ''dandi'', pl. art. ''dandii''); ''show-ul'', ''show-uri'';		#* '''împrumuturilor și numelor de locuri''' a căror '''finală''' prezintă '''deosebiri între scriere și pronunțare''': ''acquis-ul''; !''bleu-ul''; ''Bruxelles-ul''; !''dandy-ul'', pl. art. !''dandy-i'' (nu ''dandi'', pl. art. ''dandii''); ''show-ul'', ''show-uri'';<br/><blockquote>!Se recomandă atașarea '''fără cratimă''' a articolului sau a desinenței la împrumuturile — chiar neadaptate sub alte aspecte — terminate în litere din '''alfabetul limbii române pronunțate ca în limba română''': ''boar'''d'''ul'', ''boar'''d'''uri''; ''clic'''k'''ul'', ''clic'''k'''uri''; ''tren'''d'''ul'', ''tren'''d'''uri''.</blockquote>
	~~#*:~~!Se recomandă atașarea '''fără cratimă''' a articolului sau a desinenței la împrumuturile — chiar neadaptate sub alte aspecte — terminate în litere din '''alfabetul limbii române pronunțate ca în limba română''': ''boar'''d'''ul'', ''boar'''d'''uri''; ''clic'''k'''ul'', ''clic'''k'''uri''; ''tren'''d'''ul'', ''tren'''d'''uri''.
	#* substantivelor provenite din '''abrevieri''' sau '''sigle''': ''pH-ul'', ''RATB-ul''.		#* substantivelor provenite din '''abrevieri''' sau '''sigle''': ''pH-ul'', ''RATB-ul''.
	# leagă formanții '''''-lea''''', '''''-a''''' la '''numeralele ordinale''' și '''''-ime''''' la '''numerale fracționare''' de numeralele cardinale corespunzătoare scrise cu '''cifre''' (romane sau arabe): ''al XI-lea'', ''a 11-a'', ''16-imi'';		# leagă formanții '''''-lea''''', '''''-a''''' la '''numeralele ordinale''' și '''''-ime''''' la '''numerale fracționare''' de numeralele cardinale corespunzătoare scrise cu '''cifre''' (romane sau arabe): ''al XI-lea'', ''a 11-a'', ''16-imi'';

Matei GALL: /* 1.2.4. CratimaPlasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului, are lungimea medie a unei litere. Numită și linie/linioară/liniuță de unire/despărțire, înv. trăsură de unire. Este mai scurtă decât linia de pauză și de dialog

2012-10-07T16:56:02Z

/* 1.2.4. CratimaPlasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului, are lungimea medie a unei litere. Numită și linie/linioară/liniuță de unire/despărțire, înv. trăsură de unire. Este mai scurtă decât linia de pauză și de dialog

Afișare diferențe

Matei GALL: /* 1.2.3. *BlanculAre lățimea medie a unei litere. Numit și pauză, pauză albă, pauză grafică, spațiu, spațiu alb. Este și semn de punctuație. Nu era recunoscut ca semn ortografic în DOOOM1; a fost inclus ca atare în Dicționarul general

2012-10-07T14:08:27Z

/* 1.2.3. *BlanculAre lățimea medie a unei litere. Numit și pauză, pauză albă, pauză grafică, spațiu, spațiu alb. Este și semn de punctuație. Nu era recunoscut ca semn ortografic în DOOOM1; a fost inclus ca atare în Dicționarul general

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 7 octombrie 2012 17:08
Linia 57:		Linia 57:
	'''Nu''' este '''precedată''', '''nici urmată''' de '''blanc'''.		'''Nu''' este '''precedată''', '''nici urmată''' de '''blanc'''.

	=== 1.2.3. *Blancul<ref>Are lățimea medie a unei litere. Numit și ''pauză'', ''pauză albă'', ''pauză grafică'', ''spațiu'', ''spațiu alb''. Este și semn de punctuație. Nu era recunoscut ca semn ortografic în ~~DOOOM~~<sup>1</sup>; a fost inclus ca atare în Dicționarul general de științe ale limbii, Editura Științifică, București, 1997, ''s. v. pauză''. Flora Șuteu, Elisabeta Șoșa, în ''Îndreptar ortografic și morfologic'', Floarea Darurilor, Saeculum I.O., București, 1999, p. 272 (ed. 1,1993), îl consideră „marcă ortografică”.</ref> [ ] ===		=== 1.2.3. *Blancul<ref>Are lățimea medie a unei litere. Numit și ''pauză'', ''pauză albă'', ''pauză grafică'', ''spațiu'', ''spațiu alb''. Este și semn de punctuație. Nu era recunoscut ca semn ortografic în DOOM<sup>1</sup>; a fost inclus ca atare în ''Dicționarul general de științe ale limbii'', Editura Științifică, București, 1997, ''s. v. pauză''. Flora Șuteu, Elisabeta Șoșa, în ''Îndreptar ortografic și morfologic'', Floarea Darurilor, Saeculum I.O., București, 1999, p. 272 (ed. I, 1993), îl consideră „marcă ortografică”.</ref> [ ] ===

	Constă în absența oricărui semn. Cuvintele se delimitează grafic prin blancuri potrivit statutului lexico-gramatical și sensului lor, funcția principală a blancului fiind aceea de semn de '''delimitare și separare a cuvintelor''' sau a '''elementelor componente''' ale unor cuvinte '''compuse''' (''Anul Nou'', ''câte unu'', ''douăzeci și unu'', ''Evul Mediu'', ''Unirea Principatelor''), ale '''locuțiunilor''' (''altă dată'' „în altă împrejurare”) și ale altor grupuri relativ stabile de cuvinte (''câte o dată'').		Constă în absența oricărui semn. Cuvintele se delimitează grafic prin blancuri potrivit statutului lexico-gramatical și sensului lor, funcția principală a blancului fiind aceea de semn de '''delimitare și separare a cuvintelor''' sau a '''elementelor componente''' ale unor cuvinte '''compuse''' (''Anul Nou'', ''câte unu'', ''douăzeci și unu'', ''Evul Mediu'', ''Unirea Principatelor''), ale '''locuțiunilor''' (''altă dată'' „în altă împrejurare”) și ale altor grupuri relativ stabile de cuvinte (''câte o dată'').
Linia 67:		Linia 67:
	Blancul are rol distinctiv, diferențiind secvențe identice ca sunete constitutive, dar care, despărțite prin blanc, reprezintă '''un grup de cuvinte''' (''nici un'' conjuncție + numeral), în timp ce, scrise „legat”, alcătuiesc un singur cuvânt (!''niciun'' adjectiv pronominal).		Blancul are rol distinctiv, diferențiind secvențe identice ca sunete constitutive, dar care, despărțite prin blanc, reprezintă '''un grup de cuvinte''' (''nici un'' conjuncție + numeral), în timp ce, scrise „legat”, alcătuiesc un singur cuvânt (!''niciun'' adjectiv pronominal).

	El poate '''compensa absența punctului între inițialele majuscule''' ale unei abrevieri: ''I D E B'' pentru ''Întreprinderea de Distribuție a Electricității''; actualmente se preferă însă în aceste cazuri '''suprimarea''' și a '''blancurilor''', mai economică.		El poate '''compensa absența punctului între inițialele majuscule''' ale unei '''abrevieri''': ''I D E B'' pentru ''Întreprinderea de Distribuție a Electricității''; actualmente se preferă însă în aceste cazuri '''suprimarea''' și a '''blancurilor''', mai economică.

	Blancul poate '''preceda''' sau '''urma''' ori '''nu''' celelalte semne ortografice. În uzanțele scrierii limbii române (de tipar, la calculator, la mașină), blancul '''nu''' precedă, în general, semnele de '''punctuație''', dar le '''urmează'''.		Blancul poate '''preceda''' sau '''urma''' ori '''nu''' celelalte semne ortografice. În uzanțele scrierii limbii române (de tipar, la calculator, la mașină), blancul '''nu''' precedă, în general, semnele de '''punctuație''', dar le '''urmează'''.

Matei GALL: /* 1.2.2. Bara oblicăAre înălțimea unei litere mari; este și semn de punctuație și semn grafic. [/] */

2012-10-07T14:01:43Z

1.2.2. Bara oblicăAre înălțimea unei litere mari; este și semn de punctuație și semn grafic. [/]

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 7 octombrie 2012 17:01
Linia 55:		Linia 55:
	** '''neabreviate''' (''kilometri/oră'');		** '''neabreviate''' (''kilometri/oră'');
	* în abrevierile ''c/val'' și ''m/n'' pentru ''contravaloare'' și ''motonavă''.		* în abrevierile ''c/val'' și ''m/n'' pentru ''contravaloare'' și ''motonavă''.
	'''Nu''' este '''precedată''', ~~nici~~ '''urmată''' de '''blanc'''.		'''Nu''' este '''precedată''', '''nici urmată''' de '''blanc'''.

	=== 1.2.3. *Blancul<ref>Are lățimea medie a unei litere. Numit și ''pauză'', ''pauză albă'', ''pauză grafică'', ''spațiu'', ''spațiu alb''. Este și semn de punctuație. Nu era recunoscut ca semn ortografic în DOOOM<sup>1</sup>; a fost inclus ca atare în Dicționarul general de științe ale limbii, Editura Științifică, București, 1997, ''s. v. pauză''. Flora Șuteu, Elisabeta Șoșa, în ''Îndreptar ortografic și morfologic'', Floarea Darurilor, Saeculum I.O., București, 1999, p. 272 (ed. 1,1993), îl consideră „marcă ortografică”.</ref> [ ] ===		=== 1.2.3. *Blancul<ref>Are lățimea medie a unei litere. Numit și ''pauză'', ''pauză albă'', ''pauză grafică'', ''spațiu'', ''spațiu alb''. Este și semn de punctuație. Nu era recunoscut ca semn ortografic în DOOOM<sup>1</sup>; a fost inclus ca atare în Dicționarul general de științe ale limbii, Editura Științifică, București, 1997, ''s. v. pauză''. Flora Șuteu, Elisabeta Șoșa, în ''Îndreptar ortografic și morfologic'', Floarea Darurilor, Saeculum I.O., București, 1999, p. 272 (ed. 1,1993), îl consideră „marcă ortografică”.</ref> [ ] ===

Matei GALL la 7 octombrie 2012 14:00

2012-10-07T14:00:02Z

Radu Borza la 28 septembrie 2012 15:24

2012-09-28T15:24:52Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 28 septembrie 2012 18:24
Linia 1:		Linia 1:
	<css>.tocnumber { display: none; }~~</css>~~		{{#css:
			.tocnumber {
			display: none;
			}
			}}

	== 1.2. Semnele ortografice ==		== 1.2. Semnele ortografice ==

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 7 octombrie 2012 17:00
Linia 7:		Linia 7:
	== 1.2. Semnele ortografice ==		== 1.2. Semnele ortografice ==

	Semnele ortografice '''în sens strict'''<ref>Distincția semne ''ortografice'' — semne ''de punctuație'' este într-o anumită măsură artificială, nu numai pentru că scrierea corectă în sens larg include și punctuația, ci și deoarece cratima este un semn numai '''preponderent''' ortografic, bara oblică, *blancul, linia de pauză și punctul sunt mai ales semne de punctuație, iar virgula, deși semn de '''punctuație''', privește într-o anumită măsură și ortografia în sens strict. Unele dintre acestea sunt folosite și în alte domenii, ca semne grafice cu diverse valori convenționale.</ref> sunt semne auxiliare folosite în scris, de regulă, la nivelul '''cuvântului'''<ref>Şi, rareori, la nivelul propoziției sau al frazei.</ref> — în '''interiorul''' unor cuvinte, pe lângă '''segmente''' de cuvinte sau '''între''' cuvinte care formează o unitate —, precum și în unele abrevieri.		Semnele ortografice '''în sens strict'''<ref>Distincția semne ''ortografice'' — semne ''de punctuație'' este într-o anumită măsură artificială, nu numai pentru că scrierea corectă în sens larg include și punctuația, ci și deoarece cratima este un semn numai '''preponderent''' ortografic, bara oblică, *blancul, linia de pauză și punctul sunt mai ales semne de '''punctuație''', iar virgula, deși semn de '''punctuație''', privește într-o anumită măsură și ortografia în sens strict. Unele dintre acestea sunt folosite și în alte domenii, ca semne grafice cu diverse valori convenționale.</ref> sunt semne auxiliare folosite în scris, de regulă, la nivelul '''cuvântului'''<ref>Și, rareori, la nivelul propoziției sau al frazei.</ref> — în '''interiorul''' unor cuvinte, pe lângă '''segmente''' de cuvinte sau '''între''' cuvinte care formează o unitate —, precum și în unele abrevieri.

	Între unele dintre aceste semne există, în anumite situații, '''echivalență''' (deci posibilități de '''substituire'''), fiind posibilă și '''cumularea''' lor.		Între unele dintre aceste semne există, în anumite situații, '''echivalență''' (deci posibilități de '''substituire'''), fiind posibilă și '''cumularea''' lor.
Linia 18:		Linia 18:

	În limba '''literară''', apostroful<ref>Care are forma unei virgule plasate după literă, la umărul acesteia.</ref>:		În limba '''literară''', apostroful<ref>Care are forma unei virgule plasate după literă, la umărul acesteia.</ref>:
	* marchează, mai ales în stilul '''publicistic''', în indicarea '''anilor calendaristici''', '''absența accidentală a primei''' sau a '''primelor două cifre''': '''918'', '''89'';		* marchează, mai ales în stilul '''publicistic''', în indicarea '''anilor calendaristici''', '''absența accidentală a primei''' sau a '''primelor două cifre''': '' '918'', '' '89'';
	*:În construcțiile cu prefixe de tipul ''ante-'89'', ''post-'89'', cratima precedă obligatoriu apostroful.		*:În construcțiile cu prefixe de tipul ''ante-'89'', ''post-'89'', cratima precedă obligatoriu apostroful.
	* se regăsește în unele '''împrumuturi''' din alte limbi (în care are alte funcții decât în română), cum sunt:		* se regăsește în unele '''împrumuturi''' din alte limbi (în care are alte funcții decât în română), cum sunt:
Linia 33:		Linia 33:
	** '''consoană''' (''al'fel'', ''cân'va'', ''da' '', ''dom' '', pentru ''altfel'', ''cândva'', ''dar'', ''domn'') sau		** '''consoană''' (''al'fel'', ''cân'va'', ''da' '', ''dom' '', pentru ''altfel'', ''cândva'', ''dar'', ''domn'') sau
	** '''vocală''' (''altădat' '', ''făr' de'', ''lu' (Mihai)'', ''numa' '', ''pân' la'', ''tocma' '', ''vin' '' pentru ''altădată'', ''fără de'', ''lui (Mihai)'', ''numai'', ''până la'', ''tocmai'', ''vino/vină'') sau		** '''vocală''' (''altădat' '', ''făr' de'', ''lu' (Mihai)'', ''numa' '', ''pân' la'', ''tocma' '', ''vin' '' pentru ''altădată'', ''fără de'', ''lui (Mihai)'', ''numai'', ''până la'', ''tocmai'', ''vino/vină'') sau
	* '''a mai multor sunete sau silabe''' (''dom'le'', '''neața'' pentru ''domnule'', ''(bună) dimineața'').		* '''a mai multor sunete''' sau '''silabe''' (''dom'le'', '' 'neața'' pentru ''domnule'', ''(bună) dimineața'').

	În ceea ce privește poziția, el poate apărea:		În ceea ce privește poziția, el poate apărea:
	* la '''începutul''' unor cuvinte ('' 'nainte'' pentru ''înainte'');		* la '''începutul''' unor cuvinte ('' 'nainte'' pentru ''înainte'');
	* în '''interiorul''' unor cuvinte (''dom'le'' pentru ''domnule'') și mai ales		* în '''interiorul''' unor cuvinte (''dom'le'' pentru ''domnule'') și mai ales
	* la '''sfârșitul''' unor cuvinte (''domnu' '', ''scoal' '' pentru ''domnul'', ''scoală''), inclusiv la nivelul propoziției (''las' pe mine'' pentru ''lasă pe mine'') sau al frazei (''las' că-i arăt eu'', ''poa' să'', ''tre' să'' pentru ''lasă că-i arăt eu'', ''poate să'', ''trebuie să'').		* la '''sfârșitul''' unor cuvinte (''domnu' '', ''scoal' '' pentru ''domnul'', ''scoală''), inclusiv la nivelul '''propoziției''' (''las' pe mine'' pentru ''lasă pe mine'') sau al '''frazei''' (''las' că-i arăt eu'', ''poa' să'', ''tre' să'' pentru ''lasă că-i arăt eu'', ''poate să'', ''trebuie să'').

	În '''interiorul''' cuvintelor, apostroful '''nu''' este '''precedat''', ~~nici~~ '''urmat''' de '''blanc'''; la '''început''' de cuvânt este, bineînțeles, '''precedat, dar nu urmat''' de blanc, iar la '''sfârșit''' de cuvânt este, firesc, '''urmat''' de blanc — inclusiv în cuvinte '''compuse''' sau '''locuțiuni''' care se scriu în cuvinte separate (''făr' de'', ''pân' să'' pentru ''fără de'', ''până să'').		În '''interiorul''' cuvintelor, apostroful '''nu''' este '''precedat''', '''nici urmat''' de '''blanc'''; la '''început''' de cuvânt este, bineînțeles, '''precedat, dar nu urmat''' de blanc, iar la '''sfârșit''' de cuvânt este, firesc, '''urmat''' de blanc — inclusiv în cuvinte '''compuse''' sau '''locuțiuni''' care se scriu în cuvinte separate (''făr' de'', ''pân' să'' pentru ''fără de'', ''până să'').

	Când căderea unui sunet se produce în cazul unui cuvânt scris în mod obișnuit cu cratimă, se folosește numai '''apostroful''' (care înlocuiește și cratima): ''înșir'te, mărgărite''; ''mam'mare''; ''sor'ta'' pentru ''înșiră-te'', ''mama-mare'', ''soră-ta''.		Când căderea unui sunet se produce în cazul unui cuvânt scris în mod obișnuit cu cratimă, se folosește numai '''apostroful''' (care înlocuiește și cratima): ''înșir'te, mărgărite''; ''mam'mare''; ''sor'ta'' pentru ''înșiră-te'', ''mama-mare'', ''soră-ta''.