Articol/DOOM2/2. Reguli de scriere și de pronunțare literară - Revizia istoricului

Radu Borza: /* 2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine */

2021-09-30T23:06:01Z

2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 1 octombrie 2021 02:06
Linia 195:		Linia 195:
	=== 2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine ===		=== 2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine ===

	# În scrierea și pronunțarea în limba română a numelor proprii — de persoane și de locuri — străine, din limbi scrise numai sau și cu alfabetul '''latin''' se respectă grafia și pronunțarea din limbile respective: fr. ''Bordeaux'' [bord<u>o</u>], germ. ''Haendel/Händel'' [h<u>e</u>ndăl], magh. ''Jókai'' [ĭ<u>o</u>coĭ], pol. ''Mickiewicz'' [mițk'<u>e</u>vič], germ. ''München'' [m<u>ü</u>nh'en], magh. ''~~Petöfi~~'' [p<u>e</u>töfi], sp. ''Quito'' [k<u>i</u>to], fr. ''Racine'' [ras<u>i</u>n], engl. ''Shakespeare'' [ș<u>e</u>cspir], ''Wall Street'' [ǔ<u>ă</u>lstrit], ''Yale'' [ǐeǐl], germ. ''Zeiss'' [țaǐs].		# În scrierea și pronunțarea în limba română a numelor proprii — de persoane și de locuri — străine, din limbi scrise numai sau și cu alfabetul '''latin''' se respectă grafia și pronunțarea din limbile respective: fr. ''Bordeaux'' [bord<u>o</u>], germ. ''Haendel/Händel'' [h<u>e</u>ndăl], magh. ''Jókai'' [ĭ<u>o</u>coĭ], pol. ''Mickiewicz'' [mițk'<u>e</u>vič], germ. ''München'' [m<u>ü</u>nh'en], magh. ''Petőfi''<ref>în original scris greșit Petöfi</ref> [p<u>e</u>töfi], sp. ''Quito'' [k<u>i</u>to], fr. ''Racine'' [ras<u>i</u>n], engl. ''Shakespeare'' [ș<u>e</u>cspir], ''Wall Street'' [ǔ<u>ă</u>lstrit], ''Yale'' [ǐeǐl], germ. ''Zeiss'' [țaǐs].
	#: Pentru scrierea '''cuvintelor ajutătoare''' din componența '''numelor de familie străine''' v. '''3. Scrierea cu literă mică sau mare''' și '''1.2.4. Cratima'''.		#: Pentru scrierea '''cuvintelor ajutătoare''' din componența '''numelor de familie străine''' v. '''3. Scrierea cu literă mică sau mare''' și '''1.2.4. Cratima'''.
	# Pentru redarea cu litere latine a substantivelor proprii și a cuvintelor scrise cu '''alte alfabete''' (arab, chirilic, grecesc etc.) sau cu '''alte tipuri de sisteme de scriere''' (din chineză, japoneză ș.a.) există norme internaționale (dintre care unele au fost adoptate și ca standarde românești), precum și sisteme proprii ale țărilor respective: chin. ''Beijing'' [Beǐǧin] (scris și pronunțat în trecut și la noi ''Pekin''), ar. ''Marrakech'' [Marak<u>e</u>ș], jap. ''Okinawa'' ![Ochin<u>a</u>va], rus. ''Onega'', ''Tolstoi''.<br/>Numele statelor (și cuvintele din aceeași familie — !''belarus'', !''belarusă'') trebuie folosite în forma oficială recomandată de acestea<ref>Cf. Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Protocol, ''Lista corpului diplomatic'', București, 2001.</ref>: !''Belarus'', !''Cambodgia'', !''Côte d'Ivoire'', !''Myanmar''.		# Pentru redarea cu litere latine a substantivelor proprii și a cuvintelor scrise cu '''alte alfabete''' (arab, chirilic, grecesc etc.) sau cu '''alte tipuri de sisteme de scriere''' (din chineză, japoneză ș.a.) există norme internaționale (dintre care unele au fost adoptate și ca standarde românești), precum și sisteme proprii ale țărilor respective: chin. ''Beijing'' [Beǐǧin] (scris și pronunțat în trecut și la noi ''Pekin''), ar. ''Marrakech'' [Marak<u>e</u>ș], jap. ''Okinawa'' ![Ochin<u>a</u>va], rus. ''Onega'', ''Tolstoi''.<br/>Numele statelor (și cuvintele din aceeași familie — !''belarus'', !''belarusă'') trebuie folosite în forma oficială recomandată de acestea<ref>Cf. Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Protocol, ''Lista corpului diplomatic'', București, 2001.</ref>: !''Belarus'', !''Cambodgia'', !''Côte d'Ivoire'', !''Myanmar''.

Cătălin.Frâncu: Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 2. Reguli de scriere și de pronunțare literară în Articol/DOOM2/2. Reguli de scriere și de pronunțare literară fără a lăsa o redirecționare în loc

2017-11-02T16:17:14Z

Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 2. Reguli de scriere și de pronunțare literară în Articol/DOOM2/2. Reguli de scriere și de pronunțare literară fără a lăsa o redirecționare în loc

← Versiunea anterioară

Versiunea de la data 2 noiembrie 2017 19:17

Cătălin.Frâncu la 26 iulie 2016 13:21

2016-07-26T13:21:27Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 26 iulie 2016 16:21
Linia 1:		Linia 1:
	<~~css~~>		<div class="noautonum">__TOC__</div>
	~~.tocnumber { display: none; }~~
	~~blockquote {border: 1px solid; padding: 2px 6px;}~~
	</~~css~~>

	==2. Reguli de scriere și de pronunțare literară==		==2. Reguli de scriere și de pronunțare literară==

Matei GALL: a redenumit 2. Reguli de scriere și pronunțare literară în 2. Reguli de scriere și de pronunțare literară: cf. DOOM2

2012-10-05T09:54:20Z

a redenumit 2. Reguli de scriere și pronunțare literară în 2. Reguli de scriere și de pronunțare literară: cf. DOOM2

← Versiunea anterioară

Versiunea de la data 5 octombrie 2012 12:54

Matei GALL la 5 octombrie 2012 09:53

2012-10-05T09:53:19Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 5 octombrie 2012 12:53
Linia 4:		Linia 4:
	</css>		</css>

	==2. Reguli de scriere și pronunțare literară==		==2. Reguli de scriere și de pronunțare literară==

	Regulile care urmează aduc precizări cu privire la aplicarea ''Hotărârii'' Academiei Române de reintroducere a literei '''''â''''', precum la unele aspecte în legătură cu care se pot produce unele '''greșeli''' sau '''ezitări''' în scriere și/sau pronunțare din cauza nerecunoașterii '''structurii''' cuvintelor, a influenței unor '''rostiri populare''', '''dialectale''' etc.		Regulile care urmează aduc precizări cu privire la aplicarea ''Hotărârii'' Academiei Române de reintroducere a literei '''''â''''', precum la unele aspecte în legătură cu care se pot produce unele '''greșeli''' sau '''ezitări''' în scriere și/sau pronunțare din cauza nerecunoașterii '''structurii''' cuvintelor, a influenței unor '''rostiri populare''', '''dialectale''' etc.

Matei GALL: /* 2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine */

2012-10-05T09:46:46Z

2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 5 octombrie 2012 12:46
Linia 198:		Linia 198:
	=== 2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine ===		=== 2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine ===

	# În scrierea și pronunțarea în limba română a numelor proprii — de persoane și de locuri — străine, din limbi scrise numai sau și cu alfabetul '''latin''' se respectă grafia și pronunțarea din limbile respective: fr. ''Bordeaux'' [bord<u>o</u>], germ. ''Haendel/Händel'' [h<u>e</u>ndăl], magh. ''~~Jokai~~'' [ĭ<u>o</u>coĭ], pol. ''Mickiewicz'' [mițk'<u>e</u>vič], germ. ''München'' [m<u>ü</u>nh'en], magh. ''Petöfi'' [p<u>e</u>töfi], sp. ''Quito'' [k<u>i</u>to], fr. ''Racine'' [ras<u>i</u>n], engl. ''Shakespeare'' [ș<u>e</u>cspir], ''Wall Street'' [ǔ<u>ă</u>lstrit], ''Yale'' [ǐeǐl], germ. ''Zeiss'' [țaǐs].		# În scrierea și pronunțarea în limba română a numelor proprii — de persoane și de locuri — străine, din limbi scrise numai sau și cu alfabetul '''latin''' se respectă grafia și pronunțarea din limbile respective: fr. ''Bordeaux'' [bord<u>o</u>], germ. ''Haendel/Händel'' [h<u>e</u>ndăl], magh. ''Jókai'' [ĭ<u>o</u>coĭ], pol. ''Mickiewicz'' [mițk'<u>e</u>vič], germ. ''München'' [m<u>ü</u>nh'en], magh. ''Petöfi'' [p<u>e</u>töfi], sp. ''Quito'' [k<u>i</u>to], fr. ''Racine'' [ras<u>i</u>n], engl. ''Shakespeare'' [ș<u>e</u>cspir], ''Wall Street'' [ǔ<u>ă</u>lstrit], ''Yale'' [ǐeǐl], germ. ''Zeiss'' [țaǐs].
	#: Pentru scrierea '''cuvintelor ajutătoare''' din componența '''numelor de familie străine''' v. '''3. Scrierea cu literă mică sau mare''' și '''1.2.4. Cratima'''.		#: Pentru scrierea '''cuvintelor ajutătoare''' din componența '''numelor de familie străine''' v. '''3. Scrierea cu literă mică sau mare''' și '''1.2.4. Cratima'''.
	# Pentru redarea cu litere latine a substantivelor proprii și a cuvintelor scrise cu '''alte alfabete''' (arab, chirilic, grecesc etc.) sau cu '''alte tipuri de sisteme de scriere''' (din chineză, japoneză ș.a.) există norme internaționale (dintre care unele au fost adoptate și ca standarde românești), precum și sisteme proprii ale țărilor respective: chin. ''Beijing'' [Beǐǧin] (scris și pronunțat în trecut și la noi Pekin), ar. ''Marrakech'' [Marak<u>e</u>ș], jap. ''Okinawa'' ![Ochin<u>a</u>va], rus. ''Onega'', ''Tolstoi''.		# Pentru redarea cu litere latine a substantivelor proprii și a cuvintelor scrise cu '''alte alfabete''' (arab, chirilic, grecesc etc.) sau cu '''alte tipuri de sisteme de scriere''' (din chineză, japoneză ș.a.) există norme internaționale (dintre care unele au fost adoptate și ca standarde românești), precum și sisteme proprii ale țărilor respective: chin. ''Beijing'' [Beǐǧin] (scris și pronunțat în trecut și la noi ''Pekin''), ar. ''Marrakech'' [Marak<u>e</u>ș], jap. ''Okinawa'' ![Ochin<u>a</u>va], rus. ''Onega'', ''Tolstoi''.<br/>Numele statelor (și cuvintele din aceeași familie — !''belarus'', !''belarusă'') trebuie folosite în forma oficială recomandată de acestea<ref>Cf. Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Protocol, ''Lista corpului diplomatic'', București, 2001.</ref>: !''Belarus'', !''Cambodgia'', !''Côte d'Ivoire'', !''Myanmar''.
	#: Numele statelor (și cuvintele din aceeași familie — !''belarus'', !''belarusă'') trebuie folosite în forma oficială recomandată de acestea<ref>Cf. Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Protocol, Lista corpului diplomatic, București, 2001.</ref>: !''Belarus'', !''Cambodgia'', !''~~Cóte~~ d'Ivoire'', !''Myanmar''.		# Unele '''nume de locuri''' străine '''cunoscute''' de mai multă vreme la noi au, pe lângă formele cu grafia și pronunțarea '''originare''' — folosite în '''lucrări de specialitate''' (hărți, studii de limbă etc.) —, și forme '''tradiționale curente''', intrate prin intermediul altor limbi și '''adaptate''' limbii române (!folosite inclusiv în indicații bibliografice): it. ''Firenze'' [Fir<u>e</u>nțe]/''Florența'', engl. ''London'' [L<u>a</u>ndăn]/''Londra'', rus. ''Moskva'' [Mascv<u>a</u>]/''Moscova'', it. ''Napoli''/''Neapole'', fr. ''Nice'' [Nis]/''Nisa'', ceh. ''Praha''/''Praga'', gr. ''Thessaloniki''/''Salonic'', pol. ''Warszawa'' [Varș<u>a</u>va]/ ''Varșovia'', germ. ''Wien'' [Vin]/''Viena''.
	# Unele '''nume de locuri''' străine '''cunoscute''' de mai multă vreme la noi au, pe lângă formele cu grafia și pronunțarea '''originare''' — folosite în '''lucrări de specialitate''' (hărți, studii de limbă etc.) —, și forme tradiționale curente, intrate prin intermediul altor limbi și '''adaptate''' limbii române (!folosite inclusiv în indicații bibliografice): it. ''Firenze'' [Fir<u>e</u>nțe]/''Florența'', engl. ''London'' [L<u>a</u>ndăn]/''Londra'', rus. ''Moskva'' [Mascv<u>a</u>]/''Moscova'', it. ''Napoli''/''Neapole'', fr. ''Nice'' [Nis]/''Nisa'', ceh. ''Praha''/''Praga'', gr. ''Thessaloniki''/''Salonic'', pol. ''Warszawa'' [Varș<u>a</u>va]/ ''Varșovia'', germ. ''Wien'' [Vin]/''Viena''.		# Unele nume proprii '''latinești''' și '''vechi grecești''' circulă, în uzul literar românesc, atât într-o formă '''tradițională''', '''adaptată''', cât și în forma '''originară''' (care se folosește în lucrări de specialitate sau, în cazul numelor de persoană latinești, când se reproduc cel puțin două dintre componentele lor): ''August''/''Augustus'', ''Quintilian''/''Quintilianus'' [Cvintili<u>a</u>n(us)], ''Rodos''/''Rhodos''.
	# Unele nume proprii '''latinești''' și '''vechi grecești''' circulă, în uzul literar românesc, atât într-o formă '''tradițională''', '''adaptată''', cât și în forma '''originară''' (care se folosește în lucrări de specialitate sau, în cazul numelor de persoană latinești, când se reproduc cel puțin două dintre componentele lor): ''August''/''Augustus'', ''Quintilian''/ ''Quintilianus'' [~~Cvintilian~~(us)], ''Rodos''/''Rhodos''.		#:: Normele actuale recomandă formele !''Damocle'''s''''' — cf. și expresia consacrată ''sabia lui Damocles'' —, ''Menala'''os''''', !'''''Oe'''dip'' [öd<u>i</u>p]/''Oedipus'' [<u>ö</u>d<u>i</u>pus] (cf. și redarea titlului tragediei antice ''Oedip rege'' și al operei lui George Enescu), !''Pr'''<u>o</u>'''cust''.
	#:: Normele actuale recomandă formele !''Damocle'''s''''' — cf. și expresia consacrată ''sabia lui Damocles'' —, ''Menala'''os''''', !'''''Oe'''dip'' [öd<u>i</u>p]/''Oedipus''[<u>ö</u>d<u>i</u>pus] (cf. și redarea titlului tragediei antice ''Oedip rege'' și al operei lui George Enescu), !''Pr'''<u>o</u>'''cust''.		#:: În versuri se admite și folosirea altor forme decât cele recomandate de normele actuale: ''Joe'' pentru ''Iupiter'', alături de care apare, mai frecvent, forma tradițională '''''J'''upiter'', cu corespondentul său din mitologia greacă ''Zeus'', pronunțat frecvent cu '''hiat''' [z<u>e</u>-us] în loc de forma pedantă, cu diftong, [zeŭs].
	#:: În versuri se admite și folosirea altor forme decât cele recomandate de normele actuale: Joe pentru Iupiter, alături de care apare, mai frecvent, forma tradițională ~~Jupiter~~, cu corespondentul său din mitologia greacă ''Zeus'',- pronunțat frecvent cu '''hiat''' [ze-us] în loc de forma pedantă, cu diftong, [zeŭs].
	#: Pentru '''flexiunea''' unor astfel de nume se recomandă g.-d. de tipul !''lui/zeiței Artemis'', ''Ceres'', ''Dido'', ''Palas Atena'', ''Venus'' — formele de tipul ''Artemidei'', ''Cererei'', ''Didonei'' (în afară de cazul când se folosește și nominativul ''Didona''), ''Paladei Atena'', ''Venerei'', după modelul limbii de origine, fiind ieșite din uz.		#: Pentru '''flexiunea''' unor astfel de nume se recomandă g.-d. de tipul !''lui/zeiței Artemis'', ''Ceres'', ''Dido'', ''Palas Atena'', ''Venus'' — formele de tipul ''Artemidei'', ''Cererei'', ''Didonei'' (în afară de cazul când se folosește și nominativul ''Didona''), ''Paladei Atena'', ''Venerei'', după modelul limbii de origine, fiind ieșite din uz.
	#:: Când sunt folosite atât ca substantive proprii, cât și ca substantive comune, unele dintre aceste cuvinte au forme sau/și grafii diferite (acropolă, Acropole).		#:: Când sunt folosite atât ca substantive proprii, cât și ca substantive comune, unele dintre aceste cuvinte au forme sau/și grafii diferite (''acropolă'', ''Acropole'').
	# '''Derivatele''' de la nume proprii se scriu cu respectarea grafiei numelui de la care provin, cf. ''haendelian''/''händelian.''		# '''Derivatele''' de la nume proprii se scriu cu respectarea grafiei numelui de la care provin, cf. ''haendelian''/''händelian.''
	#: Vezi și '''4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuțiunilor și grupurilor de cuvinte'''.		#:: Vezi și '''4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuțiunilor și grupurilor de cuvinte'''.

	== Note ==		== Note ==

Matei GALL: /* 2.4. Accentul */

2012-10-05T06:58:39Z

2.4. Accentul

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 5 octombrie 2012 09:58
Linia 160:		Linia 160:
	==== 2.4.1. Accentul tonic ====		==== 2.4.1. Accentul tonic ====

	# în limba română, accentul este '''liber'''. De aceea, el poate distinge cuvinte (''comp<u>a</u>nie'' „unitate militară” — ''compan<u>i</u>e'' „tovărășie; societate”; ''moza<u>i</u>c'' s. - ''moz<u>a</u>ic'' adj.) sau forme gramaticale (indicativ prezent persoana a III-a ''c<u>â</u>ntă'' - perfect simplu persoana a III-a singular ''cânt<u>ă</u>'').		# În limba română, accentul este '''liber'''. De aceea, el poate distinge cuvinte (''comp<u>a</u>nie'' „unitate militară” — ''compan<u>i</u>e'' „tovărășie; societate”; ''moza<u>i</u>c'' s. — ''moz<u>a</u>ic'' adj.) sau forme gramaticale (indicativ prezent persoana a III-a ''c<u>â</u>ntă'' — perfect simplu persoana a III-a singular ''cânt<u>ă</u>'').
	#		#
	#* -'''a final''' este~~<br>~~		#* -'''a final''' este
	#** '''accentuat''' în unele forme verbale (infinitiv, imperfect persoana a III-a singular: ''tremur<u>a</u>''), în unele substantive feminine nearticulate terminate în ''-a'' sau ''-ea'' (''cafe''<u>''a''</u>, ''musac''<u>''a''</u>) și în unele adjective împrumutate: ''gren<u>a</u>'', ''lil<u>a</u>'';		#** '''accentuat''' în unele forme verbale (infinitiv, imperfect persoana a III-a singular: ''tremur<u>a</u>''), în unele substantive feminine nearticulate terminate în ''-a'' sau ''-ea'' (''cafe''<u>''a''</u>, ''musac''<u>''a''</u>) și în unele adjective împrumutate: ''gren<u>a</u>'', ''lil<u>a</u>'';
	#** '''neaccentuat''' când este articol hotărât (''c<u>a</u>sa'', ''musac<u>a</u>ua'') și în unele împrumuturi (''~~tib~~<u>i</u>a'', ''~~wid~~<u>i</u>a''), la care forma nearticulată și cea articulată se confundă (unele și-au creat (și) o nouă formă nearticulată: ''cariocă'', ''leva/levă'', ''nutrie'');		#** '''neaccentuat''' când este articol hotărât (''c<u>a</u>sa'', ''musac<u>a</u>ua'') și în unele împrumuturi (''t<u>i</u>bia'', ''w<u>i</u>dia''), la care forma nearticulată și cea articulată se confundă (unele și-au creat (și) o nouă formă nearticulată: !''cariocă'', !''leva/levă'', !''nutrie'');
	#*: '''-i''' și '''-u''' final sunt '''accentuați''' în unele împrumuturi: substantive (''colibr<u>i</u>'', ''tax<u>i</u>''; ''at<u>u</u>'') și adjective: ''kak<u>i</u>''.		#* -'''i''' și -'''u''' final sunt '''accentuați''' în unele împrumuturi: substantive (''colibr<u>i</u>'', ''tax<u>i</u>''; ''at<u>u</u>'') și adjective: ''kak<u>i</u>''.
	#* -'''o final''' este:		#* -'''o final''' este
	#** '''neaccentuat''' în majoritatea cuvintelor în care apare: ''in-f<u>o</u>lio'', ''r<u>a</u>dio'';		#** '''neaccentuat''' în majoritatea cuvintelor în care apare: ''in-f<u>o</u>lio'', ''r<u>a</u>dio'';
	#** '''accentuat''' în substantive și adjective mai recente: ''antihal<u>o</u>'', ''hal<u>o</u>''; ''bord<u>o</u>'', ''indig<u>o</u>'', ''mar<u>o</u>''.		#** '''accentuat''' în substantive și adjective mai recente: ''antihal<u>o</u>'', ''hal<u>o</u>''; ''bord<u>o</u>'', ''indig<u>o</u>'', ''mar<u>o</u>''.
	# Sufixele '''monosilabice''' sunt de cele mai multe ori accentuate (-''al'', -''an'', -''ar'', -''aș'', -''âș'', -''el'', -''esc'', -''et'', -''giu'', -''ior'', -''ism'', -''ist'', -''iș'', -''iu'', -''lâc'', -''oi'', -''os'', -''șag'', -''șor'', ''-șug'', - ''tor'', -''ui''), dar există și sufixe monosilabice neaccentuate (-''bil''<ref>În Îndeptar 5, p. 23, se afirmă, greșit, contrariul.</ref>, -''nic'').		# Sufixele '''monosilabice''' sunt de cele mai multe ori accentuate (-''al'', -''an'', -''ar'', -''aș'', -''âș'', -''el'', -''esc'', -''et'', -''giu'', -''ior'', -''ism'', -''ist'', -''iș'', -''iu'', -''lâc'', -''oi'', -''os'', -''șag'', -''șor'', ''-șug'', - ''tor'', -''ui''), dar există și sufixe monosilabice neaccentuate (-''bil''<ref>În ''Îndeptar<sup>5</sup>'', p. 23, se afirmă, greșit, contrariul.</ref>, -''nic'').
	# Substantivele provenite din '''infinitive lungi''' ale verbelor în '''''-ea''''' trebuie accentuate pe sufix: ''preved<u>e</u>re''.		# '''Substantivele''' provenite din '''infinitive lungi''' ale verbelor în '''-ea''' trebuie accentuate pe '''sufix''': ''preved<u>'''e'''</u>re''.
	# În funcție de uzul literar actual, normele actuale recomandă o singură accentuare la cuvinte precum ''ad<u>i</u>că'', ''<u>a</u>ripă'', ''av<u>a</u>rie''<ref> Variantă care s-a generalizat în dauna accentuării etimologice ''avar<u>i</u>e''.</ref>, ''caract<u>e</u>r'', ''căl<u>u</u>găriță'', ''d<u>o</u>ctoriță'', ''dum<u>i</u>nică'', ''fenom<u>e</u>n'', ''ianu<u>a</u>rie'', ''loz<u>i</u>ncă'', ''mir<u>o</u>s'', ''reg<u>i</u>zor'', ''sev<u>e</u>r'', ''șerv<u>e</u>t'', ''<u>u</u>nic''.<br>		# În funcție de '''uzul literar actual''', normele actuale recomandă '''o''' singură accentuare la cuvinte precum !''ad<u>i</u>că'', !''<u>a</u>ripă'', !''av<u>a</u>rie''<ref>Variantă care s-a generalizat în dauna accentuării etimologice ''avar<u>i</u>e''.</ref>, ''caract<u>e</u>r'', ''căl<u>u</u>găriță'', ''d<u>o</u>ctoriță'', ''dum<u>i</u>nică'', ''fenom<u>e</u>n'', ''ianu<u>a</u>rie'', ''loz<u>i</u>ncă'', ''mir<u>o</u>s'', !''reg<u>i</u>zor'', ''sev<u>e</u>r'', ''șerv<u>e</u>t'', ''<u>u</u>nic''.<br>La unele cuvinte mai vechi sau mai noi se '''admit variante''' accentuale '''literare''' libere (indicate în ''Dicționar'' în ordinea preferinței), cu unele deosebiri față de DOOM<sup>1</sup>: !''acat<u>i</u>st''/''ac<u>a</u>tist'', ''an<u>o</u>st''/''<u>a</u>nost'', !''<u>a</u>ntic''/''ant<u>i</u>c'', !''g<u>i</u>ngaș''/''ging<u>a</u>ș'', !''hatm<u>a</u>n''/''h<u>a</u>tman'', ''<u>i</u>ntim''/''int<u>i</u>m'', !''j<u>i</u>lav''/''jil<u>a</u>v'', !''pen<u>u</u>rie''/''penur<u>i</u>e'', ''prof<u>e</u>sor''/''profes<u>o</u>r'', !''tr<u>a</u>fic''/''traf<u>i</u>c''.<br>Unele accentuări respinse de normă sunt '''inculte''' (''butel<u>i</u>e''), în timp ce altele sunt '''tolerabile''', nereprezentând propriu-zis greșeli, ci variante livrești, mai apropiate de unul dintre etimoane, uneori cu încercarea de specializare semantică sau de domeniu (''car<u>a</u>cter'', ''fen<u>o</u>men''), ori accentuări mai vechi (''călugăr<u>i</u>ță'', ''doctor<u>i</u>ță'') și/sau regionale (''b<u>o</u>lnav'', ''d<u>u</u>șman'').<br/>            În poezie se admite și folosirea altor variante accentuale decât cele recomandate de normele actuale.<br/>Se recomandă o singură accentuare la '''forme verbale''' ca:
	#:La unele cuvinte mai vechi sau mai noi se admit variante accentuale literare libere (indicate în Dicționar in ordinea preferinței), cu unele deosebiri față de ~~DOOM1~~: ''!acat<u>i</u>st''/''ac<u>a</u>tist'', ''an<u>o</u>st''/''<u>a</u>nost'', ''!<u>a</u>ntic''/''ant<u>i</u>c'', ''!g''<u>''i''</u>''ngaș''/''ging<u>a</u>ș'', ''!hatm<u>a</u>n''/''h<u>a</u>tman'', ''<u>i</u>ntim''/''int<u>i</u>m'', ''!j<u>i</u>lav''/''jil<u>a</u>v'', ''!pen<u>u</u>rie''/''penur<u>i</u>e'', ''prof<u>e</u>sor''/''profes<u>o</u>r'', ''!tr<u>a</u>fic''/''traf<u>i</u>c''.<br>		#:* indicativul și conjunctivul prezent persoana I și a II-a plural și imperativ persoana a II-a plural — accentuate pe sufixul -e la conjugarea a II-a (tipul ''tăc<u>e</u>ți''), respectiv pe temă la conjugarea a III-a (tipul ''b<u>a</u>teți'');
	#:Unele accentuări respinse de normă sunt '''inculte''' (''butel<u>i</u>e''), în timp ce altele sunt '''tolerabile''', nereprezentând propriu-zis greșeli, ci variante livrești, mai apropiate de unul dintre etimoane, uneori cu încercarea de specializare semantică sau de domeniu (''car<u>a</u>cter'', ''fen<u>o</u>men''), ori accentuări mai vechi (''călugăr<u>i</u>ță'', ''doctor<u>i</u>ță'') și/sau regionale (''b<u>o</u>lnav'', ''d<u>u</u>șman'').		#:* formele verbului ''a fi'' !''s''<u>''u''</u>''ntem'', !''s<u>u</u>nteți''.
	~~#::~~În poezie se admite și folosirea altor variante ~~accentuate~~ decât cele recomandate de normele actuale.		# Accentul rămâne în cea mai mare parte '''stabil''' în cursul '''flexiunii''' la marea majoritate a '''numelor'''.<br>El este însă '''mobil''' la:
	#:Se recomandă o singură accentuare la '''forme verbale''' ca:		#* substantivele ''n<u>o</u>ră'', g.-d. sg.; pl. ''nur<u>o</u>ri''; ''s<u>o</u>ră'', ''sur<u>o</u>ri'';
	#:* indicativul și conjunctivul prezent persoana I și a Il-a plural și imperativ persoana a Il-a plural — accentuate pe sufixul -e la conjugarea a II-a (tipul ''tăc<u>e</u>ți''), respectiv pe temă la conjugarea a ~~IlI~~-a (tipul ''b<u>a</u>teți'');		#* la substantivele neutre terminate în '''''-o''''' intrate mai de mult în limbă (''r<u>a</u>dio'', ''z<u>e</u>ro''), la care accentul se deplasează pe '''''o''''' la forma articulată hotărât (''radi<u>o</u>ul'', ''zer<u>o</u>ul'') și la plural (''radi<u>o</u>uri'', ''zer<u>o</u>uri'').
	#:* formele verbului a fi ''!s''<u>''u''</u>''ntem'', ''!s<u>u</u>nteți''.
	# Accentul rămâne în cea mai mare parte '''stabil''' în cursul '''flexiunii''' la marea majoritate a '''numelor'''.<br>
	#:El este însă '''mobil''' la:
	#:* substantivele ''n<u>o</u>ră'', g.-d. sg.; pl. ''nur<u>o</u>ri''; ''s<u>o</u>ră'', ''sur<u>o</u>ri'';
	#:* la substantivele neutre terminate în '''''-o''''' intrate mai de mult în limbă (''r<u>a</u>dio'', ''z<u>e</u>ro''), la care accentul se deplasează pe o la forma articulată hotărât (''radi<u>o</u>ul'', ''zer<u>o</u>ul'') și la plural (''radi<u>o</u>uri'', ''zer<u>o</u>uri'').
	#::La împrumuturile mai recente și la termenii de specialitate, accentul este '''stabil''': ''avoc<u>a</u>doul''.		#::La împrumuturile mai recente și la termenii de specialitate, accentul este '''stabil''': ''avoc<u>a</u>doul''.
	#:În '''flexiunea verbală''', accentul este '''mobil''' (căzând pe temă sau pe desinență) chiar la același mod și timp: perfect simplu persoana I singular ''adus<u>e</u>i'', I plural ''ad<u>u</u>serăm''.		#:În '''flexiunea verbală''', accentul este '''mobil''' (căzând pe temă sau pe desinență) chiar la același mod și timp: perfect simplu persoana I singular ''adus<u>e</u>i'', I plural ''ad<u>u</u>serăm''.
Linia 192:		Linia 187:
	# În limba română, de regulă, '''nu''' se notează vocala accentuată.		# În limba română, de regulă, '''nu''' se notează vocala accentuată.
	# Utilizarea accentului '''ascuțit''' ['''´'''] este '''permisă''' pentru a marca distincția dintre elemente omografe dar neomofone care diferă (și) prin poziția accentului, când nenotarea accentului ar putea duce la '''confuzii''' (uneori supărătoare), în cazul unor:		# Utilizarea accentului '''ascuțit''' ['''´'''] este '''permisă''' pentru a marca distincția dintre elemente omografe dar neomofone care diferă (și) prin poziția accentului, când nenotarea accentului ar putea duce la '''confuzii''' (uneori supărătoare), în cazul unor:
	#* cuvinte: '''''á'''cele'' substantiv — ''ac'''é'''le'' adjectiv pronominal; ''comed'''í'''e'' - ''com'''é'''die''; ''compan'''í'''e'' — ''comp'''á'''nie''; ''cop'''í'''i'' — ''c'''ó'''pii''; '''''é'''ra'' [~~era~~] substantiv - ''er'''á'''''. [~~iera~~] verb; ''n'''ó'''dul'' s. articulat - ''nod'''ú'''l'' s. nearticulat; și adverb — și conjuncție, ''v'''é'''selă'' adj. - ''ves'''é'''lă'' s.;		#* cuvinte: '''''á'''cele'' substantiv — ''ac'''é'''le'' adjectiv pronominal; ''comed'''í'''e'' - ''com'''é'''die''; ''compan'''í'''e'' — ''comp'''á'''nie''; ''cop'''í'''i'' — ''c'''ó'''pii''; '''''é'''ra'' [<u>e</u>ra] substantiv - ''er'''á''''' [ier<u>a</u>] verb; ''n'''ó'''dul'' s. articulat - ''nod'''ú'''l'' s. nearticulat; ''ș'''í''''' adverb — ''ș'''i''''' conjuncție, ''v'''é'''selă'' adj. - ''ves'''é'''lă'' s.;
	#* forme gramaticale: ''~~încu~~'''í'''e'' prezent — ''încui'''é''''' perfect simplu;		#* forme gramaticale: ''înc'''ú'''ie'' prezent — ''încui'''é''''' perfect simplu;
	#* variante accentuale (neliterare) ale unor cuvinte: ''dușm'''á'''n'' - ''d'''ú'''șman'', ''v'''ú'''ltur'' — ''vult'''ú'''r''.		#* variante accentuale (neliterare) ale unor cuvinte: ''dușm'''á'''n'' - ''d'''ú'''șman'', ''v'''ú'''ltur'' — ''vult'''ú'''r''.
	# Se păstrează accentul grafic din limba de origine în:		# Se păstrează accentul grafic din limba de origine în:
	#* unele neologisme: ''bourr'''é'''e'', ''piet'''à''''';		#* unele neologisme: ''bourr'''é'''e'', ''piet'''à''''';
	#* nume proprii străine: ''B'''â'''le'', ''Moli'''è'''re'', ''Val'''é'''ry''.		#* nume proprii străine: ''B'''â'''le'', ''Moli'''è'''re'', ''Val'''é'''ry''.
	#: În unele limbi, accentul grafic are altă valoare decât aceea de a marca accentul tonic și poate să nu coincidă cu locul acestuia: fr. ''G'''''é'''''rard'' [jer<u>a</u>r], magh. ''Istv'''''à'''''n'' [<u>i</u>ștvan].		#: În unele limbi, accentul grafic are altă valoare decât aceea de a marca accentul tonic și poate să nu coincidă cu locul acestuia: fr. ''G'''''é'''''rard'' [jer<u>a</u>r], magh. ''Istv'''''á'''''n'' [<u>i</u>ștvan].
	# La unele nume de locuri străine folosite în limba română nu se notează accentul (''Bogota'' [bogot<u>a</u>], ''Panama'' [panam<u>a</u>], ''Peru'' [per<u>u</u>]), ceea ce poate duce la accentuări greșite.		# La unele nume de locuri străine folosite în limba română nu se notează accentul (''Bogota'' [bogot<u>a</u>], ''Panama'' [panam<u>a</u>], ''Peru'' [per<u>u</u>]), ceea ce poate duce la accentuări greșite.

Matei GALL: /* 2.3. Litere duble */

2012-10-04T19:45:53Z

2.3. Litere duble

Matei GALL: /* 2.2. Consoane */

2012-10-04T19:35:33Z

2.2. Consoane

Matei GALL la 4 octombrie 2012 11:10

2012-10-04T11:10:16Z

Afișare diferențe

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 4 octombrie 2012 22:45
Linia 144:		Linia 144:
	#:Se scriu și se pronunță cu o '''singură''' vocală ''pr'''e'''rie'', ''pr'''o'''roc''.		#:Se scriu și se pronunță cu o '''singură''' vocală ''pr'''e'''rie'', ''pr'''o'''roc''.
	# Vocale duble se întâlnesc și în unele '''nume proprii străine''' sau '''românești scrise după model străin'''; în unele dintre ele nu se pronunță decât o vocală: '''''Aa'''chen'', '''''Aa'''lto'', '''''Aa'''ron'', ''Nausic'''aa''''', ''Varl'''aa'''m'', uneori diferită de ''a'', după regulile limbii în cauză ('''''Aa'''sen'' [<u>o</u>sen]).		# Vocale duble se întâlnesc și în unele '''nume proprii străine''' sau '''românești scrise după model străin'''; în unele dintre ele nu se pronunță decât o vocală: '''''Aa'''chen'', '''''Aa'''lto'', '''''Aa'''ron'', ''Nausic'''aa''''', ''Varl'''aa'''m'', uneori diferită de ''a'', după regulile limbii în cauză ('''''Aa'''sen'' [<u>o</u>sen]).
	#:În unele împrumuturi sau nume proprii, vocalele duble pot avea alte valori decât în scrierea cuvintelor românești, în funcție de regulile ortografice ale limbii respective: ''spleen'' (angl.) [splin]		#:În unele împrumuturi sau nume proprii, vocalele duble pot avea alte valori decât în scrierea cuvintelor românești, în funcție de regulile ortografice ale limbii respective: ''spleen'' (angl.) [splin].

	==== 2.3.2. Consoane duble ====		==== 2.3.2. Consoane duble ====
Linia 150:		Linia 150:
	# '''Consoanele duble''' notează, de regulă, '''două''' sunete-consoane (care '''se pronunță amândouă'''), și anume:		# '''Consoanele duble''' notează, de regulă, '''două''' sunete-consoane (care '''se pronunță amândouă'''), și anume:
	#* consoane '''identice''', în:		#* consoane '''identice''', în:
	#** cuvinte '''compuse''': ''oh'''mm'''etru'', ''Sâ'''nn'''icolaul Mare''<ref>În ''DOOM<sup>1</sup>, p. XV, era citat și ''~~cel~~-~~lalt~~'' (care nu exista în ''Dicționarul'' propriu-zis și era combătut în ''Îndreptar'', p. 22), dar singura formă literară este ''celălalt''.</ref>;		#** cuvinte '''compuse''': ''oh'''mm'''etru'', ''Sâ'''nn'''icolaul Mare''<ref>În DOOM<sup>1</sup>, p. XV, era citat și ''ce'''l-l'''alt'' (care nu exista în ''Dicționarul'' propriu-zis și era combătut în ''Îndreptar'', p. 22), dar singura formă literară este ''celălalt''.</ref>;
	#** '''derivate cu prefixe''' de la cuvinte care încep cu aceeași consoană eu aceea în care se termină prefixul: ''î'''nn'''oda'', ''î'''nn'''opta''; ''inte'''rr'''egional''; ''tran'''ss'''iberian''; ''pos'''tt'''otalitar'' (dar ''~~îneca~~'', ''~~înota~~'');		#** '''derivate cu prefixe''' de la cuvinte care încep cu aceeași consoană cu aceea în care se termină prefixul: ''î'''nn'''oda'', ''î'''nn'''opta''; ''inte'''rr'''egional''; ''tran'''ss'''iberian''; ''pos'''tt'''otalitar'' (dar ''î'''n'''eca'', ''î'''n'''ota'');
	#* consoane '''diferite''': '''[k]''' și '''[č]''' notate cu aceeași literă, '''''c''''' (''a'''cc'''ent'', ''o'''cc'''ipital'', ''su'''cc'''es'', ''va'''cc'''ina'').		#* consoane '''diferite''': '''[k]''' și '''[č]''' notate cu aceeași literă, '''''c''''' (''a'''cc'''ent'', ''o'''cc'''ipital'', ''su'''cc'''es'', ''va'''cc'''ina'').
	# În unele '''neologisme''' și în '''nume proprii''' scrise după '''model''' străin și '''derivate''' de la acestea, consoana dublă poate nota, în conformitate cu regulile limbii respective, '''un''' singur sunet, care poate avea '''aceeași''' valoare ca și consoana simplă (''bou'''rr'''ée'', ''forti'''ss'''imo'', ''ki'''bb'''utz'', ''loe'''ss''''', ''wa'''tt'''''; ''Phili'''pp'''ide'', ''Rose'''tt'''i'') sau o valoare '''diferită''': ~~'''~~''ll~~'''~~'' '''[1']''' (''caudi'''ll'''o''), ~~'''~~''zz~~'''~~'' '''[ț]''' (''me'''zz'''osoprană'', ''Negru'''zz'''i'').		# În unele '''neologisme''' și în '''nume proprii''' scrise după '''model''' străin și '''derivate''' de la acestea, consoana dublă poate nota, în conformitate cu regulile limbii respective, '''un''' singur sunet, care poate avea '''aceeași''' valoare ca și consoana simplă (''bou'''rr'''ée'', ''forti'''ss'''imo'', ''ki'''bb'''utz'', ''loe'''ss''''', ''wa'''tt'''''; ''Phili'''pp'''ide'', ''Rose'''tt'''i'') sau o valoare '''diferită''': ''ll'' '''[l']''' (''caudi'''ll'''o''), ''zz'' '''[ț]''' (''me'''zz'''osoprană'', ''Negru'''zz'''i'').
	V. și '''5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând'''.		#::V. și '''5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând'''.

	=== 2.4. Accentul ===		=== 2.4. Accentul ===

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 4 octombrie 2012 22:35
Linia 107:		Linia 107:
	=== 2.2. Consoane ===		=== 2.2. Consoane ===

	==== 2.2.1. ~~înainte~~ de ''p'' și ''b'': ''m'' ====		==== 2.2.1. Înainte de ''p'' și ''b'': ''m'' ====

	Înainte de '''''p''''' și '''''b''''' se scrie '''''m''''' ('''nu~~''' '''~~''n'''''), inclusiv în prefixe care înaintea altor consoane se scriu cu ~~'''~~''n~~'''~~'': ''a'''m'''bulanță'', ''a'''m'''plasa'', ''co'''m'''bate'', ''co'''m'''plăcea'', ''e'''m'''blemă'', ''e'''m'''plastru'', ''i'''m'''batabil'', ''i'''m'''proviza'', ''î'''m'''bolnăvi'', ''î'''m'''părat'', ''u'''m'''bla''.		Înainte de '''''p''''' și '''''b''''' se scrie '''''m''''' '''(nu ''n'')''', inclusiv în prefixe care înaintea altor consoane se scriu cu ''n'': ''a'''m'''bulanță'', ''a'''m'''plasa'', ''co'''m'''bate'', ''co'''m'''plăcea'', ''e'''m'''blemă'', ''e'''m'''plastru'', ''i'''m'''batabil'', ''i'''m'''proviza'', ''î'''m'''bolnăvi'', ''î'''m'''părat'', ''u'''m'''bla''.

	'''Excepție''': ''Ista'''n'''bul''.		'''Excepție''': ''Ista'''n'''bul''.
Linia 115:		Linia 115:
	==== 2.2.2. ''s'' și ''ș''; ''x''; ''z'' ====		==== 2.2.2. ''s'' și ''ș''; ''x''; ''z'' ====

	# Se scrie și se pronunță '''''ș''''' în împrumuturi din germană (''~~ștrand~~''), dar '''''s''''' în împrumuturi din alte limbi: '''''s'''pray'', '''''s'''tat'', '''''s'''tofă'', '''''s'''trangula''.		# Se scrie și se pronunță '''''ș''''' în împrumuturi din germană ('''''ș'''trand''), dar '''''s''''' în împrumuturi din alte limbi: '''''s'''pray'', '''''s'''tat'', '''''s'''tofă'', '''''s'''trangula''.
	# Se scrie și se pronunță '''''ex''''' numai în formațiile în care acesta este '''prefix''' (''e'''x'''cava'', ''e'''x'''crescență''), dar '''''es''''' în cuvinte în care face parte din rădăcină: ''e'''s'''calada'', ''e'''s'''croc''.		# Se scrie și se pronunță ''e'''x''''' numai în formațiile în care acesta este '''prefix''' (''e'''x'''cava'', ''e'''x'''crescență''), dar ''e'''s''''' în cuvinte în care face parte din rădăcină: ''e'''s'''calada'', ''e'''s'''croc''.
	# în unele cuvinte, grupul de sunete '''[ks]''' este redat prin succesiunea de litere '''''cs''''': ''fu'''cs'''ie'', ''ru'''cs'''ac'' (''~~darfu~~'''x''''', ''ru'''x'''andră''); v. și n. 27.		# În unele cuvinte, grupul de sunete '''[ks]''' este redat prin succesiunea de litere '''''cs''''': ''fu'''cs'''ie'', ''ru'''cs'''ac'' (dar ''fu'''x''''', ''ru'''x'''andră''); v. și n. 27.
	# '''''cț''''' și '''''x''''' '''nu''' trebuie confundate în ''refle'''cț'''ie'' „gândire” și ''refle'''x'''ie'' „fenomen fizic”.		# '''''cț''''' și '''''x''''' '''nu''' trebuie confundate în ''refle'''cț'''ie'' „gândire” și ''refle'''x'''ie'' „fenomen fizic”.
	# '''Înaintea anumitor consoane''' (sonore și sonante) se scrie '''''s''''' sau '''''z''''', în funcție, în general, de pronunțarea literară:		# '''Înaintea anumitor consoane''' (sonore și sonante) se scrie '''''s''''' sau '''''z''''', în funcție, în general, de pronunțarea literară:
	#* înaintea consoanelor surde '''''p''''', '''''t''''', '''''c''''', '''''ș''''','''''f''''' și '''''h''''' se scrie și se pronunță '''''s''''': ''de'''s'''pacheta'', ''de'''s'''tăinui'', ''tu'''s'''șase'', ''de'''s'''figura'', ''de'''s'''huma'';		#* înaintea consoanelor surde '''''p''''', '''''t''''', '''''c''''', '''''ș''''','''''f''''' și '''''h''''' se scrie și se pronunță '''''s''''': ''de'''s'''pacheta'', ''de'''s'''tăinui'', ''tu'''s'''șase'', ''de'''s'''figura'', ''de'''s'''huma'';
	#* înaintea consoanelor sonore '''''b''''', '''''d''''', '''''g''''', '''''j''''' și '''''v''''' se scrie și se pronunță '''''z''''': '''''z'''bor'', ''de'''z'''bate''; '''''z'''dup'', ''bra'''z'''dă''; '''''z'''gomot'', ''i'''z'''goni''; ''de'''z'''juga'', ''ră'''z'''judeca''; '''''z'''vânta'', ''a'''z'''vârli''.		#* înaintea consoanelor sonore '''''b''''', '''''d''''', '''''g''''', '''''j''''' și '''''v''''' se scrie și se pronunță '''''z''''': '''''z'''bor'', ''de'''z'''bate''; '''''z'''dup'', ''bra'''z'''dă''; '''''z'''gomot'', ''i'''z'''goni''; ''de'''z'''juga'', ''ră'''z'''judeca''; '''''z'''vânta'', ''a'''z'''vârli''<br/>
	#*: '''Excepții''': se scriu cu '''''s''''' unele '''neologisme''':		#: '''Excepții''': se scriu cu '''''s''''' unele '''neologisme''':
	#: '''derivate''' (în limba română sau împrumutate) cu '''prefixul''' '''''trans-''''': ''tran'''s'''borda'', ''tran'''s'''danubian'', ''tran'''s'''gresiune'', ''tran'''s'''versal'';		#:* '''derivate''' (în limba română sau împrumutate) cu '''prefixul''' '''''trans-''''': ''tran'''s'''borda'', ''tran'''s'''danubian'', ''tran'''s'''gresiune'', ''tran'''s'''versal'';
	#: '''compuse''' împrumutate: ''ai'''s'''berg'', ''gla'''s'''beton'', ''gla'''s'''vand'', ''juri'''s'''dicție'';		#:* '''compuse''' împrumutate: ''ai'''s'''berg'', ''gla'''s'''beton'', ''gla'''s'''vand'', ''juri'''s'''dicție'';
	#: alte cuvinte: ''di'''s'''ident'', ''di'''s'''ertație'' (dar ''a di'''z'''erta''), ''premi'''s'''ă'', ''se'''s'''iune'';		#:* alte cuvinte: ''di'''s'''ident'', ''di'''s'''ertație'' (dar ''a di'''z'''erta''), ''premi'''s'''ă'', ''se'''s'''iune'';
	#: '''nume proprii''': ''De'''s'''demona'';		#:* '''nume proprii''': ''De'''s'''demona'';
	# ~~înaintea~~ consoanei sonore '''''z''''' se păstrează '''''s''''' în prefixele '''''des-''''', '''''răs-''''': ''de'''s'''zăpezi'', ''ră'''s'''zice''.		# Înaintea consoanei sonore '''''z''''' se păstrează '''''s''''' în prefixele '''''des-''''', '''''răs-''''': ''de'''s'''zăpezi'', ''ră'''s'''zice''.
	# ~~înaintea~~ sonantei '''''r''''' se scrie și se pronunță '''''z''''': ''de'''z'''robi''.		# Înaintea sonantei '''''r''''' se scrie și se pronunță '''''z''''': ''de'''z'''robi''.
	# Se scrie '''''z''''' în unele împrumuturi pronunțate în limba literară actuală ca atare: !''cherme'''z'''ă'' (ca ''~~ba'''z'''in~~'' etc)		# Se scrie '''''z''''' în unele împrumuturi pronunțate în limba literară actuală ca atare: !''cherme'''z'''ă'' (ca ''bazin'' etc.).
	# ~~înaintea~~ lui '''''l''''', '''''m''''', '''''n''''' sunt posibile ambele pronunțări, astfel că singurele reguli particulare privesc:		# Înaintea lui '''''l''''', '''''m''''', '''''n''''' sunt posibile ambele pronunțări, astfel că singurele reguli particulare privesc:
	#* prefixul '''''dez-''''': ''de'''z'''lega'', ''de'''z'''minți'', ''de'''z'''noda'';		#* prefixul '''''dez-''''': ''de'''z'''lega'', ''de'''z'''minți'', ''de'''z'''noda'';
	#* finalele '''''-sm''''' (''mara'''s'''m'', ''pleona'''s'''m'', ''sarca'''s'''m'' — inclusiv sufixul '''''-ism''''': ''simboli'''s'''m'') și '''''-smă''''' în neologisme (''fanta'''s'''mă'', ''pri'''s'''mă'') și derivatele lor (''fanta'''s'''magoric'', ''pri'''s'''matic'');		#* finalele '''''-sm''''' (''mara'''s'''m'', ''pleona'''s'''m'', ''sarca'''s'''m'' — inclusiv sufixul '''''-ism''''': ''simboli'''s'''m'') și '''''-smă''''' în neologisme (''fanta'''s'''mă'', ''pri'''s'''mă'') și derivatele lor (''fanta'''s'''magoric'', ''pri'''s'''matic'');
	#* păstrarea consoanei finale a rădăcinii în cuvintele analizabile formate ~~ați~~ sufixul '''''-nic''''': ''ca'''s'''nic'', ''jo'''s'''nic'' (de la ''casă'', ''jos''), dar ''groa'''z'''nic'', ''obra'''z'''nic'', ''pa'''z'''nic'' (de la ''~~groaza~~'', ''obraz'', ''pază'');		#* păstrarea consoanei finale a rădăcinii în cuvintele analizabile formate cu sufixul '''''-nic''''': ''ca'''s'''nic'', ''jo'''s'''nic'' (de la ''casă'', ''jos''), dar ''groa'''z'''nic'', ''obra'''z'''nic'', ''pa'''z'''nic'' (de la ''groază'', ''obraz'', ''pază'');
	#* celelalte cuvinte se scriu, unele cu '''''s''''' ('''''s'''lab'', ''de'''s'''luși'', '''''s'''minti'', '''''s'''mântână'', '''''s'''noavă'', ''tro'''s'''ni)'', altele cu '''''z''''' ('''''z'''loată'', ''i'''z'''laz'', '''''z'''meu'', ''i'''z'''mă'', ''ca'''z'''nă'', ''gle'''z'''nă'').		#* celelalte cuvinte se scriu, unele cu '''''s''''' ''('''s'''lab'', ''de'''s'''luși'', '''''s'''minti'', '''''s'''mântână'', '''''s'''noavă'', ''tro'''s'''ni)'', altele cu '''''z''''' ''('''z'''loată'', ''i'''z'''laz'', '''''z'''meu'', ''i'''z'''mă'', ''ca'''z'''nă'', ''gle'''z'''nă)''.
	# '''''cvasi-''''' se scrie și se citește cu '''''s''''' (''cva'''s'''itotalitate'', ''cva'''s'''iunanimi''<ref>Dar tot mai frecvent [cvazi-]</ref>), dar '''''izo-''''' cu '''''z''''' (''i'''z'''ofonă'', ''i'''z'''oglosă'', ''i'''z'''olexă''), ca și !''conclu'''z'''iv'' și !''coro'''z'''iv'', la fel cu ''conclu'''z'''ie'' și ''coro'''z'''iune''.		# '''''cvasi-''''' se scrie și se citește cu '''''s''''' (''cva'''s'''itotalitate'', ''cva'''s'''iunanimi''<ref>Dar tot mai frecvent [cvazi-].</ref>), dar '''''izo-''''' cu '''''z''''' (''i'''z'''ofonă'', ''i'''z'''oglosă'', ''i'''z'''olexă''), ca și !''conclu'''z'''iv'' și !''coro'''z'''iv'', la fel cu ''conclu'''z'''ie'' și ''coro'''z'''iune''.

	=== 2.3. Litere duble ===		=== 2.3. Litere duble ===