Articol/DOOM2/5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor - Revizia istoricului

Cătălin.Frâncu: Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor în Articol/DOOM2/5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor fără a lăsa o redirecționare în loc

2017-11-02T16:18:11Z

Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor în Articol/DOOM2/5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor fără a lăsa o redirecționare în loc

← Versiunea anterioară

Versiunea de la data 2 noiembrie 2017 19:18

Cătălin.Frâncu la 26 iulie 2016 13:19

2016-07-26T13:19:52Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 26 iulie 2016 16:19
Linia 1:		Linia 1:
	<~~css~~>		<div class="noautonum">__TOC__</div>
	~~.tocnumber { display: none; }~~
	~~blockquote {border: 1px solid; padding: 2px 6px;}~~
	</~~css~~>

	== 5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând ==		== 5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând ==

Matei GALL la 19 octombrie 2012 16:11

2012-10-19T16:11:12Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 19 octombrie 2012 19:11
Linia 8:		Linia 8:
	'''Despărțirea în silabe''' a unor cuvinte are scopul de a pune în evidență '''structura''' lor '''silabică''' și, în cazul poeziei, '''metrica''' bazată pe ea. Ea se face cu ajutorul '''cratimei''' și se folosește în unele opere literare pentru a reproduce rostirea '''sacadată''', cu o anumită '''valoare stilistică''': ''Im-be-ci-lu-le''!		'''Despărțirea în silabe''' a unor cuvinte are scopul de a pune în evidență '''structura''' lor '''silabică''' și, în cazul poeziei, '''metrica''' bazată pe ea. Ea se face cu ajutorul '''cratimei''' și se folosește în unele opere literare pentru a reproduce rostirea '''sacadată''', cu o anumită '''valoare stilistică''': ''Im-be-ci-lu-le''!

	Ortografia este interesată însă mai ales de '''despărțirea la capăt de rând''', care '''nu''' coincide totdeauna cu '''despărțirea în silabe''' a cuvintelor. Când la '''sfârșitul''' unui '''rând''' dintr-un text nu mai încape în întregime un '''cuvânt''', un '''grup de cuvinte''' care formează o unitate sau o '''abreviere''', elementele în această situație pot fi '''trecute integral''' pe rândul următor sau, în unele situații, pot fi despărțite de la un rând la altul. În cazul '''grupurilor''' de cuvinte, despărțirea se face cu ajutorul '''blancului''', iar în cazul '''cuvintelor''' – cu ajutorul '''cratimei'''<ref>În ce privește semnele de '''punctuație''', spre deosebire de alte limbi, în română punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul și virgula și două puncte '''nu''' se despart prin '''blanc''' de elementul care le '''precedă''' (dar sunt '''urmate de blanc''', ca și linia de dialog); parantezele și ghilimele '''deschise se despart''' de elementul care le '''precedă''', dar nu de cel care le '''urmează'''; parantezele și ghilimelele '''închise nu''' se despart de elementele care le '''precedă'''; punctele de suspensie și linia de pauză (în afară de cazul când este folosită ca semn ortografic) se despart prin blanc atât de elementul care le '''precedă''', cât și de cel care le '''urmează'''; cratima ca semn de punctuație se comportă la fel ca atunci când este semn ortografic (vezi '''[[5.2.3. Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice]]''').</ref>.		Ortografia este interesată însă mai ales de '''despărțirea la capăt de rând''', care '''nu''' coincide totdeauna cu '''despărțirea în silabe''' a cuvintelor. Când la '''sfârșitul''' unui '''rând''' dintr-un text nu mai încape în întregime un '''cuvânt''', un '''grup de cuvinte''' care formează o unitate sau o '''abreviere''', elementele în această situație pot fi '''trecute integral''' pe rândul următor sau, în unele situații, pot fi despărțite de la un rând la altul. În cazul '''grupurilor''' de cuvinte, despărțirea se face cu ajutorul '''blancului''', iar în cazul '''cuvintelor''' – cu ajutorul '''cratimei'''<ref>În ce privește semnele de '''punctuație''', spre deosebire de alte limbi, în română punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul și virgula și două puncte '''nu''' se despart prin '''blanc''' de elementul care le '''precedă''' (dar sunt '''urmate de blanc''', ca și linia de dialog); parantezele și ghilimele '''deschise se despart''' de elementul care le '''precedă''', dar nu de cel care le '''urmează'''; parantezele și ghilimelele '''închise nu''' se despart de elementele care le '''precedă'''; punctele de suspensie și linia de pauză (în afară de cazul când este folosită ca semn ortografic) se despart prin blanc atât de elementul care le '''precedă''', cât și de cel care le '''urmează'''; cratima ca semn de punctuație se comportă la fel ca atunci când este semn ortografic (vezi '''[[5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor\|5.2.3 Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice]]''').</ref>.

	Scopul principal al despărțirii la capăt de rând este de a face '''economie''' de spațiu față de trecerea integrală pe rândul următor (și, totodată, de a păstra o dispunere unitară a textului pe spațiul rândurilor), de aceea despărțirea '''nu are rost''' dacă este '''neeconomică'''. Pe de altă parte, ea nu trebuie să ducă la '''dificultăți de înțelegere''' și să fie '''neelegantă'''.		Scopul principal al despărțirii la capăt de rând este de a face '''economie''' de spațiu față de trecerea integrală pe rândul următor (și, totodată, de a păstra o dispunere unitară a textului pe spațiul rândurilor), de aceea despărțirea '''nu are rost''' dacă este '''neeconomică'''. Pe de altă parte, ea nu trebuie să ducă la '''dificultăți de înțelegere''' și să fie '''neelegantă'''.

Matei GALL la 18 octombrie 2012 11:16

2012-10-18T11:16:49Z

Radu Borza: versiunea inițială

2012-10-17T23:37:50Z

versiunea inițială

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 18 octombrie 2012 02:37
Linia 1:		Linia 1:
	~~== 5~~.~~1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor ==~~		<css>
			.tocnumber { display: none; }
			blockquote {border: 1px solid; padding: 2px 6px;}
			</css>

			== 5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând ==

			'''Despărțirea în silabe''' a unor cuvinte are scopul de a pune în evidență '''structura''' lor '''silabică''' și, în cazul poeziei, '''metrica''' bazată pe ea. Ea se face cu ajutorul '''cratimei''' și se folosește în unele opere literare pentru a reproduce rostirea '''sacadată''', cu o anumită '''valoare stilistică''': ''Im-be-ci-lu-le''!

			Ortografia este interesată însă mai ales de '''despărțirea la capăt de rând''', care '''nu''' coincide totdeauna cu '''despărțirea în silabe''' a cuvintelor. Când la '''sfârșitul''' unui '''rând''' dintr-un text nu mai încape în întregime un '''cuvânt''', un '''grup de cuvinte''' care formează o unitate sau o '''abreviere''', elementele în această situație pot fi '''trecute integral''' pe rândul următor sau, în unele situații, pot fi despărțite de la un rând la altul. În cazul '''grupurilor''' de cuvinte, despărțirea se face cu ajutorul '''blancului''', iar în cazul '''cuvintelor''' – cu ajutorul '''cratimei'''<ref>În ce privește semnele de '''punctuație''', spre deosebire de alte limbi, în română punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul și virgula și două puncte '''nu''' se despart prin '''blanc''' de elementul care le '''precedă''' (dar sunt '''urmate de blanc''', ca și linia de dialog); parantezele și ghilimele '''deschise se despart''' de elementul care le precedă, dar nu de cel care le '''urmează'''; parantezele și ghilimelele '''închise nu''' se despart de elementele care le '''precedă'''; punctele de suspensie și linia de pauză (în afară de cazul când este folosită ca semn ortografic) se despart prin blanc atât de elementul care le '''precedă''', cât și de cel care le '''urmează'''; cratima ca semn de punctuație se comportă la fel ca atunci când este semn ortografic (v. 5.2.3. Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice).</ref>.

			Scopul principal al despărțirii la capăt de rând este de a face '''economie''' de spațiu față de trecerea integrală pe rândul următor (și, totodată, de a păstra o dispunere unitară a textului pe spațiul rândurilor), de aceea despărțirea''' nu are rost''' dacă este '''neeconomică'''. Pe de altă parte, ea nu trebuie să ducă la '''dificultăți de înțelegere''' și să fie '''neelegantă'''.

			Sistemul de reguli pentru despărțirea la capăt de rând are un caracter mai mult sau mai puțin '''convențional'''. Aceste reguli<ref>În exemplele care ilustrează regulile indicăm numai '''limita''' la care se referă regula respectivă, pentru a o pune în evidență, și nu despărțirea integrală a cuvântului.</ref> privesc atât modul în care '''se face''' despărțirea la capăt de rând, cât și situațiile în care aceasta este '''interzisă''' sau '''nerecomandabilă'''.

			=== 5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor ===

			Pentru '''păstrarea unității''' lor,
			# '''nu''' se despart la sfârșit de rând, ci se trec integral pe rândul următor:
			#* '''abrevierile''' — scrise „legat” (''UNESCO'')<ref>Chiar când au dobândit comportamentul unor cuvinte: SIDA, nu SI-DA.</ref> sau despărțite prin blancuri (''S N C F R''), prin puncte (''a.c.'') ori prin cratimă (''lt.-maj., N-V'') ('''nu''': ''a.-c, U-NESCO\|UNES-CO; S \| N C F R, S N \| C F R, S N C \| F R, S N C F \| R; lt.-\|maj., N-\|V'');
			#* '''derivatele''' scrise cu '''cratimă''' de la '''abrevieri''': ''R.A.T.B-ist'' ('''nu''': ''R.A.T.B.-\|ist, R.\|A.T.B.-ist, R.A.\|T.B.-ist, R.A.T.\|B.-ist''); <blockquote>Derivatele devenite cuvinte urmează regimul cuvintelor: ce-fe-rist.</blockquote>
			#* !'''numele proprii de persoane''': Popescu, Abd el-Kader (nu: ''Po-pescu/Popes-cu, Abd el-\|Kader/Abd el-Ka-\|der'');
			#* '''numeralele ordinale''' scrise cu '''cifre''' și '''litere''': ''V-lea, 5-a'' ('''nu''': ''V-\|lea, 5-\|d'');
			# se '''recomandă''' să '''nu''' se separe de la un rând la celălalt, ci să se treacă împreună pe rândul următor:
			#* '''prenumele''' (sau '''abrevierile prenumelor''') și '''numele de familie''': ''Ion Popescu, I. Popescu ''('''nu''' ''Ion\|Popescu, I.\|Popescu'');
			#* notațiile care '''includ abrevieri''': ''10 km, art. 3'' (nu: ''10\|km, art.\|3'').
			# !se '''tolerează''' plasarea pe '''rânduri diferite''' a '''abrevierilor''' pentru '''nume generice''' și a '''numelor proprii''' din '''denumirile''' unor instituții, '''indiferent de ordine''': ''Roman \| '''S.A.''', SC Severnav \| '''SA'''.'', dar și '''''F.C.''' \| Argeș, '''RA''' \| „Monitorul Oficial”, '''SC''' \| Severnav '''SA''''' (ca și în scrierea completă: ''Fotbal Club Argeș'' etc).


			== Note ==

			<references/>

			[[Categorie:Sincronizare]]
	[[Categorie:Articole:DOOM2]]		[[Categorie:Articole:DOOM2]]

Radu Borza: Pagină nouă: == 5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor == Categorie:Articole:DOOM2

2012-10-03T23:39:05Z

Pagină nouă: == 5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor == Categorie:Articole:DOOM2

Pagină nouă

== 5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor ==

[[Categorie:Articole:DOOM2]]

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 18 octombrie 2012 14:16
Linia 8:		Linia 8:
	'''Despărțirea în silabe''' a unor cuvinte are scopul de a pune în evidență '''structura''' lor '''silabică''' și, în cazul poeziei, '''metrica''' bazată pe ea. Ea se face cu ajutorul '''cratimei''' și se folosește în unele opere literare pentru a reproduce rostirea '''sacadată''', cu o anumită '''valoare stilistică''': ''Im-be-ci-lu-le''!		'''Despărțirea în silabe''' a unor cuvinte are scopul de a pune în evidență '''structura''' lor '''silabică''' și, în cazul poeziei, '''metrica''' bazată pe ea. Ea se face cu ajutorul '''cratimei''' și se folosește în unele opere literare pentru a reproduce rostirea '''sacadată''', cu o anumită '''valoare stilistică''': ''Im-be-ci-lu-le''!

	Ortografia este interesată însă mai ales de '''despărțirea la capăt de rând''', care '''nu''' coincide totdeauna cu '''despărțirea în silabe''' a cuvintelor. Când la '''sfârșitul''' unui '''rând''' dintr-un text nu mai încape în întregime un '''cuvânt''', un '''grup de cuvinte''' care formează o unitate sau o '''abreviere''', elementele în această situație pot fi '''trecute integral''' pe rândul următor sau, în unele situații, pot fi despărțite de la un rând la altul. În cazul '''grupurilor''' de cuvinte, despărțirea se face cu ajutorul '''blancului''', iar în cazul '''cuvintelor''' – cu ajutorul '''cratimei'''<ref>În ce privește semnele de '''punctuație''', spre deosebire de alte limbi, în română punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul și virgula și două puncte '''nu''' se despart prin '''blanc''' de elementul care le '''precedă''' (dar sunt '''urmate de blanc''', ca și linia de dialog); parantezele și ghilimele '''deschise se despart''' de elementul care le precedă, dar nu de cel care le '''urmează'''; parantezele și ghilimelele '''închise nu''' se despart de elementele care le '''precedă'''; punctele de suspensie și linia de pauză (în afară de cazul când este folosită ca semn ortografic) se despart prin blanc atât de elementul care le '''precedă''', cât și de cel care le '''urmează'''; cratima ca semn de punctuație se comportă la fel ca atunci când este semn ortografic (v. 5.2.3. Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice).</ref>.		Ortografia este interesată însă mai ales de '''despărțirea la capăt de rând''', care '''nu''' coincide totdeauna cu '''despărțirea în silabe''' a cuvintelor. Când la '''sfârșitul''' unui '''rând''' dintr-un text nu mai încape în întregime un '''cuvânt''', un '''grup de cuvinte''' care formează o unitate sau o '''abreviere''', elementele în această situație pot fi '''trecute integral''' pe rândul următor sau, în unele situații, pot fi despărțite de la un rând la altul. În cazul '''grupurilor''' de cuvinte, despărțirea se face cu ajutorul '''blancului''', iar în cazul '''cuvintelor''' – cu ajutorul '''cratimei'''<ref>În ce privește semnele de '''punctuație''', spre deosebire de alte limbi, în română punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul și virgula și două puncte '''nu''' se despart prin '''blanc''' de elementul care le '''precedă''' (dar sunt '''urmate de blanc''', ca și linia de dialog); parantezele și ghilimele '''deschise se despart''' de elementul care le '''precedă''', dar nu de cel care le '''urmează'''; parantezele și ghilimelele '''închise nu''' se despart de elementele care le '''precedă'''; punctele de suspensie și linia de pauză (în afară de cazul când este folosită ca semn ortografic) se despart prin blanc atât de elementul care le '''precedă''', cât și de cel care le '''urmează'''; cratima ca semn de punctuație se comportă la fel ca atunci când este semn ortografic (vezi '''[[5.2.3. Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice]]''').</ref>.

	Scopul principal al despărțirii la capăt de rând este de a face '''economie''' de spațiu față de trecerea integrală pe rândul următor (și, totodată, de a păstra o dispunere unitară a textului pe spațiul rândurilor), de aceea despărțirea''' nu are rost''' dacă este '''neeconomică'''. Pe de altă parte, ea nu trebuie să ducă la '''dificultăți de înțelegere''' și să fie '''neelegantă'''.		Scopul principal al despărțirii la capăt de rând este de a face '''economie''' de spațiu față de trecerea integrală pe rândul următor (și, totodată, de a păstra o dispunere unitară a textului pe spațiul rândurilor), de aceea despărțirea '''nu are rost''' dacă este '''neeconomică'''. Pe de altă parte, ea nu trebuie să ducă la '''dificultăți de înțelegere''' și să fie '''neelegantă'''.

	Sistemul de reguli pentru despărțirea la capăt de rând are un caracter mai mult sau mai puțin '''convențional'''. Aceste reguli<ref>În exemplele care ilustrează regulile indicăm numai '''limita''' la care se referă regula respectivă, pentru a o pune în evidență, și nu despărțirea integrală a cuvântului.</ref> privesc atât modul în care '''se face''' despărțirea la capăt de rând, cât și situațiile în care aceasta este '''interzisă''' sau '''nerecomandabilă'''.		Sistemul de reguli pentru despărțirea la capăt de rând are un caracter mai mult sau mai puțin '''convențional'''. Aceste reguli<ref>În exemplele care ilustrează regulile indicăm numai '''limita''' la care se referă regula respectivă, pentru a o pune în evidență, și nu despărțirea integrală a cuvântului.</ref> privesc atât modul în care '''se face''' despărțirea la capăt de rând, cât și situațiile în care aceasta este '''interzisă''' sau '''nerecomandabilă'''.
Linia 18:		Linia 18:
	Pentru '''păstrarea unității''' lor,		Pentru '''păstrarea unității''' lor,
	# '''nu''' se despart la sfârșit de rând, ci se trec integral pe rândul următor:		# '''nu''' se despart la sfârșit de rând, ci se trec integral pe rândul următor:
	#* '''abrevierile''' — scrise „legat” (''UNESCO'')<ref>Chiar când au dobândit comportamentul unor cuvinte: SIDA, nu SI-DA.</ref> sau despărțite prin blancuri (''S N C F R''), prin puncte (''a.c.'') ori prin cratimă (''lt.-maj., N-V'') ('''nu''': ''a.-c, U-NESCO\|UNES-CO; S \| N C F R, S N \| C F R, S N C \| F R, S N C F \| R; lt.-\|maj., N-\|V'');		#* '''abrevierile''' — scrise „legat” (''UNESCO'')<ref>Chiar când au dobândit comportamentul unor cuvinte: ''SIDA'', '''nu''' ''SI-DA''.</ref> sau despărțite prin blancuri (''S N C F R''), prin puncte (''a.c.'') ori prin cratimă (''lt.-maj., N-V'') ('''nu''': ''a.-c., U-NESCO/UNES-CO; S\|N C F R, S N\|C F R, S N C\|F R, S N C F\|R; lt.-\|maj., N-\|V'');
	#* '''derivatele''' scrise cu '''cratimă''' de la '''abrevieri''': ''R.A.T.B-ist'' ('''nu''': ''R.A.T.B.-\|ist, R.\|A.T.B.-ist, R.A.\|T.B.-ist, R.A.T.\|B.-ist''); <blockquote>Derivatele devenite cuvinte urmează regimul cuvintelor: ce-fe-rist.</blockquote>		#* '''derivatele''' scrise cu '''cratimă''' de la '''abrevieri''': ''R.A.T.B-ist'' ('''nu''': ''R.A.T.B.-\|ist, R.\|A.T.B.-ist, R.A.\|T.B.-ist, R.A.T.\|B.-ist''); <blockquote>Derivatele devenite '''cuvinte''' urmează regimul cuvintelor: ''ce-fe-rist''.</blockquote>
	#* !'''numele proprii de persoane''': Popescu, Abd el-Kader (nu: ''Po-pescu/Popes-cu, Abd el-\|Kader/Abd el-Ka-\|der'');		#* !'''numele proprii de persoane''': ''Popescu, Abd el-Kader'' ('''nu''': ''Po-pescu/Popes-cu, Abd el-\|Kader/Abd el-Ka-\|der'');
	#* '''numeralele ordinale''' scrise cu '''cifre~~'''~~ și ~~'''~~litere''': ''V-lea, 5-a'' ('''nu''': ''V-\|lea, 5-\|d'');		#* '''numeralele ordinale''' scrise cu '''cifre și litere''': ''V-lea, 5-a'' ('''nu''': ''V-\|lea, 5-\|a'');
	# se '''recomandă''' să '''nu''' se separe de la un rând la celălalt, ci să se treacă împreună pe rândul următor:		# se '''recomandă''' să '''nu''' se separe de la un rând la celălalt, ci să se treacă '''împreună''' pe rândul următor:
	#* '''prenumele''' (sau '''abrevierile prenumelor''') și '''numele de familie''': ''Ion Popescu, I. Popescu ''('''nu''' ''Ion\|Popescu, I.\|Popescu'');		#* '''prenumele''' (sau '''abrevierile prenumelor''') și '''numele de familie''': ''Ion Popescu, I. Popescu'' ('''nu''' ''Ion\|Popescu, I.\|Popescu'');
	#* notațiile care '''includ abrevieri''': ''10 km, art. 3'' (nu: ''10\|km, art.\|3'').		#* notațiile care '''includ abrevieri''': ''10 km, art. 3'' ('''nu''': ''10\|km, art.\|3'').
	# !se '''tolerează''' plasarea pe '''rânduri diferite''' a '''abrevierilor''' pentru '''nume generice''' și a '''numelor proprii''' din '''denumirile''' unor instituții, '''indiferent de ordine''': ''Roman \| '''S.A.''', SC Severnav \| '''SA'''.'', dar și '''''F.C.''' \| Argeș, '''RA''' \| „Monitorul Oficial”, '''SC''' \| Severnav '''SA''''' (ca și în scrierea completă: ''Fotbal Club Argeș'' etc).		#<blockquote>!se '''tolerează''' plasarea pe '''rânduri diferite''' a '''abrevierilor''' pentru '''nume generice''' și a '''numelor proprii''' din '''denumirile''' unor instituții, '''indiferent de ordine''': ''Roman \| '''S.A.''', SC Severnav \| '''S.A.''''', dar și '''''F.C.''' \| Argeș, '''RA''' \| „Monitorul Oficial”, '''SC''' \| Severnav '''SA''''' (ca și în scrierea completă: ''Fotbal Club Argeș'' etc.).</blockquote>