Articol/DOOM2/5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor - Revizia istoricului

Cătălin.Frâncu: Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor în Articol/DOOM2/5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor fără a lăsa o redirecționare în loc

2017-11-02T16:18:21Z

Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor în Articol/DOOM2/5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor fără a lăsa o redirecționare în loc

← Versiunea anterioară

Versiunea de la data 2 noiembrie 2017 19:18

Cătălin.Frâncu la 26 iulie 2016 13:18

2016-07-26T13:18:35Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 26 iulie 2016 16:18
Linia 1:		Linia 1:
	<~~css~~>		<div class="noautonum">__TOC__</div>
	~~.tocnumber { display: none; }~~
	~~blockquote {border: 1px solid; padding: 2px 6px;}~~
	</~~css~~>

	== 5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor ==		== 5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor ==

Matei GALL la 19 octombrie 2012 16:17

2012-10-19T16:17:08Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 19 octombrie 2012 19:17
Linia 8:		Linia 8:
	Despărțirea '''în scris''' a cuvintelor la '''capăt de rând''' se face după '''reguli''' care '''diferă''', parțial, de regulile despărțirii în '''silabe''', precum și de la limbă la limbă.		Despărțirea '''în scris''' a cuvintelor la '''capăt de rând''' se face după '''reguli''' care '''diferă''', parțial, de regulile despărțirii în '''silabe''', precum și de la limbă la limbă.

	Limita dintre secvențe se marchează prin '''cratimă''' (vezi și '''[[1.2.4. Cratima]]'''), care se scrie numai '''după secvența de la sfârșitul primului rând'''.		Limita dintre secvențe se marchează prin '''cratimă''' (vezi și '''[[1.2. Semnele ortografice\|1.2.4. Cratima]]'''), care se scrie numai '''după secvența de la sfârșitul primului rând'''.

	Sunt posibile '''două modalități''' de despărțire a cuvintelor la capăt de rând: pe baza '''pronunțării'''<ref>Despărțirea după '''pronunțare''' a fost numită și '''silabație fonetică''', însă această denumire este '''improprie''', deoarece despărțirea cuvintelor la capăt de rând este o problemă '''practică''', în timp ce '''silabația''' este o problemă '''lingvistică'''.</ref> și pe baza '''structurii morfologice''' a cuvintelor — modalități pe care le vom numi în continuare ''despărțire după pronunțare'' și, respectiv, ''după structură''.<ref>Despărțirea după '''structură''' a fost numită și '''silabație morfologică''', termen '''impropriu''', întrucât ea '''nu''' are în vedere '''silabația''' (care privește '''fonetica, nu morfologia'''), ci elementele '''componente''' din structura anumitor cuvinte.</ref>		Sunt posibile '''două modalități''' de despărțire a cuvintelor la capăt de rând: pe baza '''pronunțării'''<ref>Despărțirea după '''pronunțare''' a fost numită și '''silabație fonetică''', însă această denumire este '''improprie''', deoarece despărțirea cuvintelor la capăt de rând este o problemă '''practică''', în timp ce '''silabația''' este o problemă '''lingvistică'''.</ref> și pe baza '''structurii morfologice''' a cuvintelor — modalități pe care le vom numi în continuare ''despărțire după pronunțare'' și, respectiv, ''după structură''.<ref>Despărțirea după '''structură''' a fost numită și '''silabație morfologică''', termen '''impropriu''', întrucât ea '''nu''' are în vedere '''silabația''' (care privește '''fonetica, nu morfologia'''), ci elementele '''componente''' din structura anumitor cuvinte.</ref>
Linia 169:		Linia 169:
	* '''compuse'''<ref>Din cuvinte întregi, elemente de compunere sau fragmente de cuvinte dintre care cel puțin unul există independent și cu un sens care corespunde celui din compus.</ref>: !''arterios-cleroză/arterio\|scleroză,'' !''al-tundeva/alt\|undeva,'' !''des-pre/de\|spre,'' !''drep-tunghi/drept\|unghi,'' !''por-tavion/port\|avion,'' !''Pronos-port/Prono\|sport,'' !''Romar-ta/Rom\|arta''; <blockquote> Compusele care păstrează grafii '''străine''' sunt supuse numai despărțirii după structura din limba de origine: ''back-hand''. </blockquote>		* '''compuse'''<ref>Din cuvinte întregi, elemente de compunere sau fragmente de cuvinte dintre care cel puțin unul există independent și cu un sens care corespunde celui din compus.</ref>: !''arterios-cleroză/arterio\|scleroză,'' !''al-tundeva/alt\|undeva,'' !''des-pre/de\|spre,'' !''drep-tunghi/drept\|unghi,'' !''por-tavion/port\|avion,'' !''Pronos-port/Prono\|sport,'' !''Romar-ta/Rom\|arta''; <blockquote> Compusele care păstrează grafii '''străine''' sunt supuse numai despărțirii după structura din limba de origine: ''back-hand''. </blockquote>
	* '''derivate''' cu '''prefixe''': !''anor-ganic/an\|organic,'' !''de-zechilibru/dez\|echilibru,'' !''ine-gal/in\|egal,'' !''nes-prijinit/ne\|sprijinit,'' !''nes-tabil/ne\|stabil,'' !''nes-trămutat/ne\|strămutat,'' !''pros-cenium/pro\|scenium,'' !''su-blinia/sub\|linia''; <blockquote> '''Nu''' se despart prefixele care s-au redus la '''o''' singură consoană: ''ra-lia, spul-bera''. </blockquote>		* '''derivate''' cu '''prefixe''': !''anor-ganic/an\|organic,'' !''de-zechilibru/dez\|echilibru,'' !''ine-gal/in\|egal,'' !''nes-prijinit/ne\|sprijinit,'' !''nes-tabil/ne\|stabil,'' !''nes-trămutat/ne\|strămutat,'' !''pros-cenium/pro\|scenium,'' !''su-blinia/sub\|linia''; <blockquote> '''Nu''' se despart prefixele care s-au redus la '''o''' singură consoană: ''ra-lia, spul-bera''. </blockquote>
	* dintre '''derivatele''' cu '''sufixe''', '''numai''' cele formate cu '''sufixe''' care '''încep cu o consoană''' de la '''teme terminate''' în '''grupuri de consoane''': ''sa-vant-lâc, stâlp-nic, vârst-nic, za-vist-nic''. <blockquote> La unele dintre aceste cuvinte, despărțirea după structură '''coincide''' cu despărțirea după pronunțare, facilitând-o. <br/> Vezi și '''[[5.2.3. Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice.]]''' </blockquote>		* dintre '''derivatele''' cu '''sufixe''', '''numai''' cele formate cu '''sufixe''' care '''încep cu o consoană''' de la '''teme terminate''' în '''grupuri de consoane''': ''sa-vant-lâc, stâlp-nic, vârst-nic, za-vist-nic''. <blockquote> La unele dintre aceste cuvinte, despărțirea după structură '''coincide''' cu despărțirea după pronunțare, facilitând-o. <br/> Vezi și '''5.2.3. Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice.''' </blockquote>

	<blockquote> !Normele actuale nu mai admit despărțirile după structură care ar conduce la secvențe care '''nu sunt silabe''' (ca în ''într\|ajutorare, nevr\|algic'') sau ar '''contraveni pronunțării''', ca în ''apendic\|ectomie'' [apendičectomie], ''laring\|ectomie'' [larinǧectomie].</blockquote>		<blockquote> !Normele actuale nu mai admit despărțirile după structură care ar conduce la secvențe care '''nu sunt silabe''' (ca în ''într\|ajutorare, nevr\|algic'') sau ar '''contraveni pronunțării''', ca în ''apendic\|ectomie'' [apendičectomie], ''laring\|ectomie'' [larinǧectomie].</blockquote>
Linia 185:		Linia 185:
	#* cuvinte '''compuse complexe''': ''americano—\|sud-coreean'' sau ''americano—sud-\|coreean''. <blockquote> Despărțirea la locul cratimei '''nu''' se face însă când la sfârșitul primului rând sau/și la începutul rândului următor ar rezulta o '''singură''' literă (''dându-\|l, i-\|a, s-\|a''), o consoană + semivocală (''mi-\|a'') sau o consoană + '''''-i''''' „''' șoptit'''”: ''dă-\|mi''. <br/> La '''grupurile ortografice''' mai scurte, despărțirea bazată pe pronunțare (''din\|tr-un, fi\|r-ar, în\|tr-însul/într-în\|sul'') trebuie '''evitată''', deoarece mărește numărul cratimelor, contravenind principiului estetic în ortografie; la cele mai lungi sau când este absolut necesar, despărțirea se poate face și în alt loc decât acela al cratimei, în funcție de poziția ocupată față de sfârșitul rândului: ''du\|cându-se''. </blockquote>		#* cuvinte '''compuse complexe''': ''americano—\|sud-coreean'' sau ''americano—sud-\|coreean''. <blockquote> Despărțirea la locul cratimei '''nu''' se face însă când la sfârșitul primului rând sau/și la începutul rândului următor ar rezulta o '''singură''' literă (''dându-\|l, i-\|a, s-\|a''), o consoană + semivocală (''mi-\|a'') sau o consoană + '''''-i''''' „''' șoptit'''”: ''dă-\|mi''. <br/> La '''grupurile ortografice''' mai scurte, despărțirea bazată pe pronunțare (''din\|tr-un, fi\|r-ar, în\|tr-însul/într-în\|sul'') trebuie '''evitată''', deoarece mărește numărul cratimelor, contravenind principiului estetic în ortografie; la cele mai lungi sau când este absolut necesar, despărțirea se poate face și în alt loc decât acela al cratimei, în funcție de poziția ocupată față de sfârșitul rândului: ''du\|cându-se''. </blockquote>
	# La cuvintele scrise cu '''apostrof''', pentru '''păstrarea unității''' lor, despărțirea '''la capăt de rând''' trebuie '''evitată''' când locul '''despărțirii''' ar coincide cu locul apostrofului.		# La cuvintele scrise cu '''apostrof''', pentru '''păstrarea unității''' lor, despărțirea '''la capăt de rând''' trebuie '''evitată''' când locul '''despărțirii''' ar coincide cu locul apostrofului.
	#::Vezi și '''[[5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor.]]'''		#::Vezi și '''[[5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor]]'''

Matei GALL la 19 octombrie 2012 16:05

2012-10-19T16:05:16Z

Afișare diferențe

Matei GALL: /* 5.2.1.2.1. C (V-CV, VS-CV, SVS-CV, V-CSV) („O consoană între vocale trece la secvența următoare”) */

2012-10-18T15:02:52Z

5.2.1.2.1. C (V-CV, VS-CV, SVS-CV, V-CSV) („O consoană între vocale trece la secvența următoare”)

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 18 octombrie 2012 18:02
Linia 95:		Linia 95:
	La fel se comportă și:		La fel se comportă și:
	* '''''ch''''', '''''gh''''' (+ ''e'', ''i'') în cuvinte românești: ''ure-che, nea-chitat, le-ghe, li-ghioană'';		* '''''ch''''', '''''gh''''' (+ ''e'', ''i'') în cuvinte românești: ''ure-che, nea-chitat, le-ghe, li-ghioană'';
	* '''''qu''''' ['''kv''']: se-quoia. <blockquote> Regula este valabilă și când '''litera'''-vocală dinaintea consoanei notează o '''semivocală''' — element al unui diftong '''descendent''' (''au-gust, bojdeu-că, doi-nă, mai-că, pâi-ne, hai-ku'') sau al unui '''triftong''' cu structura SVS (''lupoai-că'') ori când consoana este urmată de un '''diftong''': ''re-seamănă''. <br/> O consoană urmată de '''''i'' „șoptit”''' nu se desparte de vocala precedentă: ''ari, buni, cobori, flori, fugi'' (ind. prez.), ''ochi'' (substantiv), ''pomi, a<u>u</u>zi'' (ind. prez.). <br/> Se comportă ca o singură consoană combinațiile de '''două''' sau '''trei''' '''litere'''-consoane din cuvinte și nume proprii cu grafii '''străine''' care notează, conform normelor ortografice ale diferitor limbi, '''un''' singur sunet: '''''ck''''' [k] (''ro-cker''), '''''dg''''' [ǧ] (''Me-dgidia''), '''''dj''''' [ǧ] (''azerbai-djan''), '''''gn''''' [ñ] (''Sali-gny''), '''''sh''''' [ș] (''banglade-shian''), '''''th''''' [t] (''ca-tharsis''), '''''ts''''' [ț] (''jiu-ji-tsu''), '''''tch''''' [č] (''ke-tchup''). </blockquote>		* '''''qu''''' ['''kv''']: ''se-quoia''. <blockquote> Regula este valabilă și când '''litera'''-vocală dinaintea consoanei notează o '''semivocală''' — element al unui diftong '''descendent''' (''au-gust, bojdeu-că, doi-nă, mai-că, pâi-ne, hai-ku'') sau al unui '''triftong''' cu structura SVS (''lupoai-că'') ori când consoana este urmată de un '''diftong''': ''re-seamănă''. <br/> O consoană urmată de '''''i'' „șoptit”''' nu se desparte de vocala precedentă: ''ari, buni, cobori, flori, fugi'' (ind. prez.), ''ochi'' (substantiv), ''pomi, a<u>u</u>zi'' (ind. prez.). <br/> Se comportă ca o singură consoană combinațiile de '''două''' sau '''trei''' '''litere'''-consoane din cuvinte și nume proprii cu grafii '''străine''' care notează, conform normelor ortografice ale diferitor limbi, '''un''' singur sunet: '''''ck''''' [k] (''ro-cker''), '''''dg''''' [ǧ] (''Me-dgidia''), '''''dj''''' [ǧ] (''azerbai-djan''), '''''gn''''' [ñ] (''Sali-gny''), '''''sh''''' [ș] (''banglade-shian''), '''''th''''' [t] (''ca-tharsis''), '''''ts''''' [ț] (''jiu-ji-tsu''), '''''tch''''' [č] (''ke-tchup''). </blockquote>

	===== 5.2.1.2.2. Succesiunile C-C(C)(C) („'''Două''', '''trei''' sau '''patru''' consoane între vocale '''se despart după prima''' consoană”) =====		===== 5.2.1.2.2. Succesiunile C-C(C)(C) („'''Două''', '''trei''' sau '''patru''' consoane între vocale '''se despart după prima''' consoană”) =====

Matei GALL la 18 octombrie 2012 15:00

2012-10-18T15:00:37Z

Afișare diferențe

Radu Borza la 18 octombrie 2012 01:33

2012-10-18T01:33:42Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 18 octombrie 2012 04:33
Linia 109:		Linia 109:
	În succesiunile de '''două-patru consoane între vocale''', despărțirea se face, '''de regulă''', după '''prima consoană'''.		În succesiunile de '''două-patru consoane între vocale''', despărțirea se face, '''de regulă''', după '''prima consoană'''.

	{{center\|''Succesiunea'' C-C (V'''C-C'''V, VS'''C-C'''V, V'''-C'''SV) }}		<center>''Succesiunea'' C-C (V'''C-C'''V, VS'''C-C'''V, V'''-C'''SV) </center>
	{{center\|(„'''Două''' consoane între vocale '''se despart'''”) }}		<center>(„'''Două''' consoane între vocale '''se despart'''”) </center>
	{{center\|'''Două litere-consoane''' între '''litere-vocale se despart''', '''a doua consoană''' trecând la '''secvența următoare'''.}}		<center>'''Două litere-consoane''' între '''litere-vocale se despart''', '''a doua consoană''' trecând la '''secvența următoare'''. </center>

	Cele două consoane pot fi:		Cele două consoane pot fi:
Linia 122:		Linia 122:
	*: Consoanele urmate de '''''i''''' „'''șoptit'''” se comportă ca o consoană: ''albi'' (adj.), ''az-v<u>â</u>rli'' (ind. prez.), ''cerbi'', ''dormi'' (ind. prez.), ''ori-ce'' — '''dar''' ''al-b<u>i</u>'' (vb.), ''az-vâr-l<u>i</u>'' (inf., perf. s.), ''dor-m<u>i</u>'' (inf., perf. s.).		*: Consoanele urmate de '''''i''''' „'''șoptit'''” se comportă ca o consoană: ''albi'' (adj.), ''az-v<u>â</u>rli'' (ind. prez.), ''cerbi'', ''dormi'' (ind. prez.), ''ori-ce'' — '''dar''' ''al-b<u>i</u>'' (vb.), ''az-vâr-l<u>i</u>'' (inf., perf. s.), ''dor-m<u>i</u>'' (inf., perf. s.).

	{{center\|'''EXCEPȚII'''}}		<center>'''EXCEPȚII'''</center>
	# Trec împreună la secvența '''următoare''' succesiunile de consoane care au ca '''al doilea''' element''' ''l''''' sau '''''r''''' și ca prim element '''''b, c, d, f, g, h, p, t''''' și '''''v''''', adică grupurile ''''' bl''''''': ca-blu '''''''br''''''': neo-brăzat '''''''cl''''''': pro-clama '''''''cr''''''': nea-crit '''''''dl''''''': Co-dlea '''''''dr''''''': co-dru '''''''fl''''''': nea-flat '''''''fr''''''': pana-frican '''''''gl''''''': nea-glutinat '''''''gr''''''': nea-gricol '''''''hl''''''': pe-hlivan '''''''hr'''''''. ne-hrănit '''''''pl''''''': su-plu '''''''pr''''''': cu-pru '''''''tl''''''': ti-tlu '''''''tr''''''': li-tru '''''''vl''''''': nee-vlavios '''''''vr''''''': de-vreme''		# Trec împreună la secvența '''următoare''' succesiunile de consoane care au ca '''al doilea''' element''' ''l''''' sau '''''r''''' și ca prim element '''''b, c, d, f, g, h, p, t''''' și '''''v''''', adică grupurile ''''' bl''''''': ca-blu '''''''br''''''': neo-brăzat '''''''cl''''''': pro-clama '''''''cr''''''': nea-crit '''''''dl''''''': Co-dlea '''''''dr''''''': co-dru '''''''fl''''''': nea-flat '''''''fr''''''': pana-frican '''''''gl''''''': nea-glutinat '''''''gr''''''': nea-gricol '''''''hl''''''': pe-hlivan '''''''hr'''''''. ne-hrănit '''''''pl''''''': su-plu '''''''pr''''''': cu-pru '''''''tl''''''': ti-tlu '''''''tr''''''': li-tru '''''''vl''''''': nee-vlavios '''''''vr''''''': de-vreme''
	#: Pentru combinațiile de '''două consoane '''din cuvinte și nume proprii cu grafii '''străine''' care notează, conform normelor ortografice ale diferitor limbi, '''un''' singur sunet v. '''Succesiunea C-C'''.		#: Pentru combinațiile de '''două consoane '''din cuvinte și nume proprii cu grafii '''străine''' care notează, conform normelor ortografice ale diferitor limbi, '''un''' singur sunet v. '''Succesiunea C-C'''.
	# '''Nu''' se despart '''literele-consoane duble''' din cuvinte și nume proprii cu grafii '''străine''', care notează sunete '''distincte''' de cele notate prin consoana '''simplă''' corespunzătoare din limba română: ''ll ''[l'] (''caudi-llo'').		# '''Nu''' se despart '''literele-consoane duble''' din cuvinte și nume proprii cu grafii '''străine''', care notează sunete '''distincte''' de cele notate prin consoana '''simplă''' corespunzătoare din limba română: ''ll ''[l'] (''caudi-llo'').

	{{center\|''Succesiunea'' C-CC}}		<center>''Succesiunea'' C-CC</center>
	{{center\|(„'''Trei''' consoane între vocale '''se despart după prima''' consoană”)}}		<center>(„'''Trei''' consoane între vocale '''se despart după prima''' consoană”)</center>
	În succesiunile de '''trei''' consoane, despărțirea se face după '''prima consoană''': ''o'''b-șt'''e, fi'''l-tr'''u, circu'''m-sp'''ect, deli'''n-cv'''ent''<ref>În ''Limba română. Manual pentru clasele a IX-a și a X-a (școli normale, licee și clase cu profil umanist)'', (coord. Florin D. Popescu), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 71, a fost introdus în seria de excepții și grupul ncv, deși nu figurează în lista din DOOM<sup>1</sup> și, prin urmare, trebuie despărțit după regula generală.</ref>'', li'''n-gv'''ist, ci'''n-st'''e, co'''n-tr'''a, vâ'''r-st'''ă, a'''s-cl'''epiad, cu'''s-cr'''u, e'''s-pl'''anadă, a'''s-pr'''u, a'''s-tr'''u, de'''z-gr'''opa''.		În succesiunile de '''trei''' consoane, despărțirea se face după '''prima consoană''': ''o'''b-șt'''e, fi'''l-tr'''u, circu'''m-sp'''ect, deli'''n-cv'''ent''<ref>În ''Limba română. Manual pentru clasele a IX-a și a X-a (școli normale, licee și clase cu profil umanist)'', (coord. Florin D. Popescu), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 71, a fost introdus în seria de excepții și grupul ncv, deși nu figurează în lista din DOOM<sup>1</sup> și, prin urmare, trebuie despărțit după regula generală.</ref>'', li'''n-gv'''ist, ci'''n-st'''e, co'''n-tr'''a, vâ'''r-st'''ă, a'''s-cl'''epiad, cu'''s-cr'''u, e'''s-pl'''anadă, a'''s-pr'''u, a'''s-tr'''u, de'''z-gr'''opa''.
	: Regula este valabilă și când '''litera'''-vocală dinaintea consoanei notează o '''semivocală''' — element al unui diftong '''descendent''': ''mai'''s-tr'''u''.		: Regula este valabilă și când '''litera'''-vocală dinaintea consoanei notează o '''semivocală''' — element al unui diftong '''descendent''': ''mai'''s-tr'''u''.
Linia 135:		Linia 135:
	: Unele succesiuni de '''trei litere-consoane''' din cuvinte și nume proprii cu grafii '''străine''' se comportă ca o singură consoană: '''''tch''''' [č] în ''ke-tchup''.		: Unele succesiuni de '''trei litere-consoane''' din cuvinte și nume proprii cu grafii '''străine''' se comportă ca o singură consoană: '''''tch''''' [č] în ''ke-tchup''.

	{{center\|'''EXCEPȚIE'''}}		<center>'''EXCEPȚIE'''</center>
	În următoarele succesiuni de trei consoane, despărțirea se face '''după''' '''primele două''' consoane: '''''lp-t''': scu'''lp-t'''a '''mp-t''': so'''mp-t'''uos '''mp-ț''': rede'''mp-ț'''iune '''nc-ș''': li'''nc-ș'''ii '''nc-t''': pu'''nc-t'''a '''nc-ț''': pu'''nc-ț'''ie '''nd-v''': sa'''nd-v'''ici '''rc-t''': a'''rc-t'''ic '''rt-f''': je'''rt-f'''ă '''st-m''': a'''st-m'''ul''		În următoarele succesiuni de trei consoane, despărțirea se face '''după''' '''primele două''' consoane: '''''lp-t''': scu'''lp-t'''a '''mp-t''': so'''mp-t'''uos '''mp-ț''': rede'''mp-ț'''iune '''nc-ș''': li'''nc-ș'''ii '''nc-t''': pu'''nc-t'''a '''nc-ț''': pu'''nc-ț'''ie '''nd-v''': sa'''nd-v'''ici '''rc-t''': a'''rc-t'''ic '''rt-f''': je'''rt-f'''ă '''st-m''': a'''st-m'''ul''
	'''Alte''' succesiuni de trei consoane care se despart (și) '''după a doua''' consoană (''ltč, ldm, lpn; ndb, ndc, nsb, nsc (''și'' nsč), nsd, nsf nsh, nsl, nsm, nsn, nsp, nss, nsv; ntl; rgș, rtb, rtc, rth, rtj, rtm, rtp, rts, rtt, rtț, rtv; stb, stc, std, stfi stg, stl, stn, stp, str, sts, stt, stv'') nu trebuie memorate, deoarece se întâlnesc în cuvinte „'''formate'''” (serni)anali-zabile, cărora li se poate aplica despărțirea după structură, care este destul de transparentă și conduce la același rezultat. Este vorba de:		'''Alte''' succesiuni de trei consoane care se despart (și) '''după a doua''' consoană (''ltč, ldm, lpn; ndb, ndc, nsb, nsc (''și'' nsč), nsd, nsf nsh, nsl, nsm, nsn, nsp, nss, nsv; ntl; rgș, rtb, rtc, rth, rtj, rtm, rtp, rts, rtt, rtț, rtv; stb, stc, std, stfi stg, stl, stn, stp, str, sts, stt, stv'') nu trebuie memorate, deoarece se întâlnesc în cuvinte „'''formate'''” (serni)anali-zabile, cărora li se poate aplica despărțirea după structură, care este destul de transparentă și conduce la același rezultat. Este vorba de:
Linia 149:		Linia 149:
	În succesiunile de '''patru''' consoane între vocale, despărțirea se face '''după prima''' consoană: ''!a'''b-str'''act, co'''n-str'''uctor, î'''n-zdr'''ăveni''.		În succesiunile de '''patru''' consoane între vocale, despărțirea se face '''după prima''' consoană: ''!a'''b-str'''act, co'''n-str'''uctor, î'''n-zdr'''ăveni''.

	{{center\|'''EXCEPŢII'''}}		<center>'''EXCEPŢII'''</center>
	{{center\|1. ''Despărțirea'' CC-CC}}		<center>1. ''Despărțirea'' CC-CC</center>

	În unele succesiuni de '''patru''' consoane, despărțirea se face '''după a doua''' consoană: ''fe'''ld-sp'''at, ga'''ng-st'''er, tu'''ng-st'''en, ho'''rn-bl'''endă''.		În unele succesiuni de '''patru''' consoane, despărțirea se face '''după a doua''' consoană: ''fe'''ld-sp'''at, ga'''ng-st'''er, tu'''ng-st'''en, ho'''rn-bl'''endă''.
Linia 160:		Linia 160:
	**:Sunt tratate la fel succesiunile în care primele două consoane sunt urmate de '''''ch, gh''''' (+ '''''e, i'''''): ''po'''rt-ch'''ei''.		**:Sunt tratate la fel succesiunile în care primele două consoane sunt urmate de '''''ch, gh''''' (+ '''''e, i'''''): ''po'''rt-ch'''ei''.

	{{center\|2. ''Despărțirea'' CCC-C}}		<center>2. ''Despărțirea'' CCC-C</center>
	În unele succesiuni de '''patru''' consoane în care nicio segmentare fonetică nu se susține, despărțirea se face, convențional, '''după a treia consoană''': ''deju'''rst-v'''ă, vâ'''rst-n'''ic'' (în ultimul caz, cu același rezultat ca al despărțirii după structură).		În unele succesiuni de '''patru''' consoane în care nicio segmentare fonetică nu se susține, despărțirea se face, convențional, '''după a treia consoană''': ''deju'''rst-v'''ă, vâ'''rst-n'''ic'' (în ultimul caz, cu același rezultat ca al despărțirii după structură).

Radu Borza: versiunea inițială

2012-10-18T01:27:27Z

versiunea inițială

Afișare diferențe

Radu Borza: Pagină nouă: == 5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor == Categorie:Articole:DOOM2

2012-10-03T23:39:37Z

Pagină nouă: == 5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor == Categorie:Articole:DOOM2

Pagină nouă

== 5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor ==

[[Categorie:Articole:DOOM2]]