Octavian.Mocanu: accente lipsă (sp./pt.)

2020-01-05T12:55:34Z

accente lipsă (sp./pt.)

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 5 ianuarie 2020 15:55
Linia 17:		Linia 17:
	''vineri'' (fr. ''vendredi,'' it. ''venerdì,'' sp. ''viernes'') = ziua zeiței Venera (Venus, Veneris);		''vineri'' (fr. ''vendredi,'' it. ''venerdì,'' sp. ''viernes'') = ziua zeiței Venera (Venus, Veneris);

	''sâmbăta ='' (fr. ''samedi,'' it. ''sabato,'' port. ''~~sabado~~'','' ''sp. ''~~sabado~~''); în românește, termenul a ajuns prin filieră slavă: ''sonbota'' (cuvânt ale cărui legături îndepărtate sunt cu zeul agriculturii și al justiției, Saturn, și cu sabatul evreiesc);		''sâmbăta ='' (fr. ''samedi,'' it. ''sabato,'' port. ''sábado'','' ''sp. ''sábado''); în românește, termenul a ajuns prin filieră slavă: ''sonbota'' (cuvânt ale cărui legături îndepărtate sunt cu zeul agriculturii și al justiției, Saturn, și cu sabatul evreiesc);

	''duminica'' (fr. ''dimanche,'' it. ''domenica,'' port. ''domingo,'' sp. ''domingo'') = ziua Domnului (din lat. ''dominica,'' derivat de la ''Dominus'').		''duminica'' (fr. ''dimanche,'' it. ''domenica,'' port. ''domingo,'' sp. ''domingo'') = ziua Domnului (din lat. ''dominica,'' derivat de la ''Dominus'').

Anca Alexandru la 2 ianuarie 2020 10:57

2020-01-02T10:57:37Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 2 ianuarie 2020 13:57
Linia 36:		Linia 36:
	[[Categorie:Sincronizare]]		[[Categorie:Sincronizare]]
	[[Categorie:Articole:Ionel Funeriu]]		[[Categorie:Articole:Ionel Funeriu]]
			{{CuvinteCheie\|șapte, săptămână, hebdomadar, luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbată, duminică, septimă, șeptic, șeptar, șeptime, săptămânal, hebdomadar, septenat}}

Radu Borza: Pagină nouă: Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019 '...

2020-01-02T10:27:02Z

Pagină nouă: thumb|right|alt=Biografii lexicale|Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019 '...

Pagină nouă

[[Fișier:Biografii_lexicale_Ionel_Funeriu_2019.png|thumb|right|alt=Biografii lexicale|Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019]]

''șapte'' este o cifră magică prezentă, între altele, în simbolistica de rit creștin, unde sacramentele sunt în număr de șapte: botezul, confirmarea, căsătoria, penitența, euharistia, hirotonisirea și maslul; păcatele cele mari sunt tot șapte: îngâmfarea, invidia, hula, zgârcenia, lenevia, desfrâul și furia. Planetele sistemului solar văzute de pe Pământ sunt și ele tot în număr de șapte: Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn, Neptun, Uranus<ref name="ftn1"> Pluto(n) este, în terminologia astronomilor, „cea mai mare ''planetă pitică''”. A fost descoperită târziu (1930) așa că nu intra în „calculul” vechilor astrologi. Pământul (Terra) era considerat centrul universului, prin urmare nici el nu se punea la socoteală. Azi știm că planetele sistemului solar sunt (deocamdată?) nouă la număr.</ref>. Cuvântul care desemnează un interval temporal de șapte zile consecutive este ''săptămâna.'' Originea cuvântului e latinească: ''septimana.'' De la ''septem'' = șapte, romanii au format numeralul ordinal ''septimus = ''al șaptelea și, prin derivare, adjectivul ''septimanus,'' la feminin, ''septimana. ''Limbile romanice l-au moștenit atât pe ''septem, ''cât și pe ''septimana'': rom. ''șapte, săptămână,'' fr. ''sept, semaine,'' it. ''sette, settimana,'' port. ''sete, semana,'' sp. ''siete, semana.''

În episoadele viitoare voi analiza numele zilelor săptămânii. Se va vedea atunci legătura clară dintre ''Marte'' și ''marți, Mercur'' și ''miercuri, Jupiter ''(''Jovis, Joe'') și ''joi'' ș.a.m.d.

Acum mă limitez să le enumăr, oferindu-vă succint originea și răspândirea lor în arealul romanic, cu gândul la atâția români care își duc veacul prin Italia, Franța și Spania (unii, mai puțini, și în Portugalia):

''luni'' (fr. ''lundi,'' it. ''lunedì,'' sp. ''lunes'') = ziua Lunii;

''marți'' (fr. ''mardi'', it. ''martedì'', sp. ''martes'') = ziua războinicului Marte;

''miercuri'' (fr. ''mercredi'', it. ''mercoledì'', sp. ''miércoles'') <nowiki>= ziua negustorului Mercur; </nowiki>

''joi'' (fr. ''jeudi,'' it. ''giovedì,'' sp. ''jueves'') = ziua celui mai puternic dintre zei, Jupiter (Jovis, la vocativ: Jove);

''vineri'' (fr. ''vendredi,'' it. ''venerdì,'' sp. ''viernes'') = ziua zeiței Venera (Venus, Veneris);

''sâmbăta ='' (fr. ''samedi,'' it. ''sabato,'' port. ''sabado'','' ''sp. ''sabado''); în românește, termenul a ajuns prin filieră slavă: ''sonbota'' (cuvânt ale cărui legături îndepărtate sunt cu zeul agriculturii și al justiției, Saturn, și cu sabatul evreiesc);

''duminica'' (fr. ''dimanche,'' it. ''domenica,'' port. ''domingo,'' sp. ''domingo'') = ziua Domnului (din lat. ''dominica,'' derivat de la ''Dominus'').

Veți fi observat, desigur, că de luni până vineri lipsesc cuvintele portugheze corespunzătoare; aceasta pentru că lusitanii „numărau" zilele săptămânii începând cu duminica; ''lunea'' fiind a doua zi, au numit-o ''segunda-feira, marțea'' - ''terça-feira, miercurea'' - ''quarta-feira, joia'' - ''quinta-feira, vinerea'' - ''sexta-feira...''

Numeralul latinesc ''septem ''(''șapte'') are o mulțime de descendenți în română, unii împrumutați direct dintr-o limbă romanică (italiana, franceza), alții creați prin derivare pe teren românesc. Diferența pe portativ între ''șapte'' note muzicale, între ''do'' și ''si,'' să zicem, se numește ''septimă'' (cf. termeni analogi ca: ''terță, octavă.''..). Există un joc de cărți numit ''șeptic,'' unde piesa cea mai râvnită e ''șeptarul ''(''șeptica''), avem apoi numeralul fracționar ''o șeptime,'' două, trei sau mai multe (dar nu mai mult de șase!) ''șeptimi,'' precum și adjectivul și adverbul ''săptămânal'' (apariție ''săptămânală,'' respectiv apare ''săptămânal''). Cuvântul mai este folosit și ca substantiv într-o propoziție precum: ''săptămânalul'' „România literară” apare la București. Acest din urmă termen pierde în vremea noastră teren în favoarea lui ''hebdomadar'', un neologism de sorginte franceză (''hebdomadaire''), unde recunoaștem ușor numeralul din vechea greacă ''hebdo'' = șapte. (Pronunțând ''hebdo-'' ne amintim cu oroare de atacul terorist de la ''Charlie '''Hebdo'''''.)

''Septem'' poate fi recunoscut și în onomastica românească: prenumele ''Septimiu'' a însemnat, la origine, al șaptelea născut dintr-o familie, după cum ''Octavian'' (''Octav'') era al optulea, iar ''Sextil'' — al șaselea. Legătura etimologică dintre prenume și numeral s-a pierdut treptat în conștiința vorbitorilor, încât nu rareori se întâmplă ca întâiul copil al unei familii să se numească Octavian ori Septimiu. Nici măcar numele unuia dintre cei mai mari lingviști români — este vorba de Sextil Pușcariu — nu sunt sigur că ar corespunde realității etimologice.

În sfârșit, mandatul de șapte ani al unui demnitar se numește ''septenat.'' În Franța, cuvântul ''septennat'' se bucura de o frecvență ridicată, pentru că, până la Jacques Chirac, președintele era ales pe o perioadă de șapte ani.

P.S. ''șepte'' este o variantă fonetică a lui ''șapte. ''Se folosește adesea în convorbirile telefonice pentru a nu fi confundat cu vecinul său mai mic: ''șase.''

----
<references/>

[[Categorie:Sincronizare]]
[[Categorie:Articole:Ionel Funeriu]]

Articol/Ionel Funeriu/șapte, săptămână, hebdomadar - Revizia istoricului

Octavian.Mocanu: accente lipsă (sp./pt.)

Anca Alexandru la 2 ianuarie 2020 10:57

Radu Borza: Pagină nouă: Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019 '...