Articol/Ionel Funeriu/management - Revizia istoricului

Radu Borza la 24 noiembrie 2021 19:37

2021-11-24T19:37:10Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 24 noiembrie 2021 22:37
Linia 9:		Linia 9:
	Așa este: cu mâna a șlefuit omul preistoric prima piatră, cu mâna a construit întâiul bordei și întâia colibă, în mâna lui a ținut frâiele cu care a strunit caii; cu mâna se ține volanul mașinii, ghidonul bicicletei, vâslele bărcii și timona vaporului; ținând în mână o baghetă magică, dirijorul armonizează sunetul instrumentelor muzicale ale orchestrei sau feluritele voci umane ale unui cor; pana, penița, apoi tocul rezervor și pixul, clapele pianului sau tastele computerului urmează comenzile date de mâna omului; cu mâna acționăm telecomanda și schimbăm canalele tv; mâna lovește, pricinuind suferințe, dar tot ea mângâie alinând sufletul...		Așa este: cu mâna a șlefuit omul preistoric prima piatră, cu mâna a construit întâiul bordei și întâia colibă, în mâna lui a ținut frâiele cu care a strunit caii; cu mâna se ține volanul mașinii, ghidonul bicicletei, vâslele bărcii și timona vaporului; ținând în mână o baghetă magică, dirijorul armonizează sunetul instrumentelor muzicale ale orchestrei sau feluritele voci umane ale unui cor; pana, penița, apoi tocul rezervor și pixul, clapele pianului sau tastele computerului urmează comenzile date de mâna omului; cu mâna acționăm telecomanda și schimbăm canalele tv; mâna lovește, pricinuind suferințe, dar tot ea mângâie alinând sufletul...

	Lat. ''manus'' este panromanic, prezent, adică, în toate limbile și dialectele romanice: fr. ''main'', it. și sp. ''mano'', port. ''mão'', rom. ''mână''. La noi, cuvântul e vechi și a dezvoltat o familie bogată: ''a mâna'', ''a mânui'', ''a înmâna'', ''a mânări'', ''mâner'', ''îndemânatic'', ''la îndemână'', ''mânecă'' și ''mânecuță''. Familia neologică este și mai bogată: ''manivela'' (fr. ''manivelle'') este o... „prelungire a mâinii”, ''manualul'' (fr. ''manuel'') este „cartea din mâna școlarilor”, adjectivul ''manual'' înseamnă „făcut de mână”, ''manualitatea'' (fr. ''manualité'', it. ''manualità'') este „însușirea de a fi îndemânatic”. Alte neologisme: ''manevră'' (fr. ''manoeuvre''), ''manierat'' și ''maniere'' (fr. ''manières''), ''manșon'' și ''manșetă'' (fr. ''manchon'', ''manchette''), ''a manipula'' și ''manipulant'' (fr. ''manipuler''), ''manșă'' (fr. ''manche''), ''manufactură'' (germ. ''Manufaktur''), ''manuscris'' (lat. ''~~manuscriptus~~''), ''manej'' (fr. ''manège''). ''La Manche'' au botezat francezii marea în formă de mânecă ce-i separă de englezi, ''Marea Mânecii'' sau ''Canalul Mânecii'' îi spunem noi copiind modelul.		Lat. ''manus'' este panromanic, prezent, adică, în toate limbile și dialectele romanice: fr. ''main'', it. și sp. ''mano'', port. ''mão'', rom. ''mână''. La noi, cuvântul e vechi și a dezvoltat o familie bogată: ''a mâna'', ''a mânui'', ''a înmâna'', ''a mânări'', ''mâner'', ''îndemânatic'', ''la îndemână'', ''mânecă'' și ''mânecuță''. Familia neologică este și mai bogată: ''manivela'' (fr. ''manivelle'') este o... „prelungire a mâinii”, ''manualul'' (fr. ''manuel'') este „cartea din mâna școlarilor”, adjectivul ''manual'' înseamnă „făcut de mână”, ''manualitatea'' (fr. ''manualité'', it. ''manualità'') este „însușirea de a fi îndemânatic”. Alte neologisme: ''manevră'' (fr. ''manoeuvre''), ''manierat'' și ''maniere'' (fr. ''manières''), ''manșon'' și ''manșetă'' (fr. ''manchon'', ''manchette''), ''a manipula'' și ''manipulant'' (fr. ''manipuler''), ''manșă'' (fr. ''manche''), ''manufactură'' (germ. ''Manufaktur''), ''manuscris'' (lat. ''manuscriptum''), ''manej'' (fr. ''manège''). ''La Manche'' au botezat francezii marea în formă de mânecă ce-i separă de englezi, ''Marea Mânecii'' sau ''Canalul Mânecii'' îi spunem noi copiind modelul.

	Întâiul sens al verbului latinesc ''ago'', ''agere'', ''egi'', ''actum'' a fost „a pune în mișcare, a conduce”. Având un corp fonetic redus, româna l-a primit cu rezerve (a reținut doar pe ''ager'' și pe ''act''), preferând alte cuvinte cu sens asemănător: ''duco'', ''conduco'', ''facio'' > ''a duce'', ''a conduce'', ''a face''. Ne-au rămas însă de la ''ago'' multe neologisme precum: ''ager'', ''agerime'', ''agita'', ''actor'', ''agendă'', ''actual'' etc.		Întâiul sens al verbului latinesc ''ago'', ''agere'', ''egi'', ''actum'' a fost „a pune în mișcare, a conduce”. Având un corp fonetic redus, româna l-a primit cu rezerve (a reținut doar pe ''ager'' și pe ''act''), preferând alte cuvinte cu sens asemănător: ''duco'', ''conduco'', ''facio'' > ''a duce'', ''a conduce'', ''a face''. Ne-au rămas însă de la ''ago'' multe neologisme precum: ''ager'', ''agerime'', ''agita'', ''actor'', ''agendă'', ''actual'' etc.

Anca Alexandru la 17 martie 2020 12:05

2020-03-17T12:05:23Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 17 martie 2020 15:05
Linia 24:		Linia 24:
	[[Categorie:Sincronizare]]		[[Categorie:Sincronizare]]
	[[Categorie:Articole:Ionel Funeriu]]		[[Categorie:Articole:Ionel Funeriu]]
			{{CuvinteCheie\|management, latină, engleză, îndemânare}}

Radu Borza: Pagină nouă: Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019 C...

2020-03-17T02:48:42Z

Pagină nouă: thumb|right|alt=Biografii lexicale|Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019 C...

Pagină nouă

[[Fișier:Biografii_lexicale_Ionel_Funeriu_2019.png|thumb|right|alt=Biografii lexicale|Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019]]

Creierul, acest centru nervos al organismului, dirijează toate acțiunile noastre practice, punând la treabă un „instrument” intermediar care este ''mâna''. Scrie Arghezi:

Gândește mintea, zicu-mi, dar ce-ar putea să facă

Fără gândirea<ref name=”ftn1”> N-am posibilitatea să verific, poetul n-a prea lăsat manuscrise, dar îndrăznesc să cred că Arghezi a scris: „Fără ''lucrarea'' mâinii”, nu: „Fără gândirea mâinii”. Pe de altă parte, trebuie să recunosc că în toate edițiile pe care le-am consultat am găsit „gândirea mâinii”, nu „lucrarea mâinii”. Și totuși, Arghezi era imprevizibil. Editorul său, Gheorghe Pienescu, povestea odată, într-o emisiune la radio, că versul „În ''seara'' răzvrătită care vine” din ''Testament'' era în manuscris „În ''scara'' răzvrătită care vine”. Când a văzut eroarea de tipar, Arghezi s-ar fi amuzat (!?) și i-a spus: „acuma las-o așa”. Și așa a rămas.</ref> mâinii, închisă și săracă!

Așa este: cu mâna a șlefuit omul preistoric prima piatră, cu mâna a construit întâiul bordei și întâia colibă, în mâna lui a ținut frâiele cu care a strunit caii; cu mâna se ține volanul mașinii, ghidonul bicicletei, vâslele bărcii și timona vaporului; ținând în mână o baghetă magică, dirijorul armonizează sunetul instrumentelor muzicale ale orchestrei sau feluritele voci umane ale unui cor; pana, penița, apoi tocul rezervor și pixul, clapele pianului sau tastele computerului urmează comenzile date de mâna omului; cu mâna acționăm telecomanda și schimbăm canalele tv; mâna lovește, pricinuind suferințe, dar tot ea mângâie alinând sufletul...

Lat. ''manus'' este panromanic, prezent, adică, în toate limbile și dialectele romanice: fr. ''main'', it. și sp. ''mano'', port. ''mão'', rom. ''mână''. La noi, cuvântul e vechi și a dezvoltat o familie bogată: ''a mâna'', ''a mânui'', ''a înmâna'', ''a mânări'', ''mâner'', ''îndemânatic'', ''la îndemână'', ''mânecă'' și ''mânecuță''. Familia neologică este și mai bogată: ''manivela'' (fr. ''manivelle'') este o... „prelungire a mâinii”, ''manualul'' (fr. ''manuel'') este „cartea din mâna școlarilor”, adjectivul ''manual'' înseamnă „făcut de mână”, ''manualitatea'' (fr. ''manualité'', it. ''manualità'') este „însușirea de a fi îndemânatic”. Alte neologisme: ''manevră'' (fr. ''manoeuvre''), ''manierat'' și ''maniere'' (fr. ''manières''), ''manșon'' și ''manșetă'' (fr. ''manchon'', ''manchette''), ''a manipula'' și ''manipulant'' (fr. ''manipuler''), ''manșă'' (fr. ''manche''), ''manufactură'' (germ. ''Manufaktur''), ''manuscris'' (lat. ''manuscriptus''), ''manej'' (fr. ''manège''). ''La Manche'' au botezat francezii marea în formă de mânecă ce-i separă de englezi, ''Marea Mânecii'' sau ''Canalul Mânecii'' îi spunem noi copiind modelul.

Întâiul sens al verbului latinesc ''ago'', ''agere'', ''egi'', ''actum'' a fost „a pune în mișcare, a conduce”. Având un corp fonetic redus, româna l-a primit cu rezerve (a reținut doar pe ''ager'' și pe ''act''), preferând alte cuvinte cu sens asemănător: ''duco'', ''conduco'', ''facio'' > ''a duce'', ''a conduce'', ''a face''. Ne-au rămas însă de la ''ago'' multe neologisme precum: ''ager'', ''agerime'', ''agita'', ''actor'', ''agendă'', ''actual'' etc.

Când concurența acerbă din SUA i-a obligat pe întreprinzători să facă artă veritabilă din știința conducerii pentru a rezista rigorilor pieței, economiștii au simțit nevoia unui termen care să denumească această artă. Și i-au spus: ''management'' (prima atestare — 1933). Lung drum a străbătut acest cuvânt. În latină ''manum agere'' însemna „a conduce cu mâna”<nowiki>; modelul a fost copiat de italieni: </nowiki>''maneggiare'' = a trage calul ținându-l cu mâna de frâu; din italiană, a ajuns în fr. ''manège'', apoi în engl. ''to manage'' = ''to control a horse'' (atestat din 1560). Peste aproape patru secole, ''management'' a revenit glorios în limbile de la care a migrat (italiană și franceză), însă cu noul sens creat de americani. A ajuns apoi, ignorând frontierele Schengen, până în România și Bulgaria. Originea lui îndepărtată este însă, cum am văzut, în latină, așa încât mă văd obligat să reiau concluzia formulată în episodul trecut: ''apropiindu-ne de engleză, nu ne îndepărtăm de latină, ci, de multe ori, ne apropiem și mai mult''.

P.S. ''Manufactură'' a ajuns în română prin germanul ''Manufaktur'', ceea ce ne îndreptățește să extindem concluzia de mai înainte și pentru germană, pentru că recunoaștem aici două cuvinte latinești: substantivul ''manus'' și participiul ''factum'', al verbului ''facio'', ''facere'', ''feci'', ''factum''.

P.P.S. Când vorbim, uităm adesea originea cuvintelor. Azi am auzit la tv că Lionel Messi e mai ''îndemânatic'' decât Cristiano Ronaldo! Așa o fi, atât numai că ei sunt fotbaliști, nu handbaliști.

----
<references/>

[[Categorie:Sincronizare]]
[[Categorie:Articole:Ionel Funeriu]]