Lingviști
628 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Dicționare/Metainformații/58 - CADE/Introducerea din CADE”
Dicționare/Metainformații/58 - CADE/Introducerea din CADE (vedeți sursă)
Versiunea de la data 2 februarie 2025 11:23
, 2 februarie→PLANUL DICȚIONARULUI.
(versiunea inițială) |
|||
| (Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
| Linia 8: | Linia 8: | ||
Început în Februarie 1926, în zilele gloriosului Ferdinand I, încoronat la Alba-Iulia ca Rege al tuturor Românilor, Dicționarul a fost isprăvit în al doilea an de Domnie al M. S. Regelui Carol al II-lea. Cu toată silința depusă, tipărirea Dicționarului a ținut aproape șase ani, ceea ce dovedește cît de mari au fost greutățile de biruit, greutăți de redactare ca și de tehnică, mărite prin înăsprirea stării economice generale. În sfîrșit valurile au fost răzbite. Am ajuns la limanul dorit. | Început în Februarie 1926, în zilele gloriosului Ferdinand I, încoronat la Alba-Iulia ca Rege al tuturor Românilor, Dicționarul a fost isprăvit în al doilea an de Domnie al M. S. Regelui Carol al II-lea. Cu toată silința depusă, tipărirea Dicționarului a ținut aproape șase ani, ceea ce dovedește cît de mari au fost greutățile de biruit, greutăți de redactare ca și de tehnică, mărite prin înăsprirea stării economice generale. În sfîrșit valurile au fost răzbite. Am ajuns la limanul dorit. | ||
Am avut deosebitul noroc ca redactarea să cadă pe mîini destoinice, încercați specialiști fie-care în ramura lui. D-l ''I.-Aurel Candrea'', profesor la Universitatea din București, este un lexicograf și filolog cu reputație bine stabilită. D-l prof. ''G. Adamescu'', membru corespondent al Academiei Române, este cunoscut prin | Am avut deosebitul noroc ca redactarea să cadă pe mîini destoinice, încercați specialiști fie-care în ramura lui. D-l ''I.-Aurel Candrea'', profesor la Universitatea din București, este un lexicograf și filolog cu reputație bine stabilită. D-l prof. ''G. Adamescu'', membru corespondent al Academiei Române, este cunoscut prin lucrările sale bibliografice. | ||
Le rămînem recunoscători pentru rîvna depusă, ca și pentru munca grea săvîrșită, spre a duce la bun sfîrșit o operă atît de anevoios de îndeplinit. Lor le revine meritul întreg de a fi știut să închege o lucrare care va însemna, credem, un punct luminos în evoluția culturii naționale. | Le rămînem recunoscători pentru rîvna depusă, ca și pentru munca grea săvîrșită, spre a duce la bun sfîrșit o operă atît de anevoios de îndeplinit. Lor le revine meritul întreg de a fi știut să închege o lucrare care va însemna, credem, un punct luminos în evoluția culturii naționale. | ||
| Linia 31: | Linia 31: | ||
Dicționarul cuprinde: | Dicționarul cuprinde: | ||
* Peste 7.000 de gravuri în text, mult mai numeroase decît în dicționarele similare străine. | |||
Peste 7.000 de gravuri în text, mult mai numeroase decît în dicționarele similare străine. | * 83 tablouri enciclopedice, mai toate referitoare la România. | ||
* 120 hărți geografice în text (între altele fie-care județ din România). | |||
83 tablouri enciclopedice, mai toate referitoare la România. | * Peste 1.000 portrete ale personagiilor celebre străine, dar mai ales române. | ||
* 10 hărți în culori (continentele și România). | |||
120 hărți geografice în text (între altele fie-care județ din România). | * 13 planșe în culori (tablouri vestite ale pictorilor români, decorațiile românești, etc.). | ||
Peste 1.000 portrete ale personagiilor celebre străine, dar mai ales române. | |||
10 hărți în culori (continentele și România). | |||
13 planșe în culori (tablouri vestite ale pictorilor români, decorațiile românești, etc.). | |||
Încheind cu bine această operă, adusă drept prinos neamului și țării, nu ne putem opri să nu mulțumim celor cari ne-au dat o mînă de ajutor, pentru a birui multe din piedicele ivite în cale. | Încheind cu bine această operă, adusă drept prinos neamului și țării, nu ne putem opri să nu mulțumim celor cari ne-au dat o mînă de ajutor, pentru a birui multe din piedicele ivite în cale. | ||
| Linia 50: | Linia 44: | ||
Din primele momente consiliul de administrație al „Creditului industrial” ne-a sprijinit în chip deosebit, ceea ce ne-a mărit curajul de a încerca o întreprindere costisitoare de editură. | Din primele momente consiliul de administrație al „Creditului industrial” ne-a sprijinit în chip deosebit, ceea ce ne-a mărit curajul de a încerca o întreprindere costisitoare de editură. | ||
Mulțumim și D-lui Ing. Dan Costinescu, directorul fabricei de hîrtie „Letea”, pentru grija ce și-a dat-o ca vagoanele de | Mulțumim și D-lui Ing. Dan Costinescu, directorul fabricei de hîrtie „Letea”, pentru grija ce și-a dat-o ca vagoanele de hîrtie, necesară pentru tipărirea dicționarului, să fie de calitate superioară și uniformă. | ||
Nu putem uita nici echipa de lucrători și pe conducătorii lor pricepuți, cari au contribuit, prin zelul lor, ca dicționarul să apară în condițiuni tehnice demne de o instituție românească, arătînd astfel că sînt legați și sufletește de ea. | Nu putem uita nici echipa de lucrători și pe conducătorii lor pricepuți, cari au contribuit, prin zelul lor, ca dicționarul să apară în condițiuni tehnice demne de o instituție românească, arătînd astfel că sînt legați și sufletește de ea. | ||
| Linia 59: | Linia 53: | ||
CARTEA ROMÂNEASCĂ. | CARTEA ROMÂNEASCĂ. | ||
==PREFAȚĂ== | ==PREFAȚĂ== | ||
| Linia 76: | Linia 69: | ||
Altfel stau lucrurile cu privire la limba de astăzi. În aceasta intră: | Altfel stau lucrurile cu privire la limba de astăzi. În aceasta intră: 1° cuvintele băștinașe comune mai tuturor Românilor de dincoace de Dunăre; 2° cuvintele care circulă numai într’o parte a teritoriului țării; 3° neologismele curente, cele mai multe de origine franceză, cunoscute de mai toți oamenii culți ; 4° termenii tehnici, introduși treptat, de la o vreme încoace, privitori la toate ramurile științei și, în genere, la toate manifestațiunile activității omenești. Acestor patru categorii de cuvinte le-am consacrat o atențiune specială în redactarea Dicționarului. | ||
În ce privește prima categorie, adică cuvintele băștinașe comune tuturor Românilor de dincoace de Dunăre, tratarea lor în Dicționar s’a făcut pe larg, ilustrîndu-se fie-care nuanță de înțeles cu cîte unul sau mai multe citate din scriitori. Unele din ele, în special cele privitoare la istoria noastră, la așezămintele din trecut, la viața și îndeletnicirile țăranului, la datine și credințe, la literatura populară, etc., sînt adesea adevărate articole de enciclopedie (👉 '''alun, babă, baladă, balaur, ban | În ce privește prima categorie, adică cuvintele băștinașe comune tuturor Românilor de dincoace de Dunăre, tratarea lor în Dicționar s’a făcut pe larg, ilustrîndu-se fie-care nuanță de înțeles cu cîte unul sau mai multe citate din scriitori. Unele din ele, în special cele privitoare la istoria noastră, la așezămintele din trecut, la viața și îndeletnicirile țăranului, la datine și credințe, la literatura populară, etc., sînt adesea adevărate articole de enciclopedie (👉 '''alun, babă, baladă, balaur, ban<sup>2</sup>, basm, boier, claie... strigoiu, vîrcolac, zînă, zmeu'''). Acestea și altele justifică pe deplin titlul de „enciclopedic“ pe care l-am dat Dicționarului. Toate locuțiunile și proverbele curente, cu explicațiunile lor, precedate totdeauna de semnul 🅟, spre a fi găsite la prima ochire, au fost incorporate la locul cuvenit. Am socotit că trebuesc deschise larg porțile pentru aceste expresiuni caracteristice, care oglindesc așa de fidel modul de gîndire și întreaga psihologie a poporului. Cred astfel că n’am lăsat de o parte nimic din ceea ce trebuia pentru a scoate la iveală vitalitatea acestor termeni curat românești, moșteniți din generație în generație, de atîtea veacuri, și pe care neologismele caută să-i cotropească. Acești termeni constitue miezul limbii noastre. În jurul lor au venit să se grupeze treptat cuvintele pătrunse mai tîrziu în graiu. Potrivit împrejurărilor, sau mai bine supunîndu-se necesităților, aceste cuvinte și-au lărgit cu timpul întrebuințarea, altoindu-se cu sensuri nouă, rezultat inerent al progresului și al cerințelor culturii. | ||
Nu tot astfel stau lucrurile cu termenii din a doua categorie, provincialismele întrebuințate numai ici, colo de Românii de dincoace sau de dincolo de Carpați, din Muntenia sau din Moldova, din Oltenia sau din Dobrogea, de la munte sau de la șes. Pe acestea le-am trecut în Dicționar precedate de semnul ❍, cu indicația regiunii unde circulă. Recunosc că însemnările de ''Băn. Bucov. Maram''. etc., făcute de mine, spre a arăta partea țării unde se aud acești termeni, prezintă cîteodată ceva arbitrar. Nu totdeauna un cuvînt însoțit de ex. de indicația ''Băn''. circulă numai în Banat. Dese ori întrebuințarea lui radiază și mai departe, în partea apusană a Olteniei sau la N. de Mureș, în Crișana sau în colțul de S.-V. al Ardealului. Neavînd la îndemînă mijloacele de control, nici mult așteptatul Atlas linguistic al graiului românesc, am fost nevoit să mă mulțumesc cu izvoarele de care dispuneam. Aceasta în ce privește extensiunea teritorială a cuvîntului. Mai grea a fost însă, în foarte multe cazuri, redarea sensului exact al cutărui sau cutărui cuvînt întrebuințat numai în cîte un colțișor oare-care al țării. Nu odată mi s’a întîmplat ca răspunsurile ce mi s’au dat cu privire la înțelesul unui cuvînt să fie diametral opuse între ele sau să fie așa de vagi, așa de neînțelese, încît lămurirea ce mi se dedea echivala cu zero. Nici revistele, nici diferite alte publicațiuni care înregistrează forme dialectale, cu explicațiunile lor, nu mi-au fost în multe cazuri de folos; ba, din potrivă, mă încurcau mai mult. Iată cîteva exemple de felul cum sînt explicate unele cuvinte în diferite publicațiuni : | Nu tot astfel stau lucrurile cu termenii din a doua categorie, provincialismele întrebuințate numai ici, colo de Românii de dincoace sau de dincolo de Carpați, din Muntenia sau din Moldova, din Oltenia sau din Dobrogea, de la munte sau de la șes. Pe acestea le-am trecut în Dicționar precedate de semnul ❍, cu indicația regiunii unde circulă. Recunosc că însemnările de ''Băn. Bucov. Maram''. etc., făcute de mine, spre a arăta partea țării unde se aud acești termeni, prezintă cîteodată ceva arbitrar. Nu totdeauna un cuvînt însoțit de ex. de indicația ''Băn''. circulă numai în Banat. Dese ori întrebuințarea lui radiază și mai departe, în partea apusană a Olteniei sau la N. de Mureș, în Crișana sau în colțul de S.-V. al Ardealului. Neavînd la îndemînă mijloacele de control, nici mult așteptatul Atlas linguistic al graiului românesc, am fost nevoit să mă mulțumesc cu izvoarele de care dispuneam. Aceasta în ce privește extensiunea teritorială a cuvîntului. Mai grea a fost însă, în foarte multe cazuri, redarea sensului exact al cutărui sau cutărui cuvînt întrebuințat numai în cîte un colțișor oare-care al țării. Nu odată mi s’a întîmplat ca răspunsurile ce mi s’au dat cu privire la înțelesul unui cuvînt să fie diametral opuse între ele sau să fie așa de vagi, așa de neînțelese, încît lămurirea ce mi se dedea echivala cu zero. Nici revistele, nici diferite alte publicațiuni care înregistrează forme dialectale, cu explicațiunile lor, nu mi-au fost în multe cazuri de folos; ba, din potrivă, mă încurcau mai mult. Iată cîteva exemple de felul cum sînt explicate unele cuvinte în diferite publicațiuni : | ||
| Linia 128: | Linia 121: | ||
Sensurile fie-cărui cuvînt sînt despărțite prin ¶ și precedate de cîte o cifră închisă în cerc ''1 2 3''… Am început, nu cu înțelesul cel mai comun pe care-l are, ci cu cel mai vechiu, din care s’au desvoltat treptat celelalte. Am căutat, în felul acesta, să stabilesc, pe cît posibil, înlănțuirea logică între sensurile derivate și cel primitiv. Și de oare ce, cum remarcă foarte judicios Voltaire ''„un dictionnaire sans citation est un squelette”'', fie-care definiție sau lămurire a unui sens este urmată de unul sau mai multe citate din scrieri, care vin să ateste întrebuințarea cuvîntului și să completeze adesea definiția dată. Am căutat totdeauna, din zecile de exemple ce aveam extrase pentru unele sensuri, să aleg pe cele mai clare, pe cele mai caracteristice, pe cele mai frumoase. Fraza citată are, în cele mai multe cazuri, un înțeles deplin; acolo unde, din pricina lungimii citatului, a fost nevoie să-l scurtez, am însemnat prin … omisiunile făcute din textul original. | Sensurile fie-cărui cuvînt sînt despărțite prin ¶ și precedate de cîte o cifră închisă în cerc ''1 2 3''… Am început, nu cu înțelesul cel mai comun pe care-l are, ci cu cel mai vechiu, din care s’au desvoltat treptat celelalte. Am căutat, în felul acesta, să stabilesc, pe cît posibil, înlănțuirea logică între sensurile derivate și cel primitiv. Și de oare ce, cum remarcă foarte judicios Voltaire ''„un dictionnaire sans citation est un squelette”'', fie-care definiție sau lămurire a unui sens este urmată de unul sau mai multe citate din scrieri, care vin să ateste întrebuințarea cuvîntului și să completeze adesea definiția dată. Am căutat totdeauna, din zecile de exemple ce aveam extrase pentru unele sensuri, să aleg pe cele mai clare, pe cele mai caracteristice, pe cele mai frumoase. Fraza citată are, în cele mai multe cazuri, un înțeles deplin; acolo unde, din pricina lungimii citatului, a fost nevoie să-l scurtez, am însemnat prin … omisiunile făcute din textul original. | ||
Cît privește scrierile și autorii din cari am extras exemplele, a trebuit să fac, firește, o selecțiune. Am dat, în primul rînd, o atenție deosebită literaturii populare și scrierilor neperitoare, în graiu curat popular, ale lui Creangă, Ispirescu, Ion Pop Reteganul, Anton Pann…, textelor bisericești și cronicilor. Am făcut apoi extrase din operele în proză și versuri ale literaților de seamă, dispăruți din | Cît privește scrierile și autorii din cari am extras exemplele, a trebuit să fac, firește, o selecțiune. Am dat, în primul rînd, o atenție deosebită literaturii populare și scrierilor neperitoare, în graiu curat popular, ale lui Creangă, Ispirescu, Ion Pop Reteganul, Anton Pann…, textelor bisericești și cronicilor. Am făcut apoi extrase din operele în proză și versuri ale literaților de seamă, dispăruți din mijlocul nostru. Din scrierile literare ale autorilor în viață, n’am citat decît foarte puțin, și anume din aceia la cari cuvintele provinciale sau rare abundă la tot pasul. Să mă ierte, deci, pleiada de scriitori de frunte cari fac astăzi fala literaturii noastre, că nu i-am citat în Dicționar, și aceasta pentru motivul, binecuvîntat și de ei și de mine, că se află încă în viață. Lucrările de specialitate, mai vechi și mai nouă, mi-au furnisat și ele un număr respectabil de citate. De altfel, recunosc că am ciugulit, pe ici pe colo, cîte un citat din dicționarele lui Tiktin, Laurian-Massim, Costinescu, Fr. Damé, cînd exemplele găsite la aceștia erau mai caracteristice decît acelea pe care le extrăsesem eu din alte scrieri. De altă parte, Dicționarul în curs de publicațiune al Academiei Române și „Dicționarul universal” de L. Șăineanu mi-au fost de un real folos la tot pasul. Dacă însă recunosc, în mod cinstit, că m’am servit de aceste lucrări, aceasta nu vrea să zică că am făcut tot timpul împrumuturi din acestea. Coincidențele de definiții și de exemple ce se constată, destul de rar, de altfel, își au explicarea firească că, și unii și alții, am fost nevoiți să recurgem la aceleași mijloace de informațiune, uneori singurele existente, și că am făcut, atît ei cît și eu, extrase din aceleași scrieri. | ||
mijlocul nostru. Din scrierile literare ale autorilor în viață, n’am citat decît foarte puțin, și anume din aceia la cari cuvintele provinciale sau rare abundă la tot pasul. Să mă ierte, deci, pleiada de scriitori de frunte cari fac astăzi fala literaturii noastre, că nu i-am citat în Dicționar, și aceasta pentru motivul, binecuvîntat și de ei și de mine, că se află încă în viață. Lucrările de specialitate, mai vechi și mai nouă, mi-au furnisat și ele un număr respectabil de citate. De altfel, recunosc că am ciugulit, pe ici pe colo, cîte un citat din dicționarele lui Tiktin, Laurian-Massim, Costinescu, Fr. Damé, cînd exemplele găsite la aceștia erau mai caracteristice decît acelea pe care le extrăsesem eu din alte scrieri. De altă parte, Dicționarul în curs de publicațiune al Academiei Române și „Dicționarul universal” de L. Șăineanu mi-au fost de un real folos la tot pasul. Dacă însă recunosc, în mod cinstit, că m’am servit de aceste lucrări, aceasta nu vrea să zică că am făcut tot timpul împrumuturi din acestea. Coincidențele de definiții și de exemple ce se constată, destul de rar, de altfel, își au explicarea firească că, și unii și alții, am fost nevoiți să recurgem la aceleași mijloace de informațiune, uneori singurele existente, și că am făcut, atît ei cît și eu, extrase din aceleași scrieri. | |||
Etimologia fie-cărui cuvînt e dată, numai cînd e sigură, la sfîrșitul articolului, între paranteze pătrate [] și cu litere rărite. Atunci cînd cuvîntul străin din care derivă cel românesc are o formă identică, sau aproape identică cu acesta, m’am mulțumit, pentru economie de spațiu, să dau simpla indicațiune fr. (= francez), sau it. (= italian), sau tc. (= turcesc), etc. Originea unui cuvînt derivat din altul românesc e indicată, sau între paranteze pătrate d. ex. [fală], sau în corpul articolului, prin cuvîntul de origine scris cu litere rărite. Acolo unde lipsește ori-ce informațiune cu privire la etimologie, însemnează că originea cuvîntului e necunoscută sau că cea propusă de filologi e foarte dubioasă. | Etimologia fie-cărui cuvînt e dată, numai cînd e sigură, la sfîrșitul articolului, între paranteze pătrate [] și cu litere rărite. Atunci cînd cuvîntul străin din care derivă cel românesc are o formă identică, sau aproape identică cu acesta, m’am mulțumit, pentru economie de spațiu, să dau simpla indicațiune fr. (= francez), sau it. (= italian), sau tc. (= turcesc), etc. Originea unui cuvînt derivat din altul românesc e indicată, sau între paranteze pătrate d. ex. [fală], sau în corpul articolului, prin cuvîntul de origine scris cu litere rărite. Acolo unde lipsește ori-ce informațiune cu privire la etimologie, însemnează că originea cuvîntului e necunoscută sau că cea propusă de filologi e foarte dubioasă. | ||
| Linia 137: | Linia 128: | ||
Ordinea alfabetică se deosebește și ea puțin de cea adoptată pîn’ acum, întru cît am despărțit pe '''i''' de '''î''', pe '''s''' de '''ș''' și pe '''t''' de '''ț'''. Astfel, la căutarea unui cuvînt în Dicționar, să se aibă în vedere că '''î''' vine în urma lui '''i''', '''ș''' e așezat după '''s''', iar '''ț''' după''' t'''. | Ordinea alfabetică se deosebește și ea puțin de cea adoptată pîn’ acum, întru cît am despărțit pe '''i''' de '''î''', pe '''s''' de '''ș''' și pe '''t''' de '''ț'''. Astfel, la căutarea unui cuvînt în Dicționar, să se aibă în vedere că '''î''' vine în urma lui '''i''', '''ș''' e așezat după '''s''', iar '''ț''' după''' t'''. | ||
===EXECUȚIUNEA TEHNICĂ.=== | ===EXECUȚIUNEA TEHNICĂ.=== | ||
| Linia 151: | Linia 141: | ||
# Caractere de rînd, de corp 7, pentru definirea cuvintelor. | # Caractere de rînd, de corp 7, pentru definirea cuvintelor. | ||
# '''Semi-grase de rînd''', pentru exemple, citate din autori sau forme gramaticale. | # '''Semi-grase de rînd''', pentru exemple, citate din autori sau forme gramaticale. | ||
# | # ᴄᴀᴘɪᴛᴀʟᴜᴛ̦ᴇ ᴍᴀ̆ʀᴜɴᴛᴇ, între paranteze, pentru indicarea autorilor. | ||
# Caractere de rînd, de corp 6, pentru explicația figurilor. | # <small>Caractere de rînd</small>, de corp 6, pentru explicația figurilor. | ||
Își poate ori-cine închipui că o lucrare, executată cu o atît de mare diversitate de caractere, nu prezenta o muncă ușoară pentru un corector. Grație însă străduinței și perspicacității ajutorului meu, D-l Gheorghe G. Predescu, licențiat în litere, care a citit de cîte 5-6 ori, cu multă băgare de seamă, toate corecturile, nu s’au strecurat decît foarte puține greșeli de tipar, dacă se ține seamă de enormul număr de aproape 11 milioane de litere întrebuințate în Dicționarul limbii române. Pentru ajutorul lui inteligent și desinteresat, țin să-i aduc și pe această cale mulțumirile mele. | Își poate ori-cine închipui că o lucrare, executată cu o atît de mare diversitate de caractere, nu prezenta o muncă ușoară pentru un corector. Grație însă străduinței și perspicacității ajutorului meu, D-l Gheorghe G. Predescu, licențiat în litere, care a citit de cîte 5-6 ori, cu multă băgare de seamă, toate corecturile, nu s’au strecurat decît foarte puține greșeli de tipar, dacă se ține seamă de enormul număr de aproape 11 milioane de litere întrebuințate în Dicționarul limbii române. Pentru ajutorul lui inteligent și desinteresat, țin să-i aduc și pe această cale mulțumirile mele. | ||
Semnele simbolice 🐒 🏛 🌍 etc. întrebuințate pentru a înlocui abreviațiunile obicinuite, ca (''Zool''.), (''Arheol''.), (''Geogr''.), etc. le-am preferat pentru două motive: 1 | Semnele simbolice 🐒 🏛 🌍 etc. întrebuințate pentru a înlocui abreviațiunile obicinuite, ca (''Zool''.), (''Arheol''.), (''Geogr''.), etc. le-am preferat pentru două motive: 1 pentru scurtimea lor, putînd astfel cîștiga un spațiu destul de apreciabil; 2 pentru înlesnirea găsirii, într’un articol mai lung, a sensului special căutat. Înțelegerea de la sine a acestor semne nu prezintă o mare dificultate, așa că cititorul nu va avea nevoie să recurgă în tot momentul la tabela explicativă. | ||
Ilustrațiunea Dicționarului cu gravuri instructive, clare și artistice, a fost una din grijile de căpetenie ale mele și ale Casei editoare. Mai mulți desenatori, în frunte cu D-l Kalman, lucrînd sub direcțiunea Domnului Menny Toneghin — harnicul șef al editurii „Cărții Românești”, care m’a mai ajutat, cu experiența-i luminată în toate chestiunile tehnice dificile — au executat cele peste 6000 de gravuri și tabele de ansamblu. Acestor abili mînuitori ai peniței m’am asociat și eu adesea, executînd mai bine de 500 de desenuri. N’am căutat prin acest mare număr de ilustrațiuni, care întrece tot ce s’a făcut pîn’ acum în lexicografie, să fac din Dicționarul meu o carte de poze. Fie-care gravură își are rostul ei precis: să lămurească o noțiune necunoscută sau puțin cunoscută, să precizeze mai bine o definițiune, uneori prea sumară. Mai ales, în ce privește etnografia, datinele și lucrurile din trecut, n’am ezitat să consult sute și sute de volume, să răsfoiesc mii de stampe din prețioasa colecțiune a Academiei Române. Am mai recurs pentru acestea la admirabilele lucrări de etnografie ale Domnilor N. Iorga, G. Oprescu, Tache Papahagi, Tzigara-Samurcaș, Vuia, și la bogata colecție de fotografii a Seminarului de Sociologie din București de sub măiastra conducere a colegului D. Gusti. | Ilustrațiunea Dicționarului cu gravuri instructive, clare și artistice, a fost una din grijile de căpetenie ale mele și ale Casei editoare. Mai mulți desenatori, în frunte cu D-l Kalman, lucrînd sub direcțiunea Domnului Menny Toneghin — harnicul șef al editurii „Cărții Românești”, care m’a mai ajutat, cu experiența-i luminată în toate chestiunile tehnice dificile — au executat cele peste 6000 de gravuri și tabele de ansamblu. Acestor abili mînuitori ai peniței m’am asociat și eu adesea, executînd mai bine de 500 de desenuri. N’am căutat prin acest mare număr de ilustrațiuni, care întrece tot ce s’a făcut pîn’ acum în lexicografie, să fac din Dicționarul meu o carte de poze. Fie-care gravură își are rostul ei precis: să lămurească o noțiune necunoscută sau puțin cunoscută, să precizeze mai bine o definițiune, uneori prea sumară. Mai ales, în ce privește etnografia, datinele și lucrurile din trecut, n’am ezitat să consult sute și sute de volume, să răsfoiesc mii de stampe din prețioasa colecțiune a Academiei Române. Am mai recurs pentru acestea la admirabilele lucrări de etnografie ale Domnilor N. Iorga, G. Oprescu, Tache Papahagi, Tzigara-Samurcaș, Vuia, și la bogata colecție de fotografii a Seminarului de Sociologie din București de sub măiastra conducere a colegului D. Gusti. | ||
| Linia 168: | Linia 158: | ||
I.-AUREL CANDREA. | I.-AUREL CANDREA. | ||
==PREFAȚĂ== | ==PREFAȚĂ== | ||