Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXVIII. Abrevierile”
Sari la navigare
Sari la căutare
Linia 163: | Linia 163: | ||
b. Nu sînt recomandabile abrevierile hibride sau semiabrevierile, în speță abrevierea parțială a unui compus sau a unei îmbinări terminologice: ''metru pătrat'' se abreviază corect '''m<sup>2</sup>''', nu '''m pătrat''', nici '''metru<sup>2</sup>'''. | b. Nu sînt recomandabile abrevierile hibride sau semiabrevierile, în speță abrevierea parțială a unui compus sau a unei îmbinări terminologice: ''metru pătrat'' se abreviază corect '''m<sup>2</sup>''', nu '''m pătrat''', nici '''metru<sup>2</sup>'''. | ||
'''c.''' Cu excepția abrevierilor internaționale, iar, dintre cele naționale, cu excepția abrevierilor reduse la litera inițială a bazei ('''a.''' din '''a.c.''' sau '''e.''' din '''d.e.''', '''A.''' „Ana, Andrei, Aurel etc.”) și a celor care mențin finala bazei ('''cca''' „circa”, '''dna''' „doamna”, '''drei''' „domnișoarei”), nu se admit abrevieri terminate în litere cu valoare de vocală sau semivocală/semiconsoană. ''Gheorghe'' se abreviază corect '''G.''' sau '''Gh.''' (nu '''Ghe.'''!), ''noiembrie'' se abreviază '''n.''' (nu '''noi.''' sau '''noe.'''!), iar raionul '''r.''' sau '''rn.''' (nu '''rai.'''!). | '''c.''' Cu excepția abrevierilor internaționale, iar, dintre cele naționale, cu excepția abrevierilor reduse la litera inițială a bazei ('''a.''' din '''a.c.''' sau '''e.''' din '''d.e.''', '''A.''' „Ana, Andrei, Aurel etc.”) și a celor care mențin finala bazei ('''cca''' „circa”, '''dna''' „doamna”, '''drei''' „domnișoarei”), nu se admit abrevieri terminate în litere cu valoare de vocală sau semivocală/semiconsoană. ''Gheorghe'' se abreviază corect '''G.''' sau '''Gh.''' (nu '''Ghe.'''!), ''noiembrie'' se abreviază '''n.''' (nu '''noi.''' sau '''noe.'''!), iar raionul '''r.''' sau '''rn.''' (nu '''rai.'''!). | ||
'''2.''' Unele abrevieri au variante admise în normă. Ele pot diferi prin: | |||
— lungime: '''cot''' și '''cotg''' „cotangentă”; '''d.''' și '''dl''' „domnul”; '''dv.''', '''dvs.''' și '''d-voastră''' „dumneavoastră”; '''g''' și '''gr''' „gram” (dar numai '''cg''', '''dag''', '''dg''', '''hg''', '''kg''', '''mg'''); '''ib.''' și '''ibid.''' (< (lat.) ''ibidem'') „în același loc, tot acolo”; '''p.''' și '''pag.''' „pagina”; | |||
— prezența (sau absența) și locul unor semne ortografice (vezi '''B 3 a'''); | |||
— folosirea literei majuscule sau minuscule (vezi '''3 e'''); | |||
— scrierea mai sus (la umăr) a abrevierii sau însoțirea ei de semnul <sup>o</sup> : <sup>r</sup> sau '''r<sup>o</sup>''' „recto”, <sup>v</sup> sau '''v<sup>o</sup>''' „verso”. | |||
La acestea se adaugă: | |||
— existența dubletelor sinonime de tipul '''a.m.''' și '''î.a.''' „înainte de amiază”, '''etc.''' și '''ș.cl.''' „și ceilalți, și celelalte” (vezi '''A 3'''); | |||
— existența unor abrevieri sinonime cu notații grafice de alt tip (neliterale), de exemplu: '''min.''' și ' „minut”, '''sec.''' și " „secundă”. | |||
'''3.''' Scrierea corectă a abrevierilor are aspecte legate de prezența unor semne ortografice (punctul, cratima, bara oblică); caracterele drepte sau cursive; majuscule sau minuscule; așezarea în rînd; dublarea unor litere. | |||
La acestea se adaugă folosirea unor litere din alfabete străine și a unor semne grafice neliterale (vezi '''A 6'''). | |||
'''a.''' Dintre semnele ortografice care pot apărea în abrevieri cel mai important este punctul. Deși este considerat specific pentru abrevieri, punctul nu se folosește la orice abreviere: pe lîngă abrevieri la care punctul final sau interior este obligatoriu, există unele la care el este interzis și altele la care el este facultativ. | |||
În general, abrevierile care pornesc de la cuvinte unice au un punct la sfîrșit. Nu se scriu însă cu punct final următoarele abrevieri: | |||
— abrevierile care mențin ultima literă a bazei: '''cca''' „circa”, '''dl''' „domnul”, '''dnei''' „doamnei”, '''d-ta''' „dumneata”, '''jr''' „junior”; | |||
Această regulă are unele excepții reale ('''dr.''' „doctor”, '''mr.''' „maior”) și altele aparente (întrucît corespund numai formelor articulate, nu celor nearticulate; de exemplu, '''nr.''' „numărul”, nu „număr”; de aceea ''bulevardul'' se abreviază corect '''bd.''', nu '''bd'''). | |||
''' | — numele unităților de măsură: '''cm''', '''dl''', '''kg''', '''m''' etc.; | ||
— | — numele punctelor cardinale: '''E''', '''S''', '''N''', '''V'''; | ||
— | — simbolurile din chimie, fizică și matematică: '''C''', '''Hg''', '''l''', '''m''' etc.; | ||
— | — indicativele statelor și ale județelor la autovehicule: '''R''', '''GB''', '''I'''; '''GJ''', '''TL'''. | ||
Perechi de abrevieri/simboluri constînd din aceleași litere se pot deosebi între ele prin scrierea cu sau fără punct final; de exemplu: | |||
'''Co.''' < engl. ''company'', lat. ''compania'', dar '''Co''' „cobalt”; | |||
'''n.''' „nota”, dar '''n''' „număr (întreg)”; | |||
'''r.''' „rîndul”, dar '''r''' „röntgen”; | |||
'''Rh.''' factor în medicină, dar '''Rh''' „rodiu”; | |||
'''sec.''' „secolul” și „secundă”, dar '''sec''' „secantă”; | |||
'''str.''' „strada”, dar '''str''' „steradian”. | |||
În mod excepțional unele abrevieri au în normă variante cu sau fără punct final: '''f.''' sau '''f''' < (lat.) ''folio''. | |||
Variantele din uz sînt mai numeroase; unele dintre ele se explică prin vechi deprinderi ortografice: de exemplu, scrierea cu punct a abrevierilor pentru numele unităților de măsură ('''m.''' sau '''kg.''') și pentru numele punctelor cardinale ('''N.'''). Tendința actuală este de renunțare la punct și în alte situații. | |||
La abrevierile care pornesc de la îmbinări de cuvinte și denumiri compuse se pune și problema punctelor interioare, dintre termenii abrevierii. | |||
Se pune punct după fiecare termen al abrevierii unor îmbinări libere de cuvinte: de exemplu, '''a.c.''', '''art. cit.''' „articolul citat”, '''e.n.''' „era noastră”, '''ș.a.m.d.''' „și așa mai departe”. | |||
În mod excepțional, se pune punct după fiecare termen constitutiv sau numai după unii dintre ei și la abrevierea unor cuvinte compuse: '''d.a.''' „după-amiază”; '''kgf.m''' „kilogram- forță-metru”. | |||
Abrevierea formulelor ''și ceilalți, și celelalte'' cunoaște trei variante rezultate din folosirea punctului: '''ș.cl.''', '''ș.c.l.''' și '''șcl.''' Dintre acestea cea care are numai punct final ('''șcl.''') este total greșită. Celelalte două sînt ambele acceptabile, dar preferabilă este prima ('''ș.cl.'''), care urmează o regulă generală, în timp ce a doua (cu punct interior la abrevierea unui compus: '''c.l.''' „ceilalți, celelalte”) se orientează după excepții. | |||
Nu se pun puncte la următoarele abrevieri: | |||
— puține abrevieri literale ale unor îmbinări terminologice, caracterizate prin sudură, datorată posibilității de lectură cursivă: '''laser''', '''radar''', '''VAR'''; | |||
— | — abrevierile unor nume proprii compuse în a căror structură intră (și) segmente sau cuvinte întregi: '''ADAS''' (nu '''A.D.A.S.'''!), '''TAROM''' sau '''Tarom''' (nu '''T.A.R.O.M.'''), la fel '''AGERPRES''' sau '''Agerpres''', '''ROMPRES''' sau '''Rompres''', '''ECOSOC''', '''ICECHIM''', '''SANEPID''' etc. | ||
Punctele sînt facultative la abrevierile compuse din litere inițiale ale: | |||
— | — unor cuvinte compuse (analizate în termenii constitutivi) și îmbinări terminologice: '''A. C. T. H.''' sau '''ACTH''' „adrenocorti-cotrophormon”; | ||
— numelor proprii compuse de instituții, organisme, state: '''C.F.R.''' sau '''CFR'''; '''O.N.U.''' sau '''ONU'''; '''S.U.A.''' sau '''SUA'''. | |||
Scrierea fără puncte interioare este recomandabilă în situațiile în care abrevierea nu este analizabilă în elemente cunoscute, deci există riscul disocierii unor segmente în litere fără corespondent. Pentru a nu greși în exemple ca '''ADAS''' sau '''ECOSOC''' e preferabil să se scrie fără puncte interioare toate abrevierile (deci și '''CFR''' sau '''ONU'''). | |||
Abrevierile compuse fără puncte interioare nu se scriu cu punct nici la sfîrșit (nu se scrie deci '''ADAS.''', '''ACTH.''' sau '''CFR.'''). | |||
'''b.''' Cratima se folosește în cuprinsul cîtorva abrevieri în două situații: | |||
— fiind preluată din bază în cazul abrevierii unor cuvinte compuse nesudate: '''ec.-cont.''' „economist-contabil”, '''lt.-col.''' „locotenent-colonel”, '''serg.-maj.''' „sergent-major”, '''N-V''' „nord-vest”; | |||
— marcînd discontinuitatea elementelor din structura abrevierii în cazul unor compuse sudate (de exemplu, '''d-ta''' „dumneata”, '''d-tale''' „dumitale”) și în cazul unor formule echivalente cu pronumele de politețe ('''D-sa''' „Domnia sa”). | |||
Nu este corectă folosirea cratimei în abrevieri discontinue ale unor cuvinte simple, de exemplu în '''d-na''' în loc de '''dna''', în '''p-ța''' „piața” sau în prenumele '''C-tin''' < ''Constantin'', '''D-tru''' < ''Dumitru'' (de altfel, recomandabile sînt abrevierile '''C.''' sau '''Const.''', respectiv '''D.'''). | |||
Perechi de abrevieri constînd din aceleași litere se pot deosebi între ele prin prezența sau absența cratimei: | |||
'''d-lui''' „dumnealui”, dar '''dlui''' „domnului”; | |||
'''d-lor''' „dumnealor”, dar '''dlor''' „domnilor”. | |||
'''c.''' Bara se folosește în cuprinsul următoarelor abrevieri: | |||
— abrevierea prefixului ''contra-'' în '''c/val.''' „contravaloarea”; | |||
— cu valoarea „pe” în abrevierea unor formule distributive de tipul '''km/h''' „kilometru pe oră”. | |||
'''d.''' Cele mai multe abrevieri nu au restricții în privința caracterelor grafice folosite: ele se scriu de obicei cu caractere tipografice drepte, dar pot fi scrise, după caz, și cu caractere cursive. | |||
Există însă unele simboluri din matematică, fizică și muzică la care este obligatorie folosirea caracterelor cursive în textele tipărite, respectiv sublinierea în textele manuscrise sau dactilografiate. | |||
Perechi de simboluri constînd din aceeași literă se pot deosebi între ele prin scrierea cu caractere drepte sau cursive. De exemplu: | |||
'''A''' „amper” și „amper-spiră”, dar ''A'' „arie”; | |||
'''F''' „farad” și „fluor”, dar ''F'' (sau ''f'') „forte”; | |||
'''h''' „ora” și „(nota) mi”, dar ''h'' „înălțime”; | |||
'''m''' „metru”, dar ''m'' „masă”. | |||
Dat fiind rolul distinctiv al caracterelor cursive la abrevieri, în acest capitol nu s-au folosit asemenea caractere la toate abrevierile discutate, după tehnica obișnuită la citarea unor litere, sunete, cuvinte etc., ci numai la cele care se scriu astfel. | |||
'''e.''' Scrierea cu litere minuscule sau majuscule a abrevierilor face parte din structura lor și nu urmează regulile ortografice obișnuite. | |||
Astfel, inițiala majusculă se folosește la numeroase abrevieri care nu sînt nume proprii; de exemplu: toate simbolurile elementelor chimice, numele punctelor cardinale. | |||
Literă majuscula poate apărea în corpul unei abrevieri scrise cu inițiala minusculă: de exemplu, '''eV''' „electron-volt”, '''kW''' „kilowatt”, '''pF''' „picofarad”, '''pH''' „puterea hidrogenului”. | |||
Perechi de abrevieri/simboluri constînd din aceeași literă sau aceleași litere se pot deosebi între ele prin scrierea cu majuscule sau minuscule. De exemplu: | |||
'''cl''' „centilitru”, dar '''Cl''' „clor”; | |||
d- | '''d-ta''' „dumneata”, dar '''D-ta''' „Domnia ta”; | ||
'''m''' „metru”, dar '''M''' „mach”; | |||
'''n''' „număr (întreg)”, dar '''N''' „azot”, „neper”, „newton”, „nord”; | |||
'''t''' „tonă”, dar '''T''' „tesla” și „tritiu”. | |||
În mod excepțional unele simboluri constituite dintr-o singură literă au variante cu majusculă sau minusculă: ''F'' sau ''f'' „forte” (în muzică). Asemenea variante sînt mai numeroase la abrevierile alcătuite din mai multe litere; de exemplu: '''O.Z.N.''' și '''o.z.n.''' „obiect zburător neidentificat”; '''TBC''', '''Tbc''' și '''tbc''' „tuberculoză”; '''TV''' și '''tv''' „televizor, televiziune”. | |||
Abrevierile numelor proprii compuse se scriu cu toate literele majuscule: '''C.F.R.''', '''R.D.G.''' Unele dintre cele care pot fi citite legat se scriu atît integral cu majuscule, cît și numai cu inițiala majusculă: de exemplu, '''AGERPRES''' și '''Agerpres''', '''ROMPETROL''' și '''Rompetrol''', '''TAROM''' și '''Tarom'''. | |||
Abrevierile scrise cu litere majuscule pun și problema semnelor diacritice la literele care comportă asemenea semne. Deși normele prevăd scrierea cu semnele diacritice de rigoare, în uz se constată omiterea lor: mai rar la ''Ș'' (vezi totuși frecvent '''S.S.F.''' în loc de '''S.Ș.F.''' „Societatea de Științe Filologice” și numai '''A.S.S.P.''' „Academia de Științe Sociale și Politice”, dar '''C.N.Ș.T.''' ”Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie”) și ''Ț'' (vezi '''F.Ț.B.''' „Fabrica de Țigarete București”, dar indicativul '''NT''' „Neamț”), dar aproape regulat la ''Î'' (vezi '''M.E.I.''' „Ministerul Educației și Învățămîntului” și toate denumirile în care abrevierea '''I.''' — scrisă și citită ca atare — corespunde cuvîntului ''Întreprinderea'', de exemplu: '''I.T.B.''' „Întreprinderea de Transport București”). | |||
Vezi și '''IX 10'''. | |||
'''f.''' La scrierea unor abrevieri are rol distinctiv și așezarea în rînd. | |||
Astfel, abrevierile <sup>r</sup> și <sup>v</sup> înseamnă „recto”, respectiv „verso” cînd sînt scrise mai sus decît rîndul, la umărul drept al cifrei însoțite: de exemplu, '''11<sup>v</sup>''' — '''12<sup>r</sup>''' (variantele '''r<sup>o</sup>''' și '''v<sup>o</sup>''' se scriu în rînd: '''11 v<sup>o</sup>'''—'''12 r<sup>o</sup>'''). | |||
Numeroase simboluri conțin cifre plasate ca exponent ('''m<sup>3</sup>''' „metru cub”) sau ca indice (O3------------------------------- „ozon”). | |||
g. Literele duble care apar în abrevieri pot fi legate sau nu de grafia bazei.Sînt legate de grafia bazei: | '''g.''' Literele duble care apar în abrevieri pot fi legate sau nu de grafia bazei.Sînt legate de grafia bazei: | ||
— abrevierile care reprezintă segmente ale unor cuvinte cu ortografie străină: pass. < (lat.) ''passim'', pizz. < (it.) ''pizzicato'', rall. < (it.) ''rallentando''; | — abrevierile care reprezintă segmente ale unor cuvinte cu ortografie străină: pass. < (lat.) ''passim'', pizz. < (it.) ''pizzicato'', rall. < (it.) ''rallentando''; |