Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/0. Principalele norme ortografice”

De la dexonline wiki
< Articol‎ | DOOM2
Sari la navigare Sari la căutare
(formatare 2)
m (Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 0. Principalele norme ortografice în Articol/DOOM2/0. Principalele norme ortografice fără a lăsa o redirecționare în loc)
 
(Nu s-au afișat 8 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
==PRINCIPALELE NORME ORTOGRAFICE, ORTOEPICE ȘI MORFOLOGICE ALE LIMBII ROMÂNE==
== PRINCIPALELE NORME ORTOGRAFICE, ORTOEPICE ȘI MORFOLOGICE ALE LIMBII ROMÂNE ==


Normele limbii române literare actuale explică opțiunea pentru o anumită grafie, pronunțare sau flexiune a cuvintelor-titlu din Dicționar. Cele prezentate mai jos privesc mai ales situațiile în care pot exista '''dubii'''; pentru mai multă claritate, acestea sunt înfățișate adesea '''contrastiv''' (chiar cu riscul unor repetiții), deoarece cititorii pot consulta numai una dintre subdiviziunile acestei secțiuni.
Normele limbii române literare actuale explică opțiunea pentru o anumită grafie, pronunțare sau flexiune a cuvintelor-titlu din ''Dicționar''. Cele prezentate mai jos privesc mai ales situațiile în care pot exista '''dubii'''; pentru mai multă claritate, acestea sunt înfățișate adesea '''contrastiv''' (chiar cu riscul unor repetiții), deoarece cititorii pot consulta numai una dintre subdiviziunile acestei secțiuni.


Sunt discutate aici și aspecte care nu pot fi reflectate în formă lexicografică (nume proprii și unități lexicale complexe, formații mai mult sau mai puțin ocazionale, utilizări ale cuvintelor în context ș.a. — care, de aceea, nu se regăsesc în Dicționar) sau reguli care se pot, eventual, numai deduce din cazurile concrete înregistrate în dicționar. Spre deosebire de Dicționar, această prezentare are și caracter '''corectiv''', atrăgându-se atenția și asupra unor forme considerate '''greșite''', care trebuie '''evitate'''.
Sunt discutate aici și aspecte care nu pot fi reflectate în formă lexicografică (nume proprii și unități lexicale complexe, formații mai mult sau mai puțin ocazionale, utilizări ale cuvintelor în context ș.a. — care, de aceea, '''nu''' se regăsesc în ''Dicționar'') sau reguli care se pot, eventual, numai deduce din cazurile concrete înregistrate în dicționar. Spre deosebire de ''Dicționar'', această prezentare are și caracter '''corectiv''', atrăgându-se atenția și asupra unor forme considerate '''greșite''', care trebuie '''evitate'''.


Aceste norme sunt '''obligatorii''' — '''impunând''' sau '''interzicând''' anumite forme — sau '''facultative'''.
Aceste norme sunt '''obligatorii''' — '''impunând''' sau '''interzicând''' anumite forme — sau '''facultative'''.


Ortografia, în '''sensul restrâns''' în care este folosit termenul aici, privește '''scrierea corectă''' la nivelul '''cuvântului''' (sau al mai multor cuvinte care formează o unitate); '''în sens larg''', ea include și scrierea corectă la nivelurile superioare cuvântului (punctuația), care nu poate face obiectul unui dicționar<ref>în cele ce urmează ne referim, prin '''''Îndreptar''''' și '''''DOOM<sup>1</sup>''''', la ediția a V-a a '''''Îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație''''' și, respectiv, la ediția I a '''''Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic'''''. Pentru regulile de punctuație vezi [[Punctuația]]</ref>.
Ortografia, în '''sensul restrâns''' în care este folosit termenul aici, privește '''scrierea corectă''' la nivelul '''cuvântului''' (sau al mai multor cuvinte care formează o unitate); '''în sens larg''', ea include și scrierea corectă la nivelurile superioare cuvântului (punctuația), care nu poate face obiectul unui dicționar<ref>În cele ce urmează ne referim, prin ''Îndreptar'' și DOOM<sup>1</sup>, la ediția a V-a a ''Îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație'' și, respectiv, la ediția I a ''Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române''. Pentru regulile de punctuație vezi [[Punctuația]].</ref>.


:'''Nu''' face obiectul unor '''norme ortografice''' propriu-zise scrierea unor '''termeni''' și a unor '''abrevieri''' și '''simboluri''' din domeniul '''științific''' și '''tehnic''' (de ex. a numelor unităților de măsură), reglementată prin '''standarde''' internaționale<ref>'''''Le Systeme internațional d'unites (SI)''''', 5e Edition, ''Bureau internațional des poids et mesures, Sevres'', 1985; traducere românească '''''Sistemul internațional de unități (SI).''''' Ed. a III-a, Editura Academiei, București, 1989.</ref> (aceste probleme neprivind, propriu-zis, de multe ori, limba română) și interne<ref>'''STAS 10093/2/85''' ''Metrologie. Mărimi și unități de măsură. Terminologie'', '''STAS 737/3/90''' ''Sistemul internațional de unități (SI). Reguli pentru scrierea și utilizarea unităților SI'' etc.</ref> de specialitate, care sunt '''obligatorii'''.
:'''Nu''' face obiectul unor norme '''ortografice''' propriu-zise scrierea unor '''termeni''' și a unor '''abrevieri''' și '''simboluri''' din domeniul '''științific''' și '''tehnic''' (de ex. a numelor unităților de măsură), reglementată prin '''standarde''' internaționale<ref>''Le Système international d'unités (SI)'', 5<sup>e</sup> Édition, Bureau international des poids et mesures, Sèvres, 1985; traducere românească ''Sistemul internațional de unități (SI).'' Ed. a III-a, Editura Academiei, București, 1989.</ref> (aceste probleme neprivind, propriu-zis, de multe ori, limba română) și interne<ref>STAS 10093/2/85 ''Metrologie. Mărimi și unități de măsură. Terminologie'', STAS 737/3/90 ''Sistemul internațional de unități (SI). Reguli pentru scrierea și utilizarea unităților SI'' etc.</ref> de specialitate, care sunt '''obligatorii'''.


:În anumite situații speciale se aplică unele convenții parțial diferite de regulile obișnuite (de exemplu, la completarea formularelor privind operațiuni bănești se cere scrierea numeralelor fără blancuri).
:În anumite situații speciale se aplică unele convenții parțial diferite de regulile obișnuite (de exemplu, la completarea formularelor privind operațiuni bănești se cere scrierea numeralelor fără blancuri).
Linia 15: Linia 15:
'''Scrierea''' limbii române utilizează '''două sisteme''' de '''elemente grafice''' — '''literele''' și '''semnele ortografice''' — și un set de '''reguli de redare în scris a cuvintelor''' și a '''grupurilor de cuvinte''', precum și de '''despărțire la capăt de rând'''.
'''Scrierea''' limbii române utilizează '''două sisteme''' de '''elemente grafice''' — '''literele''' și '''semnele ortografice''' — și un set de '''reguli de redare în scris a cuvintelor''' și a '''grupurilor de cuvinte''', precum și de '''despărțire la capăt de rând'''.


:Scrierea altor limbi care folosesc tot alfabetul latin este guvernată de '''reguli parțial diferite''' (privind folosirea majusculelor la inițială de cuvânt, despărțirea la capăt de rând etc), care nu trebuie transpuse în scrierea limbii române.
:Scrierea altor limbi care folosesc tot alfabetul latin este guvernată de '''reguli parțial diferite''' (privind folosirea majusculelor la inițială de cuvânt, despărțirea la capăt de rând etc.), care nu trebuie transpuse în scrierea limbii române.




Linia 22: Linia 22:
:[[1.1. Literele]]
:[[1.1. Literele]]


:[[1.2. Semnele grafice]]
:[[1.2. Semnele ortografice]]


'''[[2. Reguli de scriere și pronunțare literară]]'''
'''[[2. Reguli de scriere și pronunțare literară]]'''
Linia 40: Linia 40:
:3.2. Scrierea cu literă mare
:3.2. Scrierea cu literă mare


'''4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuţiunilor şi grupurilor de cuvinte'''
'''4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuțiunilor și grupurilor de cuvinte'''


:[[4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor şi sufixelor]]
:[[4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor]]


:[[4.2. Scrierea cuvintelor compuse]]
:[[4.2. Scrierea cuvintelor compuse]]


:[[4.3. Scrierea locuţiunilor]]
:[[4.3. Scrierea locuțiunilor]]


:[[4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte]]
:[[4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte]]


'''5. Despărţirea în silabe şi la capăt de rând'''
'''5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând'''


:[[5.1. Despărţirea grupurilor de cuvinte şi a abrevierilor]]
:[[5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor]]


:[[5.2. Despărţirea în interiorul cuvintelor]]
:[[5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor]]


'''[[6. Câteva norme morfologice]]'''
'''[[6. Câteva norme morfologice]]'''
Linia 76: Linia 76:
<references />
<references />


[[Categorie:DOOM2]]
[[Categorie:Articole:DOOM2]]
[[Categorie:Sincronizare]]

Versiunea curentă din 2 noiembrie 2017 18:16

PRINCIPALELE NORME ORTOGRAFICE, ORTOEPICE ȘI MORFOLOGICE ALE LIMBII ROMÂNE

Normele limbii române literare actuale explică opțiunea pentru o anumită grafie, pronunțare sau flexiune a cuvintelor-titlu din Dicționar. Cele prezentate mai jos privesc mai ales situațiile în care pot exista dubii; pentru mai multă claritate, acestea sunt înfățișate adesea contrastiv (chiar cu riscul unor repetiții), deoarece cititorii pot consulta numai una dintre subdiviziunile acestei secțiuni.

Sunt discutate aici și aspecte care nu pot fi reflectate în formă lexicografică (nume proprii și unități lexicale complexe, formații mai mult sau mai puțin ocazionale, utilizări ale cuvintelor în context ș.a. — care, de aceea, nu se regăsesc în Dicționar) sau reguli care se pot, eventual, numai deduce din cazurile concrete înregistrate în dicționar. Spre deosebire de Dicționar, această prezentare are și caracter corectiv, atrăgându-se atenția și asupra unor forme considerate greșite, care trebuie evitate.

Aceste norme sunt obligatoriiimpunând sau interzicând anumite forme — sau facultative.

Ortografia, în sensul restrâns în care este folosit termenul aici, privește scrierea corectă la nivelul cuvântului (sau al mai multor cuvinte care formează o unitate); în sens larg, ea include și scrierea corectă la nivelurile superioare cuvântului (punctuația), care nu poate face obiectul unui dicționar[1].

Nu face obiectul unor norme ortografice propriu-zise scrierea unor termeni și a unor abrevieri și simboluri din domeniul științific și tehnic (de ex. a numelor unităților de măsură), reglementată prin standarde internaționale[2] (aceste probleme neprivind, propriu-zis, de multe ori, limba română) și interne[3] de specialitate, care sunt obligatorii.
În anumite situații speciale se aplică unele convenții parțial diferite de regulile obișnuite (de exemplu, la completarea formularelor privind operațiuni bănești se cere scrierea numeralelor fără blancuri).

Scrierea limbii române utilizează două sisteme de elemente graficeliterele și semnele ortografice — și un set de reguli de redare în scris a cuvintelor și a grupurilor de cuvinte, precum și de despărțire la capăt de rând.

Scrierea altor limbi care folosesc tot alfabetul latin este guvernată de reguli parțial diferite (privind folosirea majusculelor la inițială de cuvânt, despărțirea la capăt de rând etc.), care nu trebuie transpuse în scrierea limbii române.


1. Semnele grafice

1.1. Literele
1.2. Semnele ortografice

2. Reguli de scriere și pronunțare literară

2.1. Vocale și semivocale
2.2. Consoane
2.3. Litere duble
2.4. Accentul

3. Scrierea cu literă mică sau mare

3.1. Scrierea cu literă mică
3.2. Scrierea cu literă mare

4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuțiunilor și grupurilor de cuvinte

4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor
4.2. Scrierea cuvintelor compuse
4.3. Scrierea locuțiunilor
4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte

5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând

5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor
5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor

6. Câteva norme morfologice

6.1. Adjectivul
6.2. Adverbe și locuțiuni
6.3. Articolul
6.4. Numeralul
6.5. Pronumele și adjectivul pronominal
6.6. Substantivul
6.7. Verbul

Note

  1. În cele ce urmează ne referim, prin Îndreptar și DOOM1, la ediția a V-a a Îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație și, respectiv, la ediția I a Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române. Pentru regulile de punctuație vezi Punctuația.
  2. Le Système international d'unités (SI), 5e Édition, Bureau international des poids et mesures, Sèvres, 1985; traducere românească Sistemul internațional de unități (SI). Ed. a III-a, Editura Academiei, București, 1989.
  3. STAS 10093/2/85 Metrologie. Mărimi și unități de măsură. Terminologie, STAS 737/3/90 Sistemul internațional de unități (SI). Reguli pentru scrierea și utilizarea unităților SI etc.