Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/0. Principalele norme ortografice”

Sari la navigare Sari la căutare
m
Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 0. Principalele norme ortografice în Articol/DOOM2/0. Principalele norme ortografice fără a lăsa o redirecționare în loc
m (Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 0. Principalele norme ortografice în Articol/DOOM2/0. Principalele norme ortografice fără a lăsa o redirecționare în loc)
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
==PRINCIPALELE NORME ORTOGRAFICE, ORTOEPICE ȘI MORFOLOGICE ALE LIMBII ROMÂNE==
== PRINCIPALELE NORME ORTOGRAFICE, ORTOEPICE ȘI MORFOLOGICE ALE LIMBII ROMÂNE ==


Normele limbii române literare actuale explică opțiunea pentru o anumită grafie, pronunțare sau flexiune a cuvintelor-titlu din ''Dicționar''. Cele prezentate mai jos privesc mai ales situațiile în care pot exista '''dubii'''; pentru mai multă claritate, acestea sunt înfățișate adesea '''contrastiv''' (chiar cu riscul unor repetiții), deoarece cititorii pot consulta numai una dintre subdiviziunile acestei secțiuni.
Normele limbii române literare actuale explică opțiunea pentru o anumită grafie, pronunțare sau flexiune a cuvintelor-titlu din ''Dicționar''. Cele prezentate mai jos privesc mai ales situațiile în care pot exista '''dubii'''; pentru mai multă claritate, acestea sunt înfățișate adesea '''contrastiv''' (chiar cu riscul unor repetiții), deoarece cititorii pot consulta numai una dintre subdiviziunile acestei secțiuni.
Linia 7: Linia 7:
Aceste norme sunt '''obligatorii''' — '''impunând''' sau '''interzicând''' anumite forme — sau '''facultative'''.
Aceste norme sunt '''obligatorii''' — '''impunând''' sau '''interzicând''' anumite forme — sau '''facultative'''.


Ortografia, în '''sensul restrâns''' în care este folosit termenul aici, privește '''scrierea corectă''' la nivelul '''cuvântului''' (sau al mai multor cuvinte care formează o unitate); '''în sens larg''', ea include și scrierea corectă la nivelurile superioare cuvântului (punctuația), care nu poate face obiectul unui dicționar<ref>În cele ce urmează ne referim, prin ''Îndreptar'' și DOOM<sup>1</sup>, la ediția a V-a a ''Îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație'' și, respectiv, la ediția I a ''Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române''. Pentru regulile de punctuație vezi [[Punctuația]]</ref>.
Ortografia, în '''sensul restrâns''' în care este folosit termenul aici, privește '''scrierea corectă''' la nivelul '''cuvântului''' (sau al mai multor cuvinte care formează o unitate); '''în sens larg''', ea include și scrierea corectă la nivelurile superioare cuvântului (punctuația), care nu poate face obiectul unui dicționar<ref>În cele ce urmează ne referim, prin ''Îndreptar'' și DOOM<sup>1</sup>, la ediția a V-a a ''Îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație'' și, respectiv, la ediția I a ''Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române''. Pentru regulile de punctuație vezi [[Punctuația]].</ref>.


:'''Nu''' face obiectul unor norme '''ortografice''' propriu-zise scrierea unor '''termeni''' și a unor '''abrevieri''' și '''simboluri''' din domeniul '''științific''' și '''tehnic''' (de ex. a numelor unităților de măsură), reglementată prin '''standarde''' internaționale<ref>''Le Système international d'unités (SI)'', 5<sup>e</sup> Édition, Bureau international des poids et mesures, Sèvres, 1985; traducere românească ''Sistemul internațional de unități (SI).'' Ed. a III-a, Editura Academiei, București, 1989.</ref> (aceste probleme neprivind, propriu-zis, de multe ori, limba română) și interne<ref>STAS 10093/2/85 ''Metrologie. Mărimi și unități de măsură. Terminologie'', STAS 737/3/90 ''Sistemul internațional de unități (SI). Reguli pentru scrierea și utilizarea unităților SI'' etc.</ref> de specialitate, care sunt '''obligatorii'''.
:'''Nu''' face obiectul unor norme '''ortografice''' propriu-zise scrierea unor '''termeni''' și a unor '''abrevieri''' și '''simboluri''' din domeniul '''științific''' și '''tehnic''' (de ex. a numelor unităților de măsură), reglementată prin '''standarde''' internaționale<ref>''Le Système international d'unités (SI)'', 5<sup>e</sup> Édition, Bureau international des poids et mesures, Sèvres, 1985; traducere românească ''Sistemul internațional de unități (SI).'' Ed. a III-a, Editura Academiei, București, 1989.</ref> (aceste probleme neprivind, propriu-zis, de multe ori, limba română) și interne<ref>STAS 10093/2/85 ''Metrologie. Mărimi și unități de măsură. Terminologie'', STAS 737/3/90 ''Sistemul internațional de unități (SI). Reguli pentru scrierea și utilizarea unităților SI'' etc.</ref> de specialitate, care sunt '''obligatorii'''.

Meniu de navigare