Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/2. Reguli de scriere și de pronunțare literară”

m
fixare diacritice
m
m (fixare diacritice)
Linia 150: Linia 150:
# '''Consoanele duble''' notează, de regulă, '''două''' sunete-consoane (care '''se pronunță amândouă'''), și anume:
# '''Consoanele duble''' notează, de regulă, '''două''' sunete-consoane (care '''se pronunță amândouă'''), și anume:
#* consoane '''identice''', în:
#* consoane '''identice''', în:
#** cuvinte '''compuse''': ''oh'''mm'''etru'', ''Sâ'''nn'''icolaul Mare''<ref>În ''DOOM<sup>1</sup>, p. XV, era citat şi ''cel-lalt'' (care nu exista în ''Dicţionarul'' propriu-zis şi era combătut în ''Îndreptar'', p. 22), dar singura formă literară este ''celălalt''.</ref>;
#** cuvinte '''compuse''': ''oh'''mm'''etru'', ''Sâ'''nn'''icolaul Mare''<ref>În ''DOOM<sup>1</sup>, p. XV, era citat și ''cel-lalt'' (care nu exista în ''Dicționarul'' propriu-zis și era combătut în ''Îndreptar'', p. 22), dar singura formă literară este ''celălalt''.</ref>;
#** '''derivate cu prefixe''' de la cuvinte care încep cu aceeași consoană eu aceea în care se termină prefixul: ''î'''nn'''oda'', ''î'''nn'''opta''; ''inte'''rr'''egional''; ''tran'''ss'''iberian''; ''pos'''tt'''otalitar'' (dar ''îneca'', ''înota'');
#** '''derivate cu prefixe''' de la cuvinte care încep cu aceeași consoană eu aceea în care se termină prefixul: ''î'''nn'''oda'', ''î'''nn'''opta''; ''inte'''rr'''egional''; ''tran'''ss'''iberian''; ''pos'''tt'''otalitar'' (dar ''îneca'', ''înota'');
#* consoane '''diferite''': '''[k]''' și '''[č]''' notate cu aceeași literă, '''''c''''' (''a'''cc'''ent'', ''o'''cc'''ipital'', ''su'''cc'''es'', ''va'''cc'''ina'').
#* consoane '''diferite''': '''[k]''' și '''[č]''' notate cu aceeași literă, '''''c''''' (''a'''cc'''ent'', ''o'''cc'''ipital'', ''su'''cc'''es'', ''va'''cc'''ina'').
Linia 205: Linia 205:
#: Pentru scrierea '''cuvintelor ajutătoare''' din componența '''numelor de familie străine''' v. '''3. Scrierea cu literă mică sau mare''' și '''1.2.4. Cratima'''.
#: Pentru scrierea '''cuvintelor ajutătoare''' din componența '''numelor de familie străine''' v. '''3. Scrierea cu literă mică sau mare''' și '''1.2.4. Cratima'''.
# Pentru redarea cu litere latine a substantivelor proprii și a cuvintelor scrise cu '''alte alfabete''' (arab, chirilic, grecesc etc.) sau cu '''alte tipuri de sisteme de scriere''' (din chineză, japoneză ș.a.) există norme internaționale (dintre care unele au fost adoptate și ca standarde românești), precum și sisteme proprii ale țărilor respective: chin. ''Beijing'' [Beǐǧin] (scris și pronunțat în trecut și la noi Pekin), ar. ''Marrakech'' [Marak<u>e</u>ș], jap. ''Okinawa'' ![Ochin<u>a</u>va], rus. ''Onega'', ''Tolstoi''.
# Pentru redarea cu litere latine a substantivelor proprii și a cuvintelor scrise cu '''alte alfabete''' (arab, chirilic, grecesc etc.) sau cu '''alte tipuri de sisteme de scriere''' (din chineză, japoneză ș.a.) există norme internaționale (dintre care unele au fost adoptate și ca standarde românești), precum și sisteme proprii ale țărilor respective: chin. ''Beijing'' [Beǐǧin] (scris și pronunțat în trecut și la noi Pekin), ar. ''Marrakech'' [Marak<u>e</u>ș], jap. ''Okinawa'' ![Ochin<u>a</u>va], rus. ''Onega'', ''Tolstoi''.
#: Numele statelor (și cuvintele din aceeași familie — !''belarus'', !''belarusă'') trebuie folosite în forma oficială recomandată de acestea<ref>Cf. Ministerul Afacerilor Externe, Direcţia Protocol, Lista corpului diplomatic, Bucureşti, 2001.</ref>: !''Belarus'', !''Cambodgia'', !''Cóte d'Ivoire'', !''Myanmar''.
#: Numele statelor (și cuvintele din aceeași familie — !''belarus'', !''belarusă'') trebuie folosite în forma oficială recomandată de acestea<ref>Cf. Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Protocol, Lista corpului diplomatic, București, 2001.</ref>: !''Belarus'', !''Cambodgia'', !''Cóte d'Ivoire'', !''Myanmar''.
# Unele '''nume de locuri''' străine '''cunoscute''' de mai multă vreme la noi au, pe lângă formele cu grafia și pronunțarea '''originare''' — folosite în '''lucrări de specialitate''' (hărți, studii de limbă etc.) —, și forme tradiționale curente, intrate prin intermediul altor limbi și '''adaptate''' limbii române (!folosite inclusiv în indicații bibliografice): it. ''Firenze'' [Fir<u>e</u>nțe]/''Florența'', engl. ''London'' [L<u>a</u>ndăn]/''Londra'', rus. ''Moskva'' [Mascv<u>a</u>]/''Moscova'', it. ''Napoli''/''Neapole'', fr. ''Nice'' [Nis]/''Nisa'', ceh. ''Praha''/''Praga'', gr. ''Thessaloniki''/''Salonic'', pol. ''Warszawa'' [Varș<u>a</u>va]/ ''Varșovia'', germ. ''Wien'' [Vin]/''Viena''.  
# Unele '''nume de locuri''' străine '''cunoscute''' de mai multă vreme la noi au, pe lângă formele cu grafia și pronunțarea '''originare''' — folosite în '''lucrări de specialitate''' (hărți, studii de limbă etc.) —, și forme tradiționale curente, intrate prin intermediul altor limbi și '''adaptate''' limbii române (!folosite inclusiv în indicații bibliografice): it. ''Firenze'' [Fir<u>e</u>nțe]/''Florența'', engl. ''London'' [L<u>a</u>ndăn]/''Londra'', rus. ''Moskva'' [Mascv<u>a</u>]/''Moscova'', it. ''Napoli''/''Neapole'', fr. ''Nice'' [Nis]/''Nisa'', ceh. ''Praha''/''Praga'', gr. ''Thessaloniki''/''Salonic'', pol. ''Warszawa'' [Varș<u>a</u>va]/ ''Varșovia'', germ. ''Wien'' [Vin]/''Viena''.  
# Unele nume proprii '''latinești''' și '''vechi grecești''' circulă, în uzul literar românesc, atât într-o formă '''tradițională''', '''adaptată''', cât și în forma '''originară''' (care se folosește în lucrări de specialitate sau, în cazul numelor de persoană latinești, când se reproduc cel puțin două dintre componentele lor): ''August''/''Augustus'', ''Quintilian''/ ''Quintilianus'' [Cvintilian(us)], ''Rodos''/''Rhodos''.
# Unele nume proprii '''latinești''' și '''vechi grecești''' circulă, în uzul literar românesc, atât într-o formă '''tradițională''', '''adaptată''', cât și în forma '''originară''' (care se folosește în lucrări de specialitate sau, în cazul numelor de persoană latinești, când se reproduc cel puțin două dintre componentele lor): ''August''/''Augustus'', ''Quintilian''/ ''Quintilianus'' [Cvintilian(us)], ''Rodos''/''Rhodos''.
1.455 de modificări