Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/2. Reguli de scriere și de pronunțare literară”

Linia 198: Linia 198:
=== 2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine ===
=== 2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine ===


# În scrierea și pronunțarea în limba română a numelor proprii — de persoane și de locuri — străine, din limbi scrise numai sau și cu alfabetul '''latin''' se respectă grafia și pronunțarea din limbile respective: fr. ''Bordeaux'' [bord<u>o</u>], germ. ''Haendel/Händel'' [h<u>e</u>ndăl], magh. ''Jokai'' [ĭ<u>o</u>coĭ], pol. ''Mickiewicz'' [mițk'<u>e</u>vič], germ. ''München'' [m<u>ü</u>nh'en], magh. ''Petöfi'' [p<u>e</u>töfi], sp. ''Quito'' [k<u>i</u>to], fr. ''Racine'' [ras<u>i</u>n], engl. ''Shakespeare'' [ș<u>e</u>cspir], ''Wall Street'' [ǔ<u>ă</u>lstrit], ''Yale'' [ǐeǐl], germ. ''Zeiss'' [țaǐs].
# În scrierea și pronunțarea în limba română a numelor proprii — de persoane și de locuri — străine, din limbi scrise numai sau și cu alfabetul '''latin''' se respectă grafia și pronunțarea din limbile respective: fr. ''Bordeaux'' [bord<u>o</u>], germ. ''Haendel/Händel'' [h<u>e</u>ndăl], magh. ''Jókai'' [ĭ<u>o</u>coĭ], pol. ''Mickiewicz'' [mițk'<u>e</u>vič], germ. ''München'' [m<u>ü</u>nh'en], magh. ''Petöfi'' [p<u>e</u>töfi], sp. ''Quito'' [k<u>i</u>to], fr. ''Racine'' [ras<u>i</u>n], engl. ''Shakespeare'' [ș<u>e</u>cspir], ''Wall Street'' [ǔ<u>ă</u>lstrit], ''Yale'' [ǐeǐl], germ. ''Zeiss'' [țaǐs].
#: Pentru scrierea '''cuvintelor ajutătoare''' din componența '''numelor de familie străine''' v. '''3. Scrierea cu literă mică sau mare''' și '''1.2.4. Cratima'''.
#: Pentru scrierea '''cuvintelor ajutătoare''' din componența '''numelor de familie străine''' v. '''3. Scrierea cu literă mică sau mare''' și '''1.2.4. Cratima'''.
# Pentru redarea cu litere latine a substantivelor proprii și a cuvintelor scrise cu '''alte alfabete''' (arab, chirilic, grecesc etc.) sau cu '''alte tipuri de sisteme de scriere''' (din chineză, japoneză ș.a.) există norme internaționale (dintre care unele au fost adoptate și ca standarde românești), precum și sisteme proprii ale țărilor respective: chin. ''Beijing'' [Beǐǧin] (scris și pronunțat în trecut și la noi Pekin), ar. ''Marrakech'' [Marak<u>e</u>ș], jap. ''Okinawa'' ![Ochin<u>a</u>va], rus. ''Onega'', ''Tolstoi''.
# Pentru redarea cu litere latine a substantivelor proprii și a cuvintelor scrise cu '''alte alfabete''' (arab, chirilic, grecesc etc.) sau cu '''alte tipuri de sisteme de scriere''' (din chineză, japoneză ș.a.) există norme internaționale (dintre care unele au fost adoptate și ca standarde românești), precum și sisteme proprii ale țărilor respective: chin. ''Beijing'' [Beǐǧin] (scris și pronunțat în trecut și la noi ''Pekin''), ar. ''Marrakech'' [Marak<u>e</u>ș], jap. ''Okinawa'' ![Ochin<u>a</u>va], rus. ''Onega'', ''Tolstoi''.<br/>Numele statelor (și cuvintele din aceeași familie — !''belarus'', !''belarusă'') trebuie folosite în forma oficială recomandată de acestea<ref>Cf. Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Protocol, ''Lista corpului diplomatic'', București, 2001.</ref>: !''Belarus'', !''Cambodgia'', !''Côte d'Ivoire'', !''Myanmar''.
#: Numele statelor (și cuvintele din aceeași familie — !''belarus'', !''belarusă'') trebuie folosite în forma oficială recomandată de acestea<ref>Cf. Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Protocol, Lista corpului diplomatic, București, 2001.</ref>: !''Belarus'', !''Cambodgia'', !''Cóte d'Ivoire'', !''Myanmar''.
# Unele '''nume de locuri''' străine '''cunoscute''' de mai multă vreme la noi au, pe lângă formele cu grafia și pronunțarea '''originare''' — folosite în '''lucrări de specialitate''' (hărți, studii de limbă etc.) —, și forme '''tradiționale curente''', intrate prin intermediul altor limbi și '''adaptate''' limbii române (!folosite inclusiv în indicații bibliografice): it. ''Firenze'' [Fir<u>e</u>nțe]/''Florența'', engl. ''London'' [L<u>a</u>ndăn]/''Londra'', rus. ''Moskva'' [Mascv<u>a</u>]/''Moscova'', it. ''Napoli''/''Neapole'', fr. ''Nice'' [Nis]/''Nisa'', ceh. ''Praha''/''Praga'', gr. ''Thessaloniki''/''Salonic'', pol. ''Warszawa'' [Varș<u>a</u>va]/ ''Varșovia'', germ. ''Wien'' [Vin]/''Viena''.  
# Unele '''nume de locuri''' străine '''cunoscute''' de mai multă vreme la noi au, pe lângă formele cu grafia și pronunțarea '''originare''' — folosite în '''lucrări de specialitate''' (hărți, studii de limbă etc.) —, și forme tradiționale curente, intrate prin intermediul altor limbi și '''adaptate''' limbii române (!folosite inclusiv în indicații bibliografice): it. ''Firenze'' [Fir<u>e</u>nțe]/''Florența'', engl. ''London'' [L<u>a</u>ndăn]/''Londra'', rus. ''Moskva'' [Mascv<u>a</u>]/''Moscova'', it. ''Napoli''/''Neapole'', fr. ''Nice'' [Nis]/''Nisa'', ceh. ''Praha''/''Praga'', gr. ''Thessaloniki''/''Salonic'', pol. ''Warszawa'' [Varș<u>a</u>va]/ ''Varșovia'', germ. ''Wien'' [Vin]/''Viena''.  
# Unele nume proprii '''latinești''' și '''vechi grecești''' circulă, în uzul literar românesc, atât într-o formă '''tradițională''', '''adaptată''', cât și în forma '''originară''' (care se folosește în lucrări de specialitate sau, în cazul numelor de persoană latinești, când se reproduc cel puțin două dintre componentele lor): ''August''/''Augustus'', ''Quintilian''/''Quintilianus'' [Cvintili<u>a</u>n(us)], ''Rodos''/''Rhodos''.
# Unele nume proprii '''latinești''' și '''vechi grecești''' circulă, în uzul literar românesc, atât într-o formă '''tradițională''', '''adaptată''', cât și în forma '''originară''' (care se folosește în lucrări de specialitate sau, în cazul numelor de persoană latinești, când se reproduc cel puțin două dintre componentele lor): ''August''/''Augustus'', ''Quintilian''/ ''Quintilianus'' [Cvintilian(us)], ''Rodos''/''Rhodos''.
#:: Normele actuale recomandă formele !''Damocle'''s''''' — cf. și expresia consacrată ''sabia lui Damocles'' —, ''Menala'''os''''', !'''''Oe'''dip'' [öd<u>i</u>p]/''Oedipus'' [<u>ö</u>d<u>i</u>pus] (cf. și redarea titlului tragediei antice ''Oedip rege'' și al operei lui George Enescu), !''Pr'''<u>o</u>'''cust''.
#:: Normele actuale recomandă formele !''Damocle'''s''''' — cf. și expresia consacrată ''sabia lui Damocles'' —, ''Menala'''os''''', !'''''Oe'''dip'' [öd<u>i</u>p]/''Oedipus''[<u>ö</u>d<u>i</u>pus] (cf. și redarea titlului tragediei antice ''Oedip rege'' și al operei lui George Enescu), !''Pr'''<u>o</u>'''cust''.
#:: În versuri se admite și folosirea altor forme decât cele recomandate de normele actuale: ''Joe'' pentru ''Iupiter'', alături de care apare, mai frecvent, forma tradițională '''''J'''upiter'', cu corespondentul său din mitologia greacă ''Zeus'', pronunțat frecvent cu '''hiat''' [z<u>e</u>-us] în loc de forma pedantă, cu diftong, [zeŭs].
#:: În versuri se admite și folosirea altor forme decât cele recomandate de normele actuale: Joe pentru Iupiter, alături de care apare, mai frecvent, forma tradițională Jupiter, cu corespondentul său din mitologia greacă ''Zeus'',- pronunțat frecvent cu '''hiat''' [ze-us] în loc de forma pedantă, cu diftong, [zeŭs].
#: Pentru '''flexiunea''' unor astfel de nume se recomandă g.-d. de tipul !''lui/zeiței Artemis'', ''Ceres'', ''Dido'', ''Palas Atena'', ''Venus'' — formele de tipul ''Artemidei'', ''Cererei'', ''Didonei'' (în afară de cazul când se folosește și nominativul ''Didona''), ''Paladei Atena'', ''Venerei'', după modelul limbii de origine, fiind ieșite din uz.  
#: Pentru '''flexiunea''' unor astfel de nume se recomandă g.-d. de tipul !''lui/zeiței Artemis'', ''Ceres'', ''Dido'', ''Palas Atena'', ''Venus'' — formele de tipul ''Artemidei'', ''Cererei'', ''Didonei'' (în afară de cazul când se folosește și nominativul ''Didona''), ''Paladei Atena'', ''Venerei'', după modelul limbii de origine, fiind ieșite din uz.  
#:: Când sunt folosite atât ca substantive proprii, cât și ca substantive comune, unele dintre aceste cuvinte au forme sau/și grafii diferite (acropolă, Acropole).
#:: Când sunt folosite atât ca substantive proprii, cât și ca substantive comune, unele dintre aceste cuvinte au forme sau/și grafii diferite (''acropolă'', ''Acropole'').
# '''Derivatele''' de la nume proprii se scriu cu respectarea grafiei numelui de la care provin, cf. ''haendelian''/''händelian.''  
# '''Derivatele''' de la nume proprii se scriu cu respectarea grafiei numelui de la care provin, cf. ''haendelian''/''händelian.''  
#: Vezi și '''4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuțiunilor și grupurilor de cuvinte'''.
#:: Vezi și '''4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuțiunilor și grupurilor de cuvinte'''.


== Note ==
== Note ==
Lingviști
617 modificări