2.076 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor”
Sari la navigare
Sari la căutare
m
Articol/DOOM2/4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor (vedeți sursă)
Versiunea de la data 2 noiembrie 2017 19:17
, 2 noiembrie 2017 19:17Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor în Articol/DOOM2/4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor fără a lăsa o redirecționare în loc
(Pagină nouă: == 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor == Categorie:Articole:DOOM2) |
m (Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor în Articol/DOOM2/4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor fără a lăsa o redirecționare în loc) |
||
| (Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
= | <div class="noautonum">__TOC__</div> | ||
== 4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuțiunilor și grupurilor de cuvinte == | |||
Scrierea cuvintelor '''derivate''' și '''compuse''', a '''locuțiunilor''' și a '''grupurilor''' relativ stabile '''de cuvinte''' pune unele probleme specifice, greutatea de a distinge uneori între formații aparținând uneia sau alteia dintre aceste categorii putând crea și dificultăți suplimentare. | |||
Din punctul de vedere al modului de scriere, nu are importanță dacă aceste formații au luat naștere în limba '''română''' în mod '''independent''' sau au fost calchiate după '''modelul''' altor limbi ori dacă au fost împrumutate gata formate<ref>Compusele, locuțiunile și grupurile de cuvinte '''împrumutate''' și '''neadaptate''' se scriu, de regulă — ca și cuvintele simple neadaptate — '''ca în limba de origine''' sau, mai rar, și conform tradiției. Aceasta a impus, în anumite contexte, o grafie parțial diferită: !''ad hoc'', în general fără cratimă, ca în latină, dar și ''ad-hoc'' în ''divan ad-hoc''.</ref>. Ceea ce contează este modul în care '''structura''' lor este '''analizabilă''' în '''limba română actuală''' pentru '''vorbitorii nespecialiști'''. | |||
Caracterul (semi)analizabil al cuvintelor este într-o anumită măsură relativ, fiind diferit de la un vorbitor la altul, și se poate modifica în cursul istoriei limbii. În practică, elementele componente ale unor cuvinte sunt adesea greu de identificat, chiar de către persoanele cultivate, îndeosebi când este vorba de cuvinte '''împrumutate''' gata '''formate''' din alte limbi, perceperea structurii lor presupunând '''cunoașterea formei''' și a '''sensului componentelor'''. Este mai ales cazul cuvintelor aparținând unor '''terminologii''' de specialitate (formate în special din elemente '''vechi grecești''' și '''latinești'''), a căror structură este analizabilă aproape numai pentru unii dintre specialiștii din domeniul respectiv. | |||
Dificultatea de a distinge, uneori, între '''elemente de compunere''' și '''prefixe''' sau '''sufixe''', respectiv '''cuvinte''' neologice nu are implicații asupra modului de scriere, deoarece derivatele, formațiile din/cu elemente de compunere și compusele cu cuvinte asemănătoare acestora se scriu '''în același fel'''. | |||
'''Reguli generale''': | |||
* '''derivatele''' se scriu într-'''un cuvânt''' (situațiile în care un '''prefix''' sau un '''sufix''' se scrie cu '''cratimă''' sau '''separat''' fiind rare<ref>Pentru notarea prefixelor și a sufixelor în lucrări de '''lingvistică vezi [[1.2. Semnele ortografice|1.2.4. Cratima]]'''.</ref>); | |||
* '''compusele''' se scriu, în funcție de partea de vorbire căreia îi aparțin și de gradul de sudură a compusului, în unul din cele '''trei''' moduri posibile: într-'''un cuvânt''', cu '''cratimă''' sau în cuvinte '''separate'''; | |||
* formațiile ''din'' sau ''cu'' '''elemente de compunere''' se scriu într-'''un cuvânt'''; | |||
* '''locuțiunile''' se scriu în general în cuvinte '''separate''', mai rar cu '''virgulă''' sau cu '''cratimă'''; | |||
* '''grupurile relativ stabile de cuvinte''' se scriu în cuvinte '''separate'''. | |||
<blockquote> Unele derivate, compuse, locuțiuni sau grupuri de cuvinte se scriu cu '''cratimă''' sau cu '''apostrof''' numai din rațiuni fonetice, pentru care vezi '''[[1.2. Semnele ortografice|1.2.1. Apostroful]]''' și '''[[1.2. Semnele ortografice|1.2.4. Cratima]]'''.</blockquote> | |||
Aceste reguli generale sunt detaliate în cele ce urmează. | |||
=== 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor === | |||
==== 4.1.1. Prefixe și derivate cu prefixe ==== | |||
# Se scriu, de regulă, într-'''un cuvânt''' majoritatea derivatelor cu prefixe: '''''ante'''meridian, '''anti'''personal, a '''circum'''scrie, a '''dez'''vinovăți, '''inter'''regional, a '''juxta'''pune, '''ne'''euclidian, '''non'''violență, *'''pre'''aderare, a '''răs'''citi''. <blockquote> Derivatele cu prefixe se deosebesc astfel de '''locuțiunile''' cu o structură asemănătoare, care se scriu în cuvinte '''separate''' ('''''non''' troppo''), precum și de formațiile '''noi''' sau/și '''ocazionale''', care se scriu cu '''cratimă''' ('''''non'''-EU'' „din afara Uniunii Europene”).</blockquote> | |||
# Se scriu cu '''cratimă''' între prefix și cuvântul de bază '''anumite''' derivate cu prefixe (acest mod de scriere corespunzând unei '''rostiri''' mai '''insistente'''), și anume: | |||
#* '''obligatoriu''': | |||
#** derivatele cu prefixul '''''ex-''''' „fost”: '''''ex'''-prim-ministru, '''ex'''-președinte''; <blockquote> Derivatele cu prefixul ''ex-'' „'''în afară'''” se scriu într-'''un cuvânt''': ''*a '''ex'''înscrie''.</blockquote> | |||
#** unele derivate '''noi''' sau/și '''ocazionale''' care au ca bază un '''pronume''' substantivizat ('''''non'''-eu''), indicarea prescurtată a unui '''an''' calendaristic ('''''ante'''-'89, '''post'''-'989''), un nume '''propriu''' ('''''anti'''-Maiorescu; Ionescu, '''ne'''-Ionescu; '''pro'''-Ionescu''), o '''literă''' ('''''non'''-a''), o '''abreviere''' ('''''pro'''-NATO''); <blockquote> Derivatele obișnuite cu aceste prefixe se scriu într-'''un cuvânt''': '''''ante'''meridian, '''anti'''aerian, '''ne'''abătut, '''non'''conformist, '''post'''calcul, *'''pro'''american''. <br/> Se scriu cu '''cratimă''', din rațiuni '''fonetice''', pentru a reda rostirea lor în tempo '''rapid''', derivatele cu prefixele '''''ne-, re-''''' de la teme care încep cu '''''îm-, în-'''''.</blockquote> | |||
#* '''facultativ''', pentru punerea în '''evidență''' a '''prefixului''' sau/și a '''bazei''', unele derivate scrise în mod obișnuit fără cratimă, mai ales: | |||
#** derivate cu prefixe '''superlative''': '''''ultra'''-progresist'' (Caragiale); <blockquote> În mod '''obișnuit''', derivatele cu aceste prefixe se scriu într-'''un cuvânt''': '''''ultra'''progresist''.</blockquote> | |||
#** derivate cu '''sensuri''' mai '''puțin''' obișnuite: '''''ne'''-voie'' „absența voinței”, '''''pre'''-text'' „ceea ce precedă un text”, ''a '''re'''-crea'' „a crea din nou”; <blockquote> Acestea se deosebesc astfel de '''omonimele''' obișnuite, care se scriu '''într-un cuvânt''': '''''ne'''voie'' „necesitate”, '''''pre'''text'' „pretins motiv”, ''a '''re'''crea'' „a destinde”.</blockquote> | |||
#** derivate '''supraprefixate''' cu același '''prefix''' ('''''extra-extra'''fin, '''post-post'''-scriptum, '''răs-răs'''citat'') sau cu prefixe '''diferite''' ('''''endo-exo'''crin, '''exo-endo'''crin''); | |||
#** derivate mai mult sau mai puțin '''ocazionale''', în care prefixul se termină, iar cuvântul de bază începe cu '''aceeași''' literă: '''''răs'''-străbun''; <blockquote> Derivatele '''obișnuite''' în această situație se scriu într-'''un cuvânt''': '''''trans'''siberian''.</blockquote> | |||
# Un prefix poate fi scris, în cadrul cuvântului, între '''paranteze''' rotunde — mai ales în stilul științific, în publicistică etc. —, pentru a se evita repetarea cuvântului de bază: ''practici '''(re)'''introduse după 1989'' „introduse sau/și reintroduse”. | |||
# Se scriu '''separat''' prefixele folosite '''singure''' în mod '''accidental''', în '''opoziție''' cu termenul de bază sau cu un derivat cu alt prefix de la aceeași bază (''X este hipertensiv, Y este '''hipo''' = hipotensiv; legume '''ne''' [= nemirositoare] sau mai puțin mirositoare.'' Gib. I. Mihăescu), precum și prefixele folosite cu rol de '''cuvinte''' (devenite adjective invariabile: ''*extra, *super, *ultra''). | |||
==== 4.1.2. Sufixe și derivate cu sufixe ==== | |||
# Se scriu într-'''un cuvânt''' majoritatea derivatelor cu sufixe, chiar dacă sunt formate de la cuvinte scrise cu cratimă (''*albaiulian, burtăverzime, *negruvodean, târgujian, târgumureșean'' de la ''Alba-Iulia, burtă-verde'' etc.) sau separat (''antonpannesc, băimărean, camilpetrescian, cezarpetrescian, cincisutist, costarican, newyorkez, sanmarinez, sătmărean, *srilankez'' de la ''Anton Pann, Baia Mare, cinci sute'' etc.). | |||
# Se scriu cu '''cratimă''' derivatele cu sufixe de la '''abrevieri literale''' (''R.A.T.B.-ist'') sau de la litere (''X-ulescu'') <blockquote>Se scriu însă într-'''un cuvânt''' derivatele devenite '''cuvinte''': ''ceferist''.</blockquote> | |||
# Se pot scrie fie într-'''un cuvânt''' (cu '''căderea''', uneori, a '''vocalei finale''' a numelui), fie cu '''cratimă''' (cu '''păstrarea vocalei finale''' a numelui) derivatele de la '''nume proprii străine''' a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare: ''poeesc/poe-esc, rousseauism/rousseau-ism, *shakespearian/shakespeare-ian'' de la ''Poe'' [pou], ''Rousseau'' [rus<u>o</u>], ''Shakespeare'' [ș<u>e</u>cspir]. <blockquote>La '''derivate''' de la '''cuvinte''' cu o finală '''neobișnuită''' în limba română, vocala finală a acestora poate cădea în favoarea vocalei cu care începe '''sufixul''': ''dand'''i'''sm'' ('''nu''' ''dand'''y'''sm'') < ''dandy'' + sufixul ''-ism''.</blockquote> | |||
# Se scriu '''separat''' numai sufixele folosite ocazional cu rol de cuvinte: '''''isme''''' „mode”. | |||
== Note == | |||
<references/> | |||
[[Categorie:Sincronizare]] | |||
[[Categorie:Articole:DOOM2]] | [[Categorie:Articole:DOOM2]] | ||