Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor”

De la dexonline wiki
< Articol‎ | DOOM2
Sari la navigare Sari la căutare
(Varianta inițială)
m (Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor în Articol/DOOM2/4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor fără a lăsa o redirecționare în loc)
 
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
<css>
<div class="noautonum">__TOC__</div>
.tocnumber { display: none; }
blockquote {border: 1px solid; padding: 2px 6px;}
</css>


== 4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuţiunilor şi grupurilor de cuvinte ==
== 4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuțiunilor și grupurilor de cuvinte ==


    Scrierea cuvintelor '''derivate''' şi '''compuse''', a '''locuţiunilor''' şi a '''grupurilor''' relativ stabile '''de cuvinte''' pune unele probleme specifice, greutatea de a distinge uneori între formaţii aparţinând uneia sau alteia dintre aceste categorii putând crea şi dificultăţi suplimentare.<br>
Scrierea cuvintelor '''derivate''' și '''compuse''', a '''locuțiunilor''' și a '''grupurilor''' relativ stabile '''de cuvinte''' pune unele probleme specifice, greutatea de a distinge uneori între formații aparținând uneia sau alteia dintre aceste categorii putând crea și dificultăți suplimentare.
    Din punctul de vedere al modului de scriere, nu are importanţă dacă aceste formaţii au luat naştere în limba '''română''' în mod '''independent''' sau au fost calchiate după '''modelul''' altor limbi ori dacă au fost împrumutate gata formate<ref>Compusele, locuţiunile şi grupurile de cuvinte împrumutate şi neadaptate se scriu, de regulă - ca şi cuvintele simple neadaptate — ca în limba de origine sau, mai rar, şi conform tradiţiei. Aceasta a impus, în anumite contexte, o grafie parţial diferită: !ad hoc, în general fără cratimă, ca în latină, dar şi ad-hoc în divan ad-hoc.</ref>. Ceea ce contează este modul în care '''structura''' lor este '''analizabilă''' în '''limba română actuală''' pentru '''vorbitorii nespecialişti'''.<br>
 
    Caracterul (semi)analizabil al cuvintelor este într-o anumită măsură relativ, fiind diferit de la un vorbitor la altul, şi se poate modifica în cursul istoriei limbii, în practică, elementele componente ale unor cuvinte sunt adesea greu de identificat, chiar de către persoanele cultivate, îndeosebi când este vorba de cuvinte '''împrumutate''' gata '''formate''' din alte limbi, perceperea structurii lor presupunând '''cunoaşterea formei''' şi a '''sensului componentelor'''. Este mai ales cazul cuvintelor aparţinând unor '''terminologii''' de specialitate (formate in special din elemente '''vechi greceşti''' şi '''latineşti'''), a căror structură este analizabilă aproape numai pentru unii dintre specialiştii din domeniul respectiv.<br>
Din punctul de vedere al modului de scriere, nu are importanță dacă aceste formații au luat naștere în limba '''română''' în mod '''independent''' sau au fost calchiate după '''modelul''' altor limbi ori dacă au fost împrumutate gata formate<ref>Compusele, locuțiunile și grupurile de cuvinte '''împrumutate''' și '''neadaptate''' se scriu, de regulă ca și cuvintele simple neadaptate — '''ca în limba de origine''' sau, mai rar, și conform tradiției. Aceasta a impus, în anumite contexte, o grafie parțial diferită: !''ad hoc'', în general fără cratimă, ca în latină, dar și ''ad-hoc'' în ''divan ad-hoc''.</ref>. Ceea ce contează este modul în care '''structura''' lor este '''analizabilă''' în '''limba română actuală''' pentru '''vorbitorii nespecialiști'''.
    Dificultatea de a distinge, uneori, între '''elemente de compunere''' şi '''prefixe''' sau '''sufixe''', respectiv '''cuvinte''' neologice nu are implicaţii asupra modului de scriere, deoarece derivatele, formaţiile din/cu elemente de compunere şi compusele cu cuvinte asemănătoare acestora se scriu '''în acelaşi fel'''.<br>
 
    '''Reguli generale''':<br> <br>
Caracterul (semi)analizabil al cuvintelor este într-o anumită măsură relativ, fiind diferit de la un vorbitor la altul, și se poate modifica în cursul istoriei limbii. În practică, elementele componente ale unor cuvinte sunt adesea greu de identificat, chiar de către persoanele cultivate, îndeosebi când este vorba de cuvinte '''împrumutate''' gata '''formate''' din alte limbi, perceperea structurii lor presupunând '''cunoașterea formei''' și a '''sensului componentelor'''. Este mai ales cazul cuvintelor aparținând unor '''terminologii''' de specialitate (formate în special din elemente '''vechi grecești''' și '''latinești'''), a căror structură este analizabilă aproape numai pentru unii dintre specialiștii din domeniul respectiv.
* '''derivatele''' se scriu într-'''un cuvânt''' (situaţiile în care un '''prefix''' sau un '''sufix''' se scrie cu '''cratimă''' sau '''separat''' fiind rare<ref>Pentru notarea prefixelor şi a sufixelor în lucrări de lingvistică v. [[1.2.4. Cratima]]</ref>);
 
* '''compusele''' se scriu, în funcţie de partea de vorbire căreia îi aparţin şi de gradul de sudură a compusului, în unul din cele '''trei''' moduri posibile: într-'''un cuvânt''', cu '''cratimă''' sau în cuvinte '''separate''';
Dificultatea de a distinge, uneori, între '''elemente de compunere''' și '''prefixe''' sau '''sufixe''', respectiv '''cuvinte''' neologice nu are implicații asupra modului de scriere, deoarece derivatele, formațiile din/cu elemente de compunere și compusele cu cuvinte asemănătoare acestora se scriu '''în același fel'''.
* formaţiile ''din'' sau ''cu'' '''elemente de compunere''' se scriu într-'''un cuvânt''';
 
* '''locuţiunile''' se scriu în general în cuvinte '''separate''', mai rar cu '''virgulă''' sau cu '''cratimă''';
'''Reguli generale''':
* '''derivatele''' se scriu într-'''un cuvânt''' (situațiile în care un '''prefix''' sau un '''sufix''' se scrie cu '''cratimă''' sau '''separat''' fiind rare<ref>Pentru notarea prefixelor și a sufixelor în lucrări de '''lingvistică vezi [[1.2. Semnele ortografice|1.2.4. Cratima]]'''.</ref>);
* '''compusele''' se scriu, în funcție de partea de vorbire căreia îi aparțin și de gradul de sudură a compusului, în unul din cele '''trei''' moduri posibile: într-'''un cuvânt''', cu '''cratimă''' sau în cuvinte '''separate''';
* formațiile ''din'' sau ''cu'' '''elemente de compunere''' se scriu într-'''un cuvânt''';
* '''locuțiunile''' se scriu în general în cuvinte '''separate''', mai rar cu '''virgulă''' sau cu '''cratimă''';
* '''grupurile relativ stabile de cuvinte''' se scriu în cuvinte '''separate'''.
* '''grupurile relativ stabile de cuvinte''' se scriu în cuvinte '''separate'''.
<blockquote>    Unele derivate, compuse, locuţiuni sau grupuri de cuvinte se scriu cu '''cratimă''' sau cu '''apostrof''' numai din raţiuni fonetice, pentru care v. [[1.2.1. Apostroful]] şi [[1.2.4. Cratima]].</blockquote><br>
<blockquote>    Unele derivate, compuse, locuțiuni sau grupuri de cuvinte se scriu cu '''cratimă''' sau cu '''apostrof''' numai din rațiuni fonetice, pentru care vezi '''[[1.2. Semnele ortografice|1.2.1. Apostroful]]''' și '''[[1.2. Semnele ortografice|1.2.4. Cratima]]'''.</blockquote>
    Aceste reguli generale sunt detaliate în cele ce urmează.
 
Aceste reguli generale sunt detaliate în cele ce urmează.


=== 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor ===
=== 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor ===


==== 4.1.1. Prefixe şi derivate cu prefixe ====
==== 4.1.1. Prefixe și derivate cu prefixe ====
        
        
# Se scriu, de regulă, într-'''un cuvânt''' majoritatea derivatelor cu prefixe: '''''ante'''meridian, '''anti'''personal, a '''circum'''scrie, a '''dez'''vinovăţi, '''inter'''regional, a '''juxta'''pune, '''ne'''euclidian, '''non'''violenţă, *'''pre'''aderare, a '''răs'''citi''.<br> <blockquote>    Derivatele cu prefixe se deosebesc astfel de '''locuţiunile''' cu o structură asemănătoare, care se scriu în cuvinte '''separate''' ('''''non''' troppo''), precum şi de formaţiile '''noi''' sau/şi '''ocazionale''', care se scriu cu '''cratimă''' ('''''non'''''''-EU'' „din afara Uniunii Europene”).</blockquote>
# Se scriu, de regulă, într-'''un cuvânt''' majoritatea derivatelor cu prefixe: '''''ante'''meridian, '''anti'''personal, a '''circum'''scrie, a '''dez'''vinovăți, '''inter'''regional, a '''juxta'''pune, '''ne'''euclidian, '''non'''violență, *'''pre'''aderare, a '''răs'''citi''. <blockquote>    Derivatele cu prefixe se deosebesc astfel de '''locuțiunile''' cu o structură asemănătoare, care se scriu în cuvinte '''separate''' ('''''non''' troppo''), precum și de formațiile '''noi''' sau/și '''ocazionale''', care se scriu cu '''cratimă''' ('''''non'''-EU'' „din afara Uniunii Europene”).</blockquote>
# Se scriu cu '''cratimă''' între prefix şi cuvântul de bază '''anumite''' derivate cu prefixe (acest mod de scriere corespunzând unei '''rostiri''' mai '''insistente'''), şi anume:<br>
# Se scriu cu '''cratimă''' între prefix și cuvântul de bază '''anumite''' derivate cu prefixe (acest mod de scriere corespunzând unei '''rostiri''' mai '''insistente'''), și anume:
#* '''obligatoriu''':<br>
#* '''obligatoriu''':
#** derivatele cu prefixul '''''ex-''''' „fost”: '''''ex'''-prim-ministru, '''ex'''-preşedinte'';<br> <blockquote>    Derivatele cu prefixul ex- „'''în afară'''” se scriu într-'''un cuvânt''': ''*a '''ex'''înscrie''.</blockquote>
#** derivatele cu prefixul '''''ex-''''' „fost”: '''''ex'''-prim-ministru, '''ex'''-președinte''; <blockquote>    Derivatele cu prefixul ''ex-'' „'''în afară'''” se scriu într-'''un cuvânt''': ''*a '''ex'''înscrie''.</blockquote>
#** unele derivate '''noi''' sau/şi '''ocazionale''' care au ca bază un '''pronume''' substantivizat ('''''non'''-eu''), indicarea prescurtată a unui '''an''' calendaristic ('''''ante'''-'89, '''post'''-'989''), un nume '''propriu''' ('''''anti'''-Maiorescu; Ionescu, '''ne'''-Ionescu; '''pro'''-Ionescu''), o '''literă''' ('''''non'''-a''), o '''abreviere''' ('''''pro'''-NATO'');<br> <blockquote>    Derivatele obişnuite cu aceste prefixe se scriu într-'''un cuvânt''': '''''ante'''meridian, '''anti'''aerian, '''ne'''abătut, '''non'''conformist, '''post'''calcul, *'''pro'''american''.<br>     Se scriu cu '''cratimă''', din raţiuni '''fonetice''', pentru a reda rostirea lor în tempo '''rapid''', derivatele cu prefixele '''''ne-, re-''''' de la teme care încep cu '''''îm-, în-'''''.</blockquote>
#** unele derivate '''noi''' sau/și '''ocazionale''' care au ca bază un '''pronume''' substantivizat ('''''non'''-eu''), indicarea prescurtată a unui '''an''' calendaristic ('''''ante'''-'89, '''post'''-'989''), un nume '''propriu''' ('''''anti'''-Maiorescu; Ionescu, '''ne'''-Ionescu; '''pro'''-Ionescu''), o '''literă''' ('''''non'''-a''), o '''abreviere''' ('''''pro'''-NATO''); <blockquote>    Derivatele obișnuite cu aceste prefixe se scriu într-'''un cuvânt''': '''''ante'''meridian, '''anti'''aerian, '''ne'''abătut, '''non'''conformist, '''post'''calcul, *'''pro'''american''. <br/> Se scriu cu '''cratimă''', din rațiuni '''fonetice''', pentru a reda rostirea lor în tempo '''rapid''', derivatele cu prefixele '''''ne-, re-''''' de la teme care încep cu '''''îm-, în-'''''.</blockquote>
#* '''facultativ''', pentru punerea în '''evidenţă''' a '''prefixului''' sau/şi a '''bazei''', unele derivate scrise în mod obişnuit fără cratimă, mai ales:<br>
#* '''facultativ''', pentru punerea în '''evidență''' a '''prefixului''' sau/și a '''bazei''', unele derivate scrise în mod obișnuit fără cratimă, mai ales:
#** derivate cu prefixe superlative: '''''ultra'''-progresist'' (Caragiale);<br> <blockquote>    În mod '''obişnuit''', derivatele cu aceste prefixe se scriu într-'''un cuvânt''': '''''ultra'''progresist''.</blockquote>
#** derivate cu prefixe '''superlative''': '''''ultra'''-progresist'' (Caragiale); <blockquote>    În mod '''obișnuit''', derivatele cu aceste prefixe se scriu într-'''un cuvânt''': '''''ultra'''progresist''.</blockquote>
#** derivate cu '''sensuri''' mai puţin '''obişnuite''': '''''ne'''-voie'' „absenţa voinţei”, '''''pre'''-text'' „ceea ce precedă un text”, ''a '''re'''-crea'' „a crea din nou”;<br> <blockquote>    Acestea se deosebesc astfel de '''omonimele''' obişnuite, care se scriu '''într-un cuvânt''': '''''ne'''voie'' „necesitate”, '''''pre'''text'' „pretins motiv”, ''a '''re'''crea'' „a destinde”.</blockquote>
#** derivate cu '''sensuri''' mai '''puțin''' obișnuite: '''''ne'''-voie'' „absența voinței”, '''''pre'''-text'' „ceea ce precedă un text”, ''a '''re'''-crea'' „a crea din nou”; <blockquote>    Acestea se deosebesc astfel de '''omonimele''' obișnuite, care se scriu '''într-un cuvânt''': '''''ne'''voie'' „necesitate”, '''''pre'''text'' „pretins motiv”, ''a '''re'''crea'' „a destinde”.</blockquote>
#** derivate '''supraprefixate''' cu acelaşi '''prefix''' ('''''extra-extra'''fin, '''post-post'''-scriptum, '''răs-răs'''citat'') sau cu prefixe '''diferite''' ('''''endo-exo'''crin, '''exo-endo'''crin'');
#** derivate '''supraprefixate''' cu același '''prefix''' ('''''extra-extra'''fin, '''post-post'''-scriptum, '''răs-răs'''citat'') sau cu prefixe '''diferite''' ('''''endo-exo'''crin, '''exo-endo'''crin'');
#** derivate mai mult sau mai puţin '''ocazionale''', în care prefixul se termină, iar cuvântul de bază începe cu '''aceeaşi''' literă: '''''răs'''-străbun'';<br> <blockquote>    Derivatele '''obişnuite''' în această situaţie se scriu într-'''un cuvânt''': '''''trans'''siberian''.</blockquote>
#** derivate mai mult sau mai puțin '''ocazionale''', în care prefixul se termină, iar cuvântul de bază începe cu '''aceeași''' literă: '''''răs'''-străbun''; <blockquote>    Derivatele '''obișnuite''' în această situație se scriu într-'''un cuvânt''': '''''trans'''siberian''.</blockquote>
# Un prefix poate fi scris, în cadrul cuvântului, între '''paranteze''' rotunde — mai ales în stilul ştiinţific, în publicistică etc. —, pentru a se evita repetarea cuvântului de bază: ''practici '''(re)'''introduse după 1989'' „introduse sau/şi reintroduse”.<br>
# Un prefix poate fi scris, în cadrul cuvântului, între '''paranteze''' rotunde — mai ales în stilul științific, în publicistică etc. —, pentru a se evita repetarea cuvântului de bază: ''practici '''(re)'''introduse după 1989'' „introduse sau/și reintroduse”.
# Se scriu '''separat''' prefixele folosite '''singure''' în mod '''accidental''', în '''opoziţie''' cu termenul de bază sau cu un derivat cu alt prefix de la aceeaşi bază (''X este hipertensiv, Y este '''hipo''' = hipotensiv; legume '''ne''' [= nemirositoare] sau mai puţin mirositoare.'' Gib. I. Mihăescu), precum şi prefixele folosite cu rol de '''cuvinte''' (devenite adjective invariabile: ''*extra, *super, *ultra'').
# Se scriu '''separat''' prefixele folosite '''singure''' în mod '''accidental''', în '''opoziție''' cu termenul de bază sau cu un derivat cu alt prefix de la aceeași bază (''X este hipertensiv, Y este '''hipo''' = hipotensiv; legume '''ne''' [= nemirositoare] sau mai puțin mirositoare.'' Gib. I. Mihăescu), precum și prefixele folosite cu rol de '''cuvinte''' (devenite adjective invariabile: ''*extra, *super, *ultra'').


==== 4.1.2. Sufixe şi derivate cu sufixe ====
==== 4.1.2. Sufixe și derivate cu sufixe ====


# Se scriu într-'''un cuvânt''' majoritatea derivatelor cu sufixe, chiar dacă sunt formate de la cuvinte scrise cu cratimă (''*albaiulian, burtăverzime, *negruvodean, târgujian, târgumureşean de la Alba-Iulia, burtă-verde'' etc) sau separat (''antonpannesc, băimărean, camilpetrescian, cezarpetrescian, cincisutist, costarican, newyorkez, sanmarinez, sătmărean, *srilankez ''de la'' Anton Pann, Baia Mare, cinci sute'' etc).<br>
# Se scriu într-'''un cuvânt''' majoritatea derivatelor cu sufixe, chiar dacă sunt formate de la cuvinte scrise cu cratimă (''*albaiulian, burtăverzime, *negruvodean, târgujian, târgumureșean'' de la ''Alba-Iulia, burtă-verde'' etc.) sau separat (''antonpannesc, băimărean, camilpetrescian, cezarpetrescian, cincisutist, costarican, newyorkez, sanmarinez, sătmărean, *srilankez'' de la ''Anton Pann, Baia Mare, cinci sute'' etc.).
# Se scriu cu '''cratimă''' derivatele cu sufixe de la '''abrevieri literale''' (''R.A.T.B.-ist'') sau de la litere (''X-ulescu'')<br> <br> <blockquote>Se scriu însă într-'''un cuvânt''' derivatele devenite '''cuvinte''': ''ceferist''.</blockquote>
# Se scriu cu '''cratimă''' derivatele cu sufixe de la '''abrevieri literale''' (''R.A.T.B.-ist'') sau de la litere (''X-ulescu'') <blockquote>Se scriu însă într-'''un cuvânt''' derivatele devenite '''cuvinte''': ''ceferist''.</blockquote>
# Se pot scrie fie într-'''un cuvânt''' (cu '''căderea''', uneori, a '''vocalei finale''' a numelui), fie cu '''cratimă''' (cu '''păstrarea vocalei finale''' a numelui) derivatele de la '''nume proprii străine''' a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: ''poeesc/poe-esc, rousseauism/rousseau-ism, *shakespearian/shakespeare-ian de la Poe'' [pou]'', Rousseau ''[rus<u>o</u>]'', Shakespeare ''[şecspir].<br> <br> <blockquote>La '''derivate''' de la '''cuvinte''' cu o finală '''neobişnuită''' în limba română, vocala finală a acestora poate cădea în favoarea vocalei cu care începe '''sufixul''': ''dandism'' ('''nu''' ''*dandysm'') &lt; ''dandy'' + sufixul ''-ism''.</blockquote>
# Se pot scrie fie într-'''un cuvânt''' (cu '''căderea''', uneori, a '''vocalei finale''' a numelui), fie cu '''cratimă''' (cu '''păstrarea vocalei finale''' a numelui) derivatele de la '''nume proprii străine''' a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare: ''poeesc/poe-esc, rousseauism/rousseau-ism, *shakespearian/shakespeare-ian'' de la ''Poe'' [pou], ''Rousseau'' [rus<u>o</u>], ''Shakespeare'' [ș<u>e</u>cspir].  <blockquote>La '''derivate''' de la '''cuvinte''' cu o finală '''neobișnuită''' în limba română, vocala finală a acestora poate cădea în favoarea vocalei cu care începe '''sufixul''': ''dand'''i'''sm'' ('''nu''' ''dand'''y'''sm'') &lt; ''dandy'' + sufixul ''-ism''.</blockquote>
# Se scriu '''separat''' numai sufixele folosite ocazional cu rol de cuvinte: '''''isme''''' „mode".
# Se scriu '''separat''' numai sufixele folosite ocazional cu rol de cuvinte: '''''isme''''' „mode”.


== Note ==
== Note ==
Linia 47: Linia 49:
<references/>
<references/>


[[Categorie:Sincronizare]]
[[Categorie:Articole:DOOM2]]
[[Categorie:Articole:DOOM2]]

Versiunea curentă din 2 noiembrie 2017 18:17

4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuțiunilor și grupurilor de cuvinte

Scrierea cuvintelor derivate și compuse, a locuțiunilor și a grupurilor relativ stabile de cuvinte pune unele probleme specifice, greutatea de a distinge uneori între formații aparținând uneia sau alteia dintre aceste categorii putând crea și dificultăți suplimentare.

Din punctul de vedere al modului de scriere, nu are importanță dacă aceste formații au luat naștere în limba română în mod independent sau au fost calchiate după modelul altor limbi ori dacă au fost împrumutate gata formate[1]. Ceea ce contează este modul în care structura lor este analizabilă în limba română actuală pentru vorbitorii nespecialiști.

Caracterul (semi)analizabil al cuvintelor este într-o anumită măsură relativ, fiind diferit de la un vorbitor la altul, și se poate modifica în cursul istoriei limbii. În practică, elementele componente ale unor cuvinte sunt adesea greu de identificat, chiar de către persoanele cultivate, îndeosebi când este vorba de cuvinte împrumutate gata formate din alte limbi, perceperea structurii lor presupunând cunoașterea formei și a sensului componentelor. Este mai ales cazul cuvintelor aparținând unor terminologii de specialitate (formate în special din elemente vechi grecești și latinești), a căror structură este analizabilă aproape numai pentru unii dintre specialiștii din domeniul respectiv.

Dificultatea de a distinge, uneori, între elemente de compunere și prefixe sau sufixe, respectiv cuvinte neologice nu are implicații asupra modului de scriere, deoarece derivatele, formațiile din/cu elemente de compunere și compusele cu cuvinte asemănătoare acestora se scriu în același fel.

Reguli generale:

  • derivatele se scriu într-un cuvânt (situațiile în care un prefix sau un sufix se scrie cu cratimă sau separat fiind rare[2]);
  • compusele se scriu, în funcție de partea de vorbire căreia îi aparțin și de gradul de sudură a compusului, în unul din cele trei moduri posibile: într-un cuvânt, cu cratimă sau în cuvinte separate;
  • formațiile din sau cu elemente de compunere se scriu într-un cuvânt;
  • locuțiunile se scriu în general în cuvinte separate, mai rar cu virgulă sau cu cratimă;
  • grupurile relativ stabile de cuvinte se scriu în cuvinte separate.

Unele derivate, compuse, locuțiuni sau grupuri de cuvinte se scriu cu cratimă sau cu apostrof numai din rațiuni fonetice, pentru care vezi 1.2.1. Apostroful și 1.2.4. Cratima.

Aceste reguli generale sunt detaliate în cele ce urmează.

4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor

4.1.1. Prefixe și derivate cu prefixe

  1. Se scriu, de regulă, într-un cuvânt majoritatea derivatelor cu prefixe: antemeridian, antipersonal, a circumscrie, a dezvinovăți, interregional, a juxtapune, neeuclidian, nonviolență, *preaderare, a răsciti.

    Derivatele cu prefixe se deosebesc astfel de locuțiunile cu o structură asemănătoare, care se scriu în cuvinte separate (non troppo), precum și de formațiile noi sau/și ocazionale, care se scriu cu cratimă (non-EU „din afara Uniunii Europene”).

  2. Se scriu cu cratimă între prefix și cuvântul de bază anumite derivate cu prefixe (acest mod de scriere corespunzând unei rostiri mai insistente), și anume:
    • obligatoriu:
      • derivatele cu prefixul ex- „fost”: ex-prim-ministru, ex-președinte;

        Derivatele cu prefixul ex-în afară” se scriu într-un cuvânt: *a exînscrie.

      • unele derivate noi sau/și ocazionale care au ca bază un pronume substantivizat (non-eu), indicarea prescurtată a unui an calendaristic (ante-'89, post-'989), un nume propriu (anti-Maiorescu; Ionescu, ne-Ionescu; pro-Ionescu), o literă (non-a), o abreviere (pro-NATO);

        Derivatele obișnuite cu aceste prefixe se scriu într-un cuvânt: antemeridian, antiaerian, neabătut, nonconformist, postcalcul, *proamerican.
        Se scriu cu cratimă, din rațiuni fonetice, pentru a reda rostirea lor în tempo rapid, derivatele cu prefixele ne-, re- de la teme care încep cu îm-, în-.

    • facultativ, pentru punerea în evidență a prefixului sau/și a bazei, unele derivate scrise în mod obișnuit fără cratimă, mai ales:
      • derivate cu prefixe superlative: ultra-progresist (Caragiale);

        În mod obișnuit, derivatele cu aceste prefixe se scriu într-un cuvânt: ultraprogresist.

      • derivate cu sensuri mai puțin obișnuite: ne-voie „absența voinței”, pre-text „ceea ce precedă un text”, a re-crea „a crea din nou”;

        Acestea se deosebesc astfel de omonimele obișnuite, care se scriu într-un cuvânt: nevoie „necesitate”, pretext „pretins motiv”, a recrea „a destinde”.

      • derivate supraprefixate cu același prefix (extra-extrafin, post-post-scriptum, răs-răscitat) sau cu prefixe diferite (endo-exocrin, exo-endocrin);
      • derivate mai mult sau mai puțin ocazionale, în care prefixul se termină, iar cuvântul de bază începe cu aceeași literă: răs-străbun;

        Derivatele obișnuite în această situație se scriu într-un cuvânt: transsiberian.

  3. Un prefix poate fi scris, în cadrul cuvântului, între paranteze rotunde — mai ales în stilul științific, în publicistică etc. —, pentru a se evita repetarea cuvântului de bază: practici (re)introduse după 1989 „introduse sau/și reintroduse”.
  4. Se scriu separat prefixele folosite singure în mod accidental, în opoziție cu termenul de bază sau cu un derivat cu alt prefix de la aceeași bază (X este hipertensiv, Y este hipo = hipotensiv; legume ne [= nemirositoare] sau mai puțin mirositoare. Gib. I. Mihăescu), precum și prefixele folosite cu rol de cuvinte (devenite adjective invariabile: *extra, *super, *ultra).

4.1.2. Sufixe și derivate cu sufixe

  1. Se scriu într-un cuvânt majoritatea derivatelor cu sufixe, chiar dacă sunt formate de la cuvinte scrise cu cratimă (*albaiulian, burtăverzime, *negruvodean, târgujian, târgumureșean de la Alba-Iulia, burtă-verde etc.) sau separat (antonpannesc, băimărean, camilpetrescian, cezarpetrescian, cincisutist, costarican, newyorkez, sanmarinez, sătmărean, *srilankez de la Anton Pann, Baia Mare, cinci sute etc.).
  2. Se scriu cu cratimă derivatele cu sufixe de la abrevieri literale (R.A.T.B.-ist) sau de la litere (X-ulescu)

    Se scriu însă într-un cuvânt derivatele devenite cuvinte: ceferist.

  3. Se pot scrie fie într-un cuvânt (cu căderea, uneori, a vocalei finale a numelui), fie cu cratimă (cu păstrarea vocalei finale a numelui) derivatele de la nume proprii străine a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare: poeesc/poe-esc, rousseauism/rousseau-ism, *shakespearian/shakespeare-ian de la Poe [pou], Rousseau [ruso], Shakespeareecspir].

    La derivate de la cuvinte cu o finală neobișnuită în limba română, vocala finală a acestora poate cădea în favoarea vocalei cu care începe sufixul: dandism (nu dandysm) < dandy + sufixul -ism.

  4. Se scriu separat numai sufixele folosite ocazional cu rol de cuvinte: isme „mode”.

Note

  1. Compusele, locuțiunile și grupurile de cuvinte împrumutate și neadaptate se scriu, de regulă — ca și cuvintele simple neadaptate — ca în limba de origine sau, mai rar, și conform tradiției. Aceasta a impus, în anumite contexte, o grafie parțial diferită: !ad hoc, în general fără cratimă, ca în latină, dar și ad-hoc în divan ad-hoc.
  2. Pentru notarea prefixelor și a sufixelor în lucrări de lingvistică vezi 1.2.4. Cratima.