Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor”
Sari la navigare
Sari la căutare
(Varianta inițială) |
m (formatare) |
||
Linia 4: | Linia 4: | ||
</css> | </css> | ||
== 4. Scrierea derivatelor, compuselor, | == 4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuțiunilor și grupurilor de cuvinte == | ||
Scrierea cuvintelor '''derivate''' și '''compuse''', a '''locuțiunilor''' și a '''grupurilor''' relativ stabile '''de cuvinte''' pune unele probleme specifice, greutatea de a distinge uneori între formații aparținând uneia sau alteia dintre aceste categorii putând crea și dificultăți suplimentare. | |||
Din punctul de vedere al modului de scriere, nu are importanță dacă aceste formații au luat naștere în limba '''română''' în mod '''independent''' sau au fost calchiate după '''modelul''' altor limbi ori dacă au fost împrumutate gata formate<ref>Compusele, locuțiunile și grupurile de cuvinte împrumutate și neadaptate se scriu, de regulă - ca și cuvintele simple neadaptate — ca în limba de origine sau, mai rar, și conform tradiției. Aceasta a impus, în anumite contexte, o grafie parțial diferită: !ad hoc, în general fără cratimă, ca în latină, dar și ad-hoc în divan ad-hoc.</ref>. Ceea ce contează este modul în care '''structura''' lor este '''analizabilă''' în '''limba română actuală''' pentru '''vorbitorii nespecialiști'''. | |||
Caracterul (semi)analizabil al cuvintelor este într-o anumită măsură relativ, fiind diferit de la un vorbitor la altul, și se poate modifica în cursul istoriei limbii, în practică, elementele componente ale unor cuvinte sunt adesea greu de identificat, chiar de către persoanele cultivate, îndeosebi când este vorba de cuvinte '''împrumutate''' gata '''formate''' din alte limbi, perceperea structurii lor presupunând '''cunoașterea formei''' și a '''sensului componentelor'''. Este mai ales cazul cuvintelor aparținând unor '''terminologii''' de specialitate (formate in special din elemente '''vechi grecești''' și '''latinești'''), a căror structură este analizabilă aproape numai pentru unii dintre specialiștii din domeniul respectiv. | |||
Dificultatea de a distinge, uneori, între '''elemente de compunere''' și '''prefixe''' sau '''sufixe''', respectiv '''cuvinte''' neologice nu are implicații asupra modului de scriere, deoarece derivatele, formațiile din/cu elemente de compunere și compusele cu cuvinte asemănătoare acestora se scriu '''în același fel'''. | |||
* '''derivatele''' se scriu într-'''un cuvânt''' ( | '''Reguli generale''': | ||
* '''compusele''' se scriu, în | * '''derivatele''' se scriu într-'''un cuvânt''' (situațiile în care un '''prefix''' sau un '''sufix''' se scrie cu '''cratimă''' sau '''separat''' fiind rare<ref>Pentru notarea prefixelor și a sufixelor în lucrări de lingvistică v. [[1.2.4. Cratima]]</ref>); | ||
* | * '''compusele''' se scriu, în funcție de partea de vorbire căreia îi aparțin și de gradul de sudură a compusului, în unul din cele '''trei''' moduri posibile: într-'''un cuvânt''', cu '''cratimă''' sau în cuvinte '''separate'''; | ||
* ''' | * formațiile ''din'' sau ''cu'' '''elemente de compunere''' se scriu într-'''un cuvânt'''; | ||
* '''locuțiunile''' se scriu în general în cuvinte '''separate''', mai rar cu '''virgulă''' sau cu '''cratimă'''; | |||
* '''grupurile relativ stabile de cuvinte''' se scriu în cuvinte '''separate'''. | * '''grupurile relativ stabile de cuvinte''' se scriu în cuvinte '''separate'''. | ||
<blockquote> Unele derivate, compuse, | <blockquote> Unele derivate, compuse, locuțiuni sau grupuri de cuvinte se scriu cu '''cratimă''' sau cu '''apostrof''' numai din rațiuni fonetice, pentru care v. [[1.2.1. Apostroful]] și [[1.2.4. Cratima]].</blockquote> | ||
Aceste reguli generale sunt detaliate în cele ce urmează. | |||
=== 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor === | === 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor === | ||
==== 4.1.1. Prefixe | ==== 4.1.1. Prefixe și derivate cu prefixe ==== | ||
# Se scriu, de regulă, într-'''un cuvânt''' majoritatea derivatelor cu prefixe: '''''ante'''meridian, '''anti'''personal, a '''circum'''scrie, a '''dez''' | # Se scriu, de regulă, într-'''un cuvânt''' majoritatea derivatelor cu prefixe: '''''ante'''meridian, '''anti'''personal, a '''circum'''scrie, a '''dez'''vinovăți, '''inter'''regional, a '''juxta'''pune, '''ne'''euclidian, '''non'''violență, *'''pre'''aderare, a '''răs'''citi''. <blockquote> Derivatele cu prefixe se deosebesc astfel de '''locuțiunile''' cu o structură asemănătoare, care se scriu în cuvinte '''separate''' ('''''non''' troppo''), precum și de formațiile '''noi''' sau/și '''ocazionale''', care se scriu cu '''cratimă''' ('''''non'''''''-EU'' „din afara Uniunii Europene”).</blockquote> | ||
# Se scriu cu '''cratimă''' între prefix | # Se scriu cu '''cratimă''' între prefix și cuvântul de bază '''anumite''' derivate cu prefixe (acest mod de scriere corespunzând unei '''rostiri''' mai '''insistente'''), și anume: | ||
#* '''obligatoriu''': | #* '''obligatoriu''': | ||
#** derivatele cu prefixul '''''ex-''''' „fost”: '''''ex'''-prim-ministru, '''ex'''- | #** derivatele cu prefixul '''''ex-''''' „fost”: '''''ex'''-prim-ministru, '''ex'''-președinte''; <blockquote> Derivatele cu prefixul ex- „'''în afară'''” se scriu într-'''un cuvânt''': ''*a '''ex'''înscrie''.</blockquote> | ||
#** unele derivate '''noi''' sau/ | #** unele derivate '''noi''' sau/și '''ocazionale''' care au ca bază un '''pronume''' substantivizat ('''''non'''-eu''), indicarea prescurtată a unui '''an''' calendaristic ('''''ante'''-'89, '''post'''-'989''), un nume '''propriu''' ('''''anti'''-Maiorescu; Ionescu, '''ne'''-Ionescu; '''pro'''-Ionescu''), o '''literă''' ('''''non'''-a''), o '''abreviere''' ('''''pro'''-NATO''); <blockquote> Derivatele obișnuite cu aceste prefixe se scriu într-'''un cuvânt''': '''''ante'''meridian, '''anti'''aerian, '''ne'''abătut, '''non'''conformist, '''post'''calcul, *'''pro'''american''. Se scriu cu '''cratimă''', din rațiuni '''fonetice''', pentru a reda rostirea lor în tempo '''rapid''', derivatele cu prefixele '''''ne-, re-''''' de la teme care încep cu '''''îm-, în-'''''.</blockquote> | ||
#* '''facultativ''', pentru punerea în ''' | #* '''facultativ''', pentru punerea în '''evidență''' a '''prefixului''' sau/și a '''bazei''', unele derivate scrise în mod obișnuit fără cratimă, mai ales: | ||
#** derivate cu prefixe superlative: '''''ultra'''-progresist'' (Caragiale); | #** derivate cu prefixe superlative: '''''ultra'''-progresist'' (Caragiale); <blockquote> În mod '''obișnuit''', derivatele cu aceste prefixe se scriu într-'''un cuvânt''': '''''ultra'''progresist''.</blockquote> | ||
#** derivate cu '''sensuri''' mai | #** derivate cu '''sensuri''' mai puțin '''obișnuite''': '''''ne'''-voie'' „absența voinței”, '''''pre'''-text'' „ceea ce precedă un text”, ''a '''re'''-crea'' „a crea din nou”; <blockquote> Acestea se deosebesc astfel de '''omonimele''' obișnuite, care se scriu '''într-un cuvânt''': '''''ne'''voie'' „necesitate”, '''''pre'''text'' „pretins motiv”, ''a '''re'''crea'' „a destinde”.</blockquote> | ||
#** derivate '''supraprefixate''' cu | #** derivate '''supraprefixate''' cu același '''prefix''' ('''''extra-extra'''fin, '''post-post'''-scriptum, '''răs-răs'''citat'') sau cu prefixe '''diferite''' ('''''endo-exo'''crin, '''exo-endo'''crin''); | ||
#** derivate mai mult sau mai | #** derivate mai mult sau mai puțin '''ocazionale''', în care prefixul se termină, iar cuvântul de bază începe cu '''aceeași''' literă: '''''răs'''-străbun''; <blockquote> Derivatele '''obișnuite''' în această situație se scriu într-'''un cuvânt''': '''''trans'''siberian''.</blockquote> | ||
# Un prefix poate fi scris, în cadrul cuvântului, între '''paranteze''' rotunde — mai ales în stilul | # Un prefix poate fi scris, în cadrul cuvântului, între '''paranteze''' rotunde — mai ales în stilul științific, în publicistică etc. —, pentru a se evita repetarea cuvântului de bază: ''practici '''(re)'''introduse după 1989'' „introduse sau/și reintroduse”. | ||
# Se scriu '''separat''' prefixele folosite '''singure''' în mod '''accidental''', în ''' | # Se scriu '''separat''' prefixele folosite '''singure''' în mod '''accidental''', în '''opoziție''' cu termenul de bază sau cu un derivat cu alt prefix de la aceeași bază (''X este hipertensiv, Y este '''hipo''' = hipotensiv; legume '''ne''' [= nemirositoare] sau mai puțin mirositoare.'' Gib. I. Mihăescu), precum și prefixele folosite cu rol de '''cuvinte''' (devenite adjective invariabile: ''*extra, *super, *ultra''). | ||
==== 4.1.2. Sufixe | ==== 4.1.2. Sufixe și derivate cu sufixe ==== | ||
# Se scriu într-'''un cuvânt''' majoritatea derivatelor cu sufixe, chiar dacă sunt formate de la cuvinte scrise cu cratimă (''*albaiulian, burtăverzime, *negruvodean, târgujian, | # Se scriu într-'''un cuvânt''' majoritatea derivatelor cu sufixe, chiar dacă sunt formate de la cuvinte scrise cu cratimă (''*albaiulian, burtăverzime, *negruvodean, târgujian, târgumureșean de la Alba-Iulia, burtă-verde'' etc) sau separat (''antonpannesc, băimărean, camilpetrescian, cezarpetrescian, cincisutist, costarican, newyorkez, sanmarinez, sătmărean, *srilankez ''de la'' Anton Pann, Baia Mare, cinci sute'' etc). | ||
# Se scriu cu '''cratimă''' derivatele cu sufixe de la '''abrevieri literale''' (''R.A.T.B.-ist'') sau de la litere (''X-ulescu'') | # Se scriu cu '''cratimă''' derivatele cu sufixe de la '''abrevieri literale''' (''R.A.T.B.-ist'') sau de la litere (''X-ulescu'') <blockquote>Se scriu însă într-'''un cuvânt''' derivatele devenite '''cuvinte''': ''ceferist''.</blockquote> | ||
# Se pot scrie fie într-'''un cuvânt''' (cu '''căderea''', uneori, a '''vocalei finale''' a numelui), fie cu '''cratimă''' (cu '''păstrarea vocalei finale''' a numelui) derivatele de la '''nume proprii străine''' a căror finală prezintă deosebiri între scriere | # Se pot scrie fie într-'''un cuvânt''' (cu '''căderea''', uneori, a '''vocalei finale''' a numelui), fie cu '''cratimă''' (cu '''păstrarea vocalei finale''' a numelui) derivatele de la '''nume proprii străine''' a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare: ''poeesc/poe-esc, rousseauism/rousseau-ism, *shakespearian/shakespeare-ian de la Poe'' [pou]'', Rousseau ''[rus<u>o</u>]'', Shakespeare ''[șecspir]. <blockquote>La '''derivate''' de la '''cuvinte''' cu o finală '''neobișnuită''' în limba română, vocala finală a acestora poate cădea în favoarea vocalei cu care începe '''sufixul''': ''dandism'' ('''nu''' ''*dandysm'') < ''dandy'' + sufixul ''-ism''.</blockquote> | ||
# Se scriu '''separat''' numai sufixele folosite ocazional cu rol de cuvinte: '''''isme''''' „mode". | # Se scriu '''separat''' numai sufixele folosite ocazional cu rol de cuvinte: '''''isme''''' „mode". | ||
Linia 47: | Linia 49: | ||
<references/> | <references/> | ||
[[Categorie:Sincronizare]] | |||
[[Categorie:Articole:DOOM2]] | [[Categorie:Articole:DOOM2]] |