Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/4.2. Scrierea cuvintelor compuse”

Modul de scriere a cuvintelor compuse este în funcție de '''natura''' elementelor componente ('''cuvinte''', '''elemente de compunere''' sau '''abrevieri'''), de '''vechimea''' compuselor, de gradul de '''unitate semantică''' și de '''sudură''' formală, de apartenența elementelor componente la diferitele '''părți de vorbire''', de '''raporturile sintactice''' care au stat la baza compusului, de părțile de vorbire cărora le aparțin compusele și, in cazul cuvintelor flexibile, de modul de '''flexiune''', precum și, uneori, de '''tradiție'''.

##* '''adverb''' (uneori substantivizat) + '''adjectiv''' (uneori provenit din participiul unui verb compus): ''binecuvântat, binefăcător, binemeritat, binevoitor; clarvăzător; preafericit'';

## <blockquote>   Aceste compuse se deosebesc de îmbinările cu o structură și o componență asemănătoare, care reprezintă fie '''compuse''' mai puțin sudate, scrise cu '''cratimă''' (!''bine-crescu''t „cuviincios"), fie '''grupuri de cuvinte''', care se scriu '''separat''' (!''bine crescut'' „dezvoltat bine").</blockquote>

##* '''prepoziția''' ''a'' + ''tot/toate'' + '''adjectiv''' (tip învechit): ''atoateștiutor, atotputernic'';

##* '''substantiv''' (uneori provenit dintr-un adjectiv) + '''adjectiv''': ''răufăcător, răuvoitor; codalb'';

## adjective cu structura '''adjectiv''' + vocala de legătură ''o'' + '''adjectiv''', care exprimă o '''unitate''', având '''flexiune''' numai la '''ultimul''' element (''!cehoslovac'' „din fosta Cehoslovacie", ''dacoromân'' „român(esc) din Dacia", ''sârbocroat''), ca și unele adjective asemănătoare '''împrumutate''' (''galoromanic, retoroman''); <blockquote>    Adjectivele cu structură și componență asemănătoare care exprimă un '''raport''' între cei doi termeni se scriu cu cratimă: ''*ceho-slovac'' „dintre Cehia și Slovacia", ''*sârbo-croat''.</blockquote>

## '''adjectiv''' + '''adjectiv''', având '''flexiune''' numai la ultimul '''component''' (''*bun-platnic, instructiv-educativ, literar-artistic, marxist-leninist, *rău-platnic''), la ambele componente - ''(globuri) *albe-argintii, (mere) dulci-acrișoare'' — sau '''invariabile''':'' (televizoare) *alb-negru''; <blockquote>Dar v. mai sus ''rozalb''.</blockquote>

## '''adjectiv''' invariabil (desemnând o '''culoare''') + '''adverb''' (uneori provenit din participiu) exprimând o '''nuanță''': ''(bluză/bluze) galben-închis, roșu-deschis'';

## '''adjectiv''' (printre care unele referitoare la '''etnii''', '''limbi''' etc.) ± vocala de legătură '''''o''''' + '''adjectiv''', având '''flexiune''' numai la '''ultimul''' component (''burghezo-democratic, chimico-farmaceutic, economico-financiar, fizico-chimic, francez-român, greco-catolic, româno-american, ruso-român/rus-român''), ca și alte adjective asemănătoare '''împrumutate''': *''anglo-normand, austro-ungar, franco-italo-spaniol, indo-european, medico-legal'';

## '''adverb''' ('''invariabil!''') + '''adjectiv''' (eventual provenit din participiu), compusul prezentând o '''diferență de sens''' față de cuvintele de bază: ''așa-zis'' „pretins", ''!bine-crescut'' „cuviincios", ''!bine-cunoscut'' „celebru", ''!bine-venit'' „oportun, agreat", ''drept-credincios, înainte-mergător, liber-schimbist, nou-născut, propriu-zis, sus-numit''; <blockquote>    Ele se deosebesc de îmbinările cu o structură și o componență asemănătoare, care se scriu într-un cuvânt când sunt '''compuse sudate''' (''binecuvântat'') și separat când sunt''' grupuri de cuvinte''' care își păstrează sensul (''!bine crescut'' „dezvoltat bine").</blockquote>

## '''substantiv''' denumind un '''punct cardinal''' + '''adjectiv''': ''est-european, nord-american, nord-vestic, sud-dunărean''; <blockquote>    În compusele '''complexe''' se recomandă ca între '''principalele secvențe''' să se folosească '''linia de pauză''': ''americano-vest-german, nord-nord-vestic''.</blockquote>

## '''adverb''' + elementul final '''-va''': ''cândva'';

## '''adverb''' + elementul final '''-și''': ''câtuși'', ''iarăși'', ''totuși'';

## '''adverb''' (și '''adjectiv''') provenit din '''participiu''' la forma '''negativă''' compus cu adverbul '''''mai''''' intercalat între '''ne-''' și participiu: ''nemaipomenit'';

## elementul inițial '''''fie(și)-''''', '''''oare(și)-''''', '''''ori(și)-''''' + '''adverb''': ''fiecum'' (înv.), ''oare(și)cum'' „cumva”, ''oricând'', ''oricum'', ''oriîncotro'', ''*ori(și)câ''t;

## '''prepoziție''' (± '''prepoziție''') + '''adverb''': ''adesea'', ''arar'', ''deasupra'', ''decât'' „numai”, ''degeaba''/''demult'' „odinioară”, ''deplin'' (și adjectiv), ''desigur'' „în mod cert”, ''dinadins'', ''dinăuntru'', ''împotrivă'', ''înadins'', ''îndeaproape'', ''îndelung'', ''întocmai'', (''mai'') ''prejos'', (mai) ''presus'';

## '''prepoziție''' (± '''prepoziție''') + '''numeral''': ''împreună'', ''întruna'' „mereu”;

## '''prepoziție''' (± '''prepoziție''') + '''substantiv''': ''acasă'', ''anume'', ''aseară'', ''defel'' „deloc”, ''degrabă'' „repede”, ''deloc'' „nicidecum”, ''deodată'', ''departe'', ''devale'' „în jos”, ''devreme'' „din timp”, ''dimpotrivă'', !''diseară''/''deseară'', ''împrejur'', ''încontinuu'' „mereu”;

## (parțial) '''analizabile''' (incluzând uneori adverbe provenite din substantive): ''*alaltăieri-dimineață'', ''*azi-mâine'', ''*azi-noapte'', ''*mâine-dimineață'';

## '''rimate''' sau/și '''ritmate''', formate din elemente care nu există independent: ''ceac-pac'', ''harcea-parcea'', ''(ni)tam-nisam'';

## în care cratima notează '''eliziunea''': ''dintr-adins'', ''dintr-odată'', ''într-adins''.  <blockquote>    Scrierea împreună deosebește asemenea adverbe de '''grupurile de cuvinte''' cu o structură asemănătoare, în care componentele își păstrează independența și înțelesul, și care se scriu în cuvinte '''separate''': ''altă dată'', ''alt fel'', ''bine înțeles'', ''câte o dată'', ''de cât'', ''de fel'', ''de grabă'' (''De grabă, a greșit''), ''de loc'', ''de mult'', ''de plin'', ''*de sigur'' (''De sigur, e sigur''), ''de vale'', ''de vreme'', ''*după amiaza'' (''După amiaza aceea toridă a urmat o seară răcoroasă''),'' *după masa'' (''A plecat imediat după masa de prânz''), ''*fie cum'' (''Fie cum vrei tu''),'' în continuu'', ''într-una'' (scris cu cratimă din motive fonetice), ''nici când'', ''nici (de) cum'', ''nici odată'', ''nici o dată'', ''nu mai'','' numai de cât'', ''oare cum'', ''o dată'', ''ori cât'', ''tot odată'', ''tot o dată'', ''tot una'','' va să zică'' „vrea să însemne”.</blockquote>

Conjuncțiile compuse se scriu într-'''un cuvânt''' sau în cuvînte '''separate'''.  

# Se scriu într-'''un cuvânt''' conjuncțiile compuse la origine, dar '''sudate''' (unele devenite neanalizabile pentru vorbitori): ''deoarece'', ''deși'', ''fiindcă'', ''încât'' (''îl durea atât de tare, încât nu putea vorbi''), ''întrucât'' „deoarece" (''A lipsit întrucât era bolnav''), ''precum'', ''vasăzică'' (și adv.) „prin urmare, deci".  <blockquote>    Ele se disting astfel de '''locuțiunile''' și de''' grupurile de cuvinte''' cu o componență asemănătoare, scrise în '''cuvinte separate''': ''dat fiind că'','' în cât'' (''În cât [„''în ce dată”''] suntem astăzi?'', ''în cât timp ai scris?''), ''întru cât'' „în ce măsură" (''Nu văd întru cât ideea ta ar fi mai bună''), ''va să zică'' „înseamnă” („''o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are.''” Caragiale).</blockquote>

Prin natura lor, interjecțiile sunt mai greu de normat, inclusiv sub aspect ortografic. în principiu, interjecțiile '''compuse''' se scriu într-'''un cuvânt''' sau cu '''cratimă'''.  

Numeralele compuse<ref>Numeralele, mai ales cele cardinale, se scriu însă '''rar în cuvinte''' și mai frecvent cu '''cifre'''.</ref> se scriu într-'''un cuvânt''' sau în '''cuvinte separate'''.  

## '''cardinale''' propriu-zise: seriile formate cu '''''spre''''' (''unsprezece'' ...) și unele serii formate prin '''alăturare''': ''douăzeci''

## '''adverbiale''': seriile ''(câte) o dată'' „nu de mai multe ori" (care răspunde la întrebarea '''''de câte ori?''''': ''numai o dată în viață, o dată pentru totdeauna''), ''de (câte) două ori''; ''întâia(și)/prima dată/oară'', ''a doua oară.''..; <blockquote>    Adverbul compus '''''odată''''' „cândva (în trecut sau în viitor), imediat, îndată" se scrie într-un cuvânt.</blockquote>

## '''cardinale''': seriile ''douăzeci și unu'' ...; ''o sută'', ''două sute'' ...; ''o mie, două mii, douăzeci de mii''...; ''un milion'' ...; ''o sută unu'' ...; ''o mie unu'' ... etc. <blockquote>    Scrierea '''continuă''' a numeralelor cardinale, care se cere uneori în stilul '''administrativ''', constituie o excepție.</blockquote>

## '''colective și distributive''' (considerate și locuțiuni): seriile ''câte unu..., toți trei...''

## '''fracționare''' (cu comportament de substantive): seriile ''o doime, două treimi ''etc;

## '''ordinale''' corespunzătoare celor cardinale din seriile de mai sus: ''al douăzeci și unulea ...; al o sutălea, al două sutelea ...; !al (o) mielea ...; !al (un) milionulea ...; al o sută unulea...; al o mie unulea; al douăzeci miilea ...; (cel) din urmă'' (considerat și locuțiune). <blockquote>    Pentru scrierea numeralelor ordinale și fracționare în notarea lor cu cifre și litere v. [[1.2.4. Cratima]].</blockquote>

Prepozițiile compuse se scriu într-'''un cuvânt''' sau în cuvinte '''separate'''.  

# Se scriu într-'''un cuvânt''' prepozițiile compuse '''sudate''' (unele devenite '''neanalizabile''' pentru vorbitori): ''deasupra, dedesubtul, despre, dimprejurul, dinaintea, dinapoia, dindărătul, dinspre, dintre, dintru, împotriva, împrejurul, înaintea, înapoia, înăuntrul, îndărătul, înde, înspre, printre, printru'';

# Se scriu în '''cuvinte separate''' prepozițiile compuse din două sau trei elemente '''nesudate''': *''à la, de către, de dedesubtul, de după, de la, de pe, de pe lângă, de sub, fără de, în afara, în contra, până după, până în, până la, până pe după, până pe la, până pe sub, pe la, pe lângă''.  <blockquote>    Din motive '''fonetice''', prepoziția compusă ''de-a'' din locuțiuni ca ''de-a berbeleacul, de-a baba-oarba, de-a latul ''se scrie totdeauna '''cu cratimă''', în timp ce prepozițiile ''de + a ''+ verbe la infinitiv se scriu '''separat''' sau '''cu cratimă''', în funcție de tempo ('''''de a'''/de-a scrie'').     Primul component din prepozițiile compuse fără de, până la se scrie cu '''apostrof''' în cazul căderii, la pronunțarea în tempo rapid, a vocalei sale finale: făr' de milă, pân' la tine.</blockquote>

Pronumele și adjectivele pronominale compuse se scriu într-'''un cuvânt''' sau în cuvinte '''separate'''.  

# Se scriu '''într-un cuvânt''' toate formele pronumelor și adjectivelor pronominale '''sudate''', compuse la '''origine''' și devenite în parte '''neanalizabile''', cu excepția de sub punctul II.:

## '''demonstrative''': seriile lui ''același, ălălalt, ăstălalt, celălalt, cestălal''t;

##* ''' elementul final ''-va''''': ''ceva, niscaiva'' ș.a.;

## <blockquote>   Pronumele și adjectivele compuse se disting astfel și grafic de îmbinări libere precum ''oare care, ori care (Oare care dintre ei o fi făcut asta? Să vină toți ori care vrea)''.</blockquote>

## '''negative''': ''!niciun, !niciunul'' ''(N-a venit niciun elev/niciunul)'' <blockquote>    !Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui !'''''niciunul''''' și ale adjectivului pronominal corespunzător !'''''niciun'''''<ref>Singurul pronume/adjectiv pronominal — în afară de ''cel ce'' — care se scria în cuvinte separate.</ref> (''niciuna, nicio'' etc.) — la fel ca a lui ''vreunul, vreun'' —,  prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse și grafic de îmbînările libere asemănătoare: ''nici un'' adverb + articol (''Nu e nici un om prost, nici un incult''), adverb + numeral (''Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți''), *''nici unul'' adverb + pronume nehotărât (''Nu-mi place nici unul, nici celălalt'').</blockquote>

## '''personale și de politețe''': ''dumneata, dumnealui'' etc;

# Se scriu în cuvinte '''separate''' toate formele pronumelui '''relativ compus''' ''cel ce'' (inclusiv forma cu valoare „neutră” ''ceea ce''), care este interpretat, din cauza flexiunii lui ''cel'', și ea''' pronume + pronume'''.