Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/4.2. Scrierea cuvintelor compuse”

Varianta inițială
(Pagină nouă: == 4.2. Scrierea cuvintelor compuse == Categorie:Articole:DOOM2)
 
(Varianta inițială)
Linia 1: Linia 1:
== 4.2. Scrierea cuvintelor compuse ==
<css>
.tocnumber { display: none; }
blockquote {border: 1px solid; padding: 2px 6px;}
</css>


=== 4.2. Scrierea cuvintelor compuse ===
Modul de scriere a cuvintelor compuse este în funcție de '''natura''' elementelor componente ('''cuvinte''', '''elemente de compunere''' sau '''abrevieri'''), de '''vechimea''' compuselor, de gradul de '''unitate semantică''' și de '''sudură''' formală, de apartenența elementelor componente la diferitele '''părți de vorbire''', de '''raporturile sintactice''' care au stat la baza compusului, de părțile de vorbire cărora le aparțin compusele și, in cazul cuvintelor flexibile, de modul de '''flexiune''', precum și, uneori, de '''tradiție'''.
Nu există '''reguli''' cu valabilitate generală, de aceea în cele de mai jos prezentăm o '''descriere''' a '''practicii''' ortografice privind '''principalele tipuri''' de cuvinte compuse.
Aceste probleme sunt prezentate pe părți de vorbire (deși unele cuvinte se pot încadra în mai multe părți de vorbire), în ordinea alfabetică a acestora.
==== 4.2.1. Adjective ====
Adjectivele calificative compuse (dintre care unele sunt și '''substantive''' sau '''adverbe''') se scriu într-'''un cuvânt''' sau cu '''cratimă'''.
# Se scriu într-'''un cuvânt''':
## adjectivele (mai ales din fondul '''vechi''') '''sudate''' (unele reprezentând tipuri rare și învechite) din '''cuvinte''' care există și independent, cu structura:
##* '''adjectiv''' + '''adjectiv''' (având '''flexiune''' numai la '''ultimul''' component): ''rozalb'';
##* '''adjectiv''' + '''substantiv''': ''pursânge'' (invariabil);
##* '''adverb''' (uneori substantivizat) + '''adjectiv''' (uneori provenit din participiul unui verb compus): ''binecuvântat, binefăcător, binemeritat, binevoitor; clarvăzător; preafericit'';
## <blockquote>    Aceste compuse se deosebesc de îmbinările cu o structură și o componență asemănătoare, care reprezintă fie '''compuse''' mai puțin sudate, scrise cu '''cratimă''' (!''bine-crescu''t „cuviincios"), fie '''grupuri de cuvinte''', care se scriu '''separat''' (!''bine crescut'' „dezvoltat bine").</blockquote>
##* '''prepoziția''' ''a'' + ''tot/toate'' + '''adjectiv''' (tip învechit): ''atoateștiutor, atotputernic'';
##* '''prepoziție''' + '''substantiv''' sau '''adjectiv''': ''cuminte, deplin'';
##* '''substantiv''' (uneori provenit dintr-un adjectiv) + '''adjectiv''': ''răufăcător, răuvoitor; codalb'';
##* '''izolări de propoziții''': ''cumsecade'';
## adjectivele '''neologice''' care au în componență '''elemente de compunere''': ''*aeroportuar, *autocopiativ, *cronofag, * electrocasnic, *heliomarin, *neoliberal, *sociocultural'';
## adjective cu structura '''adjectiv''' + vocala de legătură ''o'' + '''adjectiv''', care exprimă o '''unitate''', având '''flexiune''' numai la '''ultimul''' element (''!cehoslovac'' „din fosta Cehoslovacie", ''dacoromân'' „român(esc) din Dacia", ''sârbocroat''), ca și unele adjective asemănătoare '''împrumutate''' (''galoromanic, retoroman''); <blockquote>    Adjectivele cu structură și componență asemănătoare care exprimă un '''raport''' între cei doi termeni se scriu cu cratimă: ''*ceho-slovac'' „dintre Cehia și Slovacia", ''*sârbo-croat''.</blockquote>
## '''adjectivele''' (în general provenite din '''participii''') la forma '''negativă''' compuse cu adverbul '''''mai''''' intercalat între prefixul ''ne-'' și adjectiv: ''nemaipomenit''.
# Se scriu cu '''cratimă''' adjectivele compuse '''nesudate''' cu structura:
## '''adjectiv''' + '''adjectiv''', având '''flexiune''' numai la ultimul '''component''' (''*bun-platnic, instructiv-educativ, literar-artistic, marxist-leninist, *rău-platnic''), la ambele componente - ''(globuri) *albe-argintii, (mere) dulci-acrișoare'' — sau '''invariabile''':'' (televizoare) *alb-negru''; <blockquote>Dar v. mai sus ''rozalb''.</blockquote>
## '''adjectiv''' invariabil (desemnând o '''culoare''') + '''adverb''' (uneori provenit din participiu) exprimând o '''nuanță''': ''(bluză/bluze) galben-închis, roșu-deschis'';
## '''adjectiv''' (printre care unele referitoare la '''etnii''', '''limbi''' etc.) ± vocala de legătură '''''o''''' + '''adjectiv''', având '''flexiune''' numai la '''ultimul''' component (''burghezo-democratic, chimico-farmaceutic, economico-financiar, fizico-chimic, francez-român, greco-catolic, româno-american, ruso-român/rus-român''), ca și alte adjective asemănătoare '''împrumutate''': *''anglo-normand, austro-ungar, franco-italo-spaniol, indo-european, medico-legal'';
## '''adverb''' ('''invariabil!''') + '''adjectiv''' (eventual provenit din participiu), compusul prezentând o '''diferență de sens''' față de cuvintele de bază: ''așa-zis'' „pretins", ''!bine-crescut'' „cuviincios", ''!bine-cunoscut'' „celebru", ''!bine-venit'' „oportun, agreat", ''drept-credincios, înainte-mergător, liber-schimbist, nou-născut, propriu-zis, sus-numit''; <blockquote>    Ele se deosebesc de îmbinările cu o structură și o componență asemănătoare, care se scriu într-un cuvânt când sunt '''compuse sudate''' (''binecuvântat'') și separat când sunt''' grupuri de cuvinte''' care își păstrează sensul (''!bine crescut'' „dezvoltat bine").</blockquote>
## '''substantiv''' denumind un '''punct cardinal''' + '''adjectiv''': ''est-european, nord-american, nord-vestic, sud-dunărean''; <blockquote>    În compusele '''complexe''' se recomandă ca între '''principalele secvențe''' să se folosească '''linia de pauză''': ''americano-vest-german, nord-nord-vestic''.</blockquote>
## '''izolări de propoziții/fraze''': ''(meșter) drege-strică''.
==== 4.2.2. Adverbe ====
Adverbele compuse (dintre care unele sunt și '''adjective''' sau '''conjuncții''') se scriu într-'''un cuvânt''' sau cu '''cratimă'''.
# Se scriu într-'''un cuvânt''' adverbele '''sudate''' (unele devenite '''neanalizabile''' pentru vorbitori) compuse din:
## '''adjectiv''' (calificativ sau pronominal) + '''substantiv''': ''altădată'' „odinioară”, ''altfel'' „în alt mod, în caz contrar”, ''astăzi'', ''astfel'', ''bunăoară'', ''deseori'', ''rareori'', ''uneori'';
## '''adverb''' (± '''prepoziție''') + '''adverb''' (uneori provenit din participiu) sau '''numeral''': ''bineînțeles'' „desigur”; ''câteodată'' „uneori”, ''nicicând'' „niciodată”, ''nici(de)cum'' „deloc”, ''niciodată'' „în niciun moment”, ''numai'' „doar”, ''numaidecât'' „imediat”, ''totodată'' „în același timp”, ''totuna'' „la fel”;
## '''adverb''' + '''conjuncție''': ''așadar'';
## '''adverb''' + elementul final '''-va''': ''cândva'';
## '''adverb''' + elementul final '''-și''': ''câtuși'', ''iarăși'', ''totuși'';
## '''adverb''' (și '''adjectiv''') provenit din '''participiu''' la forma '''negativă''' compus cu adverbul '''''mai''''' intercalat între '''ne-''' și participiu: ''nemaipomenit'';
## '''articol'''/'''numeral''' + '''substantiv''': !''odată'' „cândva, imediat, în sfârșit”;
## '''conjuncție''' + '''pronume''': ''dar(ă)mite'';
## elementul inițial '''''fie(și)-''''', '''''oare(și)-''''', '''''ori(și)-''''' + '''adverb''': ''fiecum'' (înv.), ''oare(și)cum'' „cumva”, ''oricând'', ''oricum'', ''oriîncotro'', ''*ori(și)câ''t;
## '''prepoziție''' (± '''prepoziție''') + '''adverb''': ''adesea'', ''arar'', ''deasupra'', ''decât'' „numai”, ''degeaba''/''demult'' „odinioară”, ''deplin'' (și adjectiv), ''desigur'' „în mod cert”, ''dinadins'', ''dinăuntru'', ''împotrivă'', ''înadins'', ''îndeaproape'', ''îndelung'', ''întocmai'', (''mai'') ''prejos'', (mai) ''presus'';
## '''prepoziție''' (± '''prepoziție''') + '''numeral''': ''împreună'', ''întruna'' „mereu”;
## '''prepoziție''' + '''prepoziție''' + '''prepoziție''': ''dedesubt'';
## '''prepoziție''' + '''pronume''': ''laolaltă'';
## '''prepoziție''' (± '''prepoziție''') + '''substantiv''': ''acasă'', ''anume'', ''aseară'', ''defel'' „deloc”, ''degrabă'' „repede”, ''deloc'' „nicidecum”, ''deodată'', ''departe'', ''devale'' „în jos”, ''devreme'' „din timp”, ''dimpotrivă'', !''diseară''/''deseară'', ''împrejur'', ''încontinuu'' „mereu”;
## '''verb''' + '''conjuncție''': ''parcă'', ''cică'' (pop.), ''mătincă'' (pop.);
## '''tipuri izolate''': ''alaltăieri'', ''pretutindeni'', ''(în)totdeauna'', ''vasăzică'' „adică”.
# Se scriu cu '''cratimă''' adverbele compuse:
## (parțial) '''analizabile''' (incluzând uneori adverbe provenite din substantive): ''*alaltăieri-dimineață'', ''*azi-mâine'', ''*azi-noapte'', ''*mâine-dimineață'';
## '''rimate''' sau/și '''ritmate''', formate din elemente care nu există independent: ''ceac-pac'', ''harcea-parcea'', ''(ni)tam-nisam'';
## provenite prin '''schimbarea categoriei gramaticale''' din '''substantive compuse''' scrise cu '''cratimă''': ''după-amiaza'', ''după-amiază'', ''după-masa'', ''după-masă'' „în a doua parte a zilei”;
## în care cratima notează '''eliziunea''': ''dintr-adins'', ''dintr-odată'', ''într-adins''.  <blockquote>    Scrierea împreună deosebește asemenea adverbe de '''grupurile de cuvinte''' cu o structură asemănătoare, în care componentele își păstrează independența și înțelesul, și care se scriu în cuvinte '''separate''': ''altă dată'', ''alt fel'', ''bine înțeles'', ''câte o dată'', ''de cât'', ''de fel'', ''de grabă'' (''De grabă, a greșit''), ''de loc'', ''de mult'', ''de plin'', ''*de sigur'' (''De sigur, e sigur''), ''de vale'', ''de vreme'', ''*după amiaza'' (''După amiaza aceea toridă a urmat o seară răcoroasă''),'' *după masa'' (''A plecat imediat după masa de prânz''), ''*fie cum'' (''Fie cum vrei tu''),'' în continuu'', ''într-una'' (scris cu cratimă din motive fonetice), ''nici când'', ''nici (de) cum'', ''nici odată'', ''nici o dată'', ''nu mai'','' numai de cât'', ''oare cum'', ''o dată'', ''ori cât'', ''tot odată'', ''tot o dată'', ''tot una'','' va să zică'' „vrea să însemne”.</blockquote>
==== 4.2.3. Conjuncții ====
Conjuncțiile compuse se scriu într-'''un cuvânt''' sau în cuvînte '''separate'''.
# Se scriu într-'''un cuvânt''' conjuncțiile compuse la origine, dar '''sudate''' (unele devenite neanalizabile pentru vorbitori): ''deoarece'', ''deși'', ''fiindcă'', ''încât'' (''îl durea atât de tare, încât nu putea vorbi''), ''întrucât'' „deoarece" (''A lipsit întrucât era bolnav''), ''precum'', ''vasăzică'' (și adv.) „prin urmare, deci".  <blockquote>    Ele se disting astfel de '''locuțiunile''' și de''' grupurile de cuvinte''' cu o componență asemănătoare, scrise în '''cuvinte separate''': ''dat fiind că'','' în cât'' (''În cât [„''în ce dată”''] suntem astăzi?'', ''în cât timp ai scris?''), ''întru cât'' „în ce măsură" (''Nu văd întru cât ideea ta ar fi mai bună''), ''va să zică'' „înseamnă” („''o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are.''” Caragiale).</blockquote>
# Se scriu în cuvinte '''separate''' conjuncțiile '''analizabile''' formate din două elemente conjuncționale: ''ca să, cum că, cum și, de să, încât să, precum că''.
==== 4.2.4. Interjecții ====
Prin natura lor, interjecțiile sunt mai greu de normat, inclusiv sub aspect ortografic. în principiu, interjecțiile '''compuse''' se scriu într-'''un cuvânt''' sau cu '''cratimă'''.
# Se scriu într-'''un cuvânt''' interjecțiile compuse '''sudate''': ''behehe, heirup, iacă(tă), mehehe, tralala''.
# Se scriu cu '''cratimă''' interjecțiile compuse '''analizabile''': ''cioc-boc, haida-de, hodoronc-tronc, hop-(ș-)așa, hopa-țopa, tic-tac, tranca-fleanca, tura-vura''.  <blockquote>    '''Succesiunile''' de interjecții '''diferite''' se scriu în cuvinte '''separate''' (''ia hai''), iar cele '''sinonime''' se despart prin '''virgulă''' sau '''semnul exclamării''': ''trosc, pleosc/trosc! pleosc!''.</blockquote>
==== 4.2.5. Numerale ====
Numeralele compuse<ref>Numeralele, mai ales cele cardinale, se scriu însă '''rar în cuvinte''' și mai frecvent cu '''cifre'''.</ref> se scriu într-'''un cuvânt''' sau în '''cuvinte separate'''.
# Se scriu într-'''un cuvânt''' numeralele cu un grad '''avansat''' de '''sudură''':
## '''cardinale''' propriu-zise: seriile formate cu '''''spre''''' (''unsprezece'' ...) și unele serii formate prin '''alăturare''': ''douăzeci''
## '''colective și distributive''': ''amândoi'' și seriile ''câteșitrei'', ''tustrei''...;
## '''ordinale''': ''dintâi'', ''întâiași'', seriile ''al unsprezecelea..., al douăzecilea'' ...
# Se scriu în cuvinte '''separate''' unele serii de numerale '''mai puțin sudate''' (unele considerate și locuțiuni):
## '''adverbiale''': seriile ''(câte) o dată'' „nu de mai multe ori" (care răspunde la întrebarea '''''de câte ori?''''': ''numai o dată în viață, o dată pentru totdeauna''), ''de (câte) două ori''; ''întâia(și)/prima dată/oară'', ''a doua oară.''..; <blockquote>    Adverbul compus '''''odată''''' „cândva (în trecut sau în viitor), imediat, îndată" se scrie într-un cuvânt.</blockquote>
## '''cardinale''': seriile ''douăzeci și unu'' ...; ''o sută'', ''două sute'' ...; ''o mie, două mii, douăzeci de mii''...; ''un milion'' ...; ''o sută unu'' ...; ''o mie unu'' ... etc. <blockquote>    Scrierea '''continuă''' a numeralelor cardinale, care se cere uneori în stilul '''administrativ''', constituie o excepție.</blockquote>
## '''colective și distributive''' (considerate și locuțiuni): seriile ''câte unu..., toți trei...''
## '''fracționare''' (cu comportament de substantive): seriile ''o doime, două treimi ''etc;
## '''ordinale''' corespunzătoare celor cardinale din seriile de mai sus: ''al douăzeci și unulea ...; al o sutălea, al două sutelea ...; !al (o) mielea ...; !al (un) milionulea ...; al o sută unulea...; al o mie unulea; al douăzeci miilea ...; (cel) din urmă'' (considerat și locuțiune). <blockquote>    Pentru scrierea numeralelor ordinale și fracționare în notarea lor cu cifre și litere v. [[1.2.4. Cratima]].</blockquote>
==== 4.2.6. Prepoziții ====
Prepozițiile compuse se scriu într-'''un cuvânt''' sau în cuvinte '''separate'''.
# Se scriu într-'''un cuvânt''' prepozițiile compuse '''sudate''' (unele devenite '''neanalizabile''' pentru vorbitori): ''deasupra, dedesubtul, despre, dimprejurul, dinaintea, dinapoia, dindărătul, dinspre, dintre, dintru, împotriva, împrejurul, înaintea, înapoia, înăuntrul, îndărătul, înde, înspre, printre, printru'';
# Se scriu în '''cuvinte separate''' prepozițiile compuse din două sau trei elemente '''nesudate''': *''à la, de către, de dedesubtul, de după, de la, de pe, de pe lângă, de sub, fără de, în afara, în contra, până după, până în, până la, până pe după, până pe la, până pe sub, pe la, pe lângă''.  <blockquote>    Din motive '''fonetice''', prepoziția compusă ''de-a'' din locuțiuni ca ''de-a berbeleacul, de-a baba-oarba, de-a latul ''se scrie totdeauna '''cu cratimă''', în timp ce prepozițiile ''de + a ''+ verbe la infinitiv se scriu '''separat''' sau '''cu cratimă''', în funcție de tempo ('''''de a'''/de-a scrie'').    Primul component din prepozițiile compuse fără de, până la se scrie cu '''apostrof''' în cazul căderii, la pronunțarea în tempo rapid, a vocalei sale finale: făr' de milă, pân' la tine.</blockquote>
==== 4.2.7. Pronume și adjective pronominale ====
Pronumele și adjectivele pronominale compuse se scriu într-'''un cuvânt''' sau în cuvinte '''separate'''.
# Se scriu '''într-un cuvânt''' toate formele pronumelor și adjectivelor pronominale '''sudate''', compuse la '''origine''' și devenite în parte '''neanalizabile''', cu excepția de sub punctul II.:
## '''de întărire''': seria lui ''însumi'';
## '''demonstrative''': seriile lui ''același, ălălalt, ăstălalt, celălalt, cestălal''t;
## '''nehotărâte''' compuse cu:
##* '''elementele inițiale''' '''''alt-, fie(și)-, fi(e)ște-, fite-, oare(și)-, ori(și)-, vre-''': altceva, fie(și)care, fi(e)ștecine, fitecine, oare(și)care, ori(și)care, vreun, vreunul'' ș.a.;
##* ''' elementul final ''-va''''': ''ceva, niscaiva'' ș.a.;
## <blockquote>    Pronumele și adjectivele compuse se disting astfel și grafic de îmbinări libere precum ''oare care, ori care (Oare care dintre ei o fi făcut asta? Să vină toți ori care vrea)''.</blockquote>
## '''negative''': ''!niciun, !niciunul'' ''(N-a venit niciun elev/niciunul)'' <blockquote>    !Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui !'''''niciunul''''' și ale adjectivului pronominal corespunzător !'''''niciun'''''<ref>Singurul pronume/adjectiv pronominal — în afară de ''cel ce'' — care se scria în cuvinte separate.</ref> (''niciuna, nicio'' etc.) — la fel ca a lui ''vreunul, vreun'' —,  prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse și grafic de îmbînările libere asemănătoare: ''nici un'' adverb + articol (''Nu e nici un om prost, nici un incult''), adverb + numeral (''Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți''), *''nici unul'' adverb + pronume nehotărât (''Nu-mi place nici unul, nici celălalt'').</blockquote>
## '''personale și de politețe''': ''dumneata, dumnealui'' etc;
## '''reflexive cu elementul final''' '''''-și''''': ''sieși, sineși'';
# Se scriu în cuvinte '''separate''' toate formele pronumelui '''relativ compus''' ''cel ce'' (inclusiv forma cu valoare „neutră” ''ceea ce''), care este interpretat, din cauza flexiunii lui ''cel'', și ea''' pronume + pronume'''.
==== 4.2.8. Substantive ====
===== 4.2.8.1. Substantive comune =====
Substantivele comune compuse (dintre care unele sunt și '''adjective''') se scriu într-'''un cuvânt''' sau cu '''cratimă'''. În cazul multor compuse, sensul '''componentelor''' nu '''corespunde''', total sau parțial, '''realității''' denumite de ele.
# Se scriu într-un '''cuvânt''' substantivele compuse '''sudate''', cu articulare și flexiune numai la '''ultimul''' element, formate din sau cu:
## '''abrevieri''': ''agromec, elinvar'';
## '''cuvinte''' (nelegate prin vocală de legătură) care formează compuse cu '''unitate semantică''' și '''gramaticală''' mai '''mare''' decât a celor scrise cu cratimă, având structura:
##* '''adjectiv''' (inclusiv provenit din numeral ordinal) + '''substantiv''': ''bunăstare'' „prosperitate”, ''dreptunghi'', ''duraluminiu'', ''lungmetraj'', ''primadonă'' (împrumutat), ''primăvară'' (din fondul vechi), ''scurtmetraj'', ''triplusalt''; <blockquote>    Compusele cu structură și componență asemănătoare, dar '''nesudate''', se scriu cu '''cratimă''' (''bună-credință'' „onestitate”; '''neologismele analizabile''' compuse cu ''prim''-), iar '''grupurile de cuvinte''' în care componentele își păstrează autonomia — în cuvinte '''separate''' (''bună stare'' „stare bună”).</blockquote>
##* '''adverb''' (uneori '''substantivizat''') + '''substantiv''': ''binecuvântare, binefacere, răufăcător, răuvoitor'';
##* '''prepoziție''' ± '''prepoziție''' + '''substantiv''' (uneori provenit din '''supin''' sau '''infinitiv lung'''): ''deîmpărtit'', ''demâncare'' „mâncare” (pop.), ''deochi'', ''fărădelege'', ''subsol'', ''supat'' (pop.); <blockquote>    Se scriu în cuvinte '''separate''', sau, din motive '''fonetice''', cu '''cratimă''', secvențele în care cuvintele își păstrează individualitatea (''a da de mîncare''; ''De mâncat'', ''aș mânca'', respectiv ''*de-mpărțit'').</blockquote>
##* '''substantiv''' + '''adjectiv''': ''botgros'' (pasăre), ''vinars''; <blockquote>    Se scriu '''separat''' secvențele în care cuvintele își păstrează individualitatea: ''bot gros'' (''Ursul are un '''bot gros''''').</blockquote>
##* '''substantiv''' + '''substantiv(e)''' în '''nominativ''' (sau provenit(e) din construcții cu '''acuzativul'''): ''*blocstart, concertmaistru, electronvolt, fluorclormetan, locțiitor, metalazbest, omucidere, valvârtej'' (pop. „vâltoare”; folosit mai mult adverbial);
## '''cuvinte''' unite prin '''vocala de legătură o''': an'''o'''timp, ''*aur'''o'''lac, citat'''o'''manie, ședinț'''o'''manie'';
## '''elemente de compunere neologice''': ''*acvplanare, *aeroambulanță, *duroflex, *gastroenterolog, *metaloplastie, *neocomunism, *policalificare, *politolog, *primoinfecție, *teleconferință'';
## '''elemente de compunere vechi + cuvinte inexistente''' ca atare în limba română actuală: ''bașbuzuc, pravoslavnic, protopop''; <blockquote>    Compusele incluzând '''cuvinte''' care se '''regăsesc''' în limba română actuală se scriu cu '''cratimă''': ''baș-boier''.</blockquote>
## compuse '''parasintetice''': ''capîntortură''<ref>Scris greșit în DEX cu â.</ref>'', codobatură, gâtlegău, mânăștergură'';
## '''tipuri izolate''': ''atotputință, atotștiință; preaplin „dispozitiv"; sinucidere, sinucigaș; untdelemn'' „ulei”. <blockquote>    Secvențele cu structură similară în care componentele își păstrează '''autonomia''' se scriu în cuvinte '''separate''': ''prea plin, unt de cacao''.</blockquote>
# Se scriu cu '''cratimă''' substantivele compuse cu '''unitate semantică și gramaticală''' mai '''mică''' decât a celor scrise într-un cuvânt (și, eventual, cu articulare și flexiune și la '''primul''' element), având structura:
## '''adjectiv (bun, rău) + substantiv''': ''!bună-credință'' „onestitate"; ''*bună-creștere, !bună-cuviință'' „politețe”; ''!bună-dimineața'' (plantă); ''bun-gust'' „simț estetic”, ''bun-plac, !bun-rămas'' „adio”, ''bun-simț'' „decență”; ''rea-credință, rea-voință''; <blockquote>    Compusele '''sudate''' cu structură asemănătoare se scriu într-'''un cuvânt''' (''bunăstare'' „prosperitate”), iar secvențele în care componentele își păstrează autonomia — în cuvinte '''separate''' (''bună creștere'' „dezvoltare bună”, ''bunul gust al libertății'').</blockquote>
## '''adjectiv (dublu, triplu) + substantiv''': ''*dublu-casetofon, dublu-decalitru; triplu-sec, triplu-voal''; <blockquote>    '''Secvențele''' cu o structură similară în care componentele își păstrează autonomia se scriu în cuvinte '''separate''' (''dublu ve/dublu vî, triplu exemplar''), iar cele sudate — într-un '''cuvânt''': ''triplusalt''.</blockquote>
## '''adjectiv (prim și viceprim) + substantiv''': ''*prim-balerin, *prim-balerină, prim-ministru, prim-plan, prim-pretor, !prim-procuror, prim-secretar, *prim-solist, *prim-solistă, prim-viceprim-ministru, viceprim-ministru''; <blockquote>    ''Primăvară'' și ''primadonă'' se scriu într-un cuvânt, iar '''grupurile de cuvinte''' ''prim ajutor, prim amorez'' — în cuvinte separate.    Scrierea cu cratimă deosebește grafic compusele de îmbinările sintactice libere de tipul ''X este '''primul''' ''(„cel dintâi”) '''''ministru''' care a demisionat''.</blockquote>
## '''interjecție + interjecție''': ''(un) scârța-scârța (-pe-hârtie)'' „funcționar”;
## '''numeral cardinal + substantiv (± adjectiv)''': ''!cinci-degete, doi-frați ''(plante), ''nouă-ochi'' (pește), ''trei-leșeștile'' (dans),'' trei-frați-pătați ''(plantă), ''unsprezece-metri'' „lovitură de la 11 m”;
## '''prepoziția ''după'' + substantiv''': ''după-amiază, după-masă'' „a doua parte a zilei";
## '''substantiv + adjectiv''': ''argint-viu'' „mercur”, ''burtă-verde'' „burghez”, ''cal-turtit'' „libelulă”,'' coate-goale'' „persoană săracă”, ''făt-frumos'' „tânăr frumos”, ''floare-domnească'' (plantă), ''gură-spartă'' „persoană care fleeărește”, ''iarbă-deasă'' (plantă), ''jur-fix'' „zi de primire”, ''lemn-câinesc'' (plantă), ''mamă-mare'' „bunică”, ''mațe-negre'' (pește), ''mațe-fripte'' „persoană zgârcită”, ''!pește-auriu'' (pește),'' piatră-vânătă'' „sulfat de cupru”,'' rămas-bun'' „adio”, ''sânge-rece'' „calm”, ''tată-mare'' „bunic”, ''vorbă-lungă'' „persoană care flecărește”; <blockquote>    În formele cu '''apocopă''' marcată prin '''apostrof''' nu se mai pune cratima: ''mam'mare''.    Se scriu în cuvinte separate numele de funcții compuse de tipul ''comisar principal, director adjunct, director general''.</blockquote>
## '''substantiv + prepoziție + substantiv''': ''arbore-de-cacao'' (plantă), ''bou-de-baltă'' „bâtlan; gândac”, ''brânză-n-sticlă'' „persoană zgârcită”, ''cal-de-mare'' (pește), ''câine-de-mare'' „rechin”, ''drum-de-fier'' „cale ferată”, ''floare-de-colț'' (plantă), ''gură-de-lup'' „malformație; ochi de parâmă”,'' iarbă-de-Sudan'' (plantă), ''!ochi-de-pisică'' „mineral; disc reflectorizant”, ''!pește-cu-spadă'' (pește), ''piatră-de-var'' „carbonat de calciu”, ''poale-n-brâu'' „plăcintă”, ''purice-de-apă'' (crustaceu), ''!viță-de-vie'' (plantă);
## '''substantiv + substantiv''' în '''nominativ''': ''an-lumină'' „unitate de lungime”, ''artist-cetățean, *bas-bariton, bloc-diagramă, bloc-turn, cal-putere'' „unitate de măsură”, ''câine-lup'' (specie de câini), ''*contabil-șef''<ref>În COR. ''Clasificarea ocupațiilor din România'', Meteor Press, București, 2003, și în actele normative (''Ordonanța de urgență nr. 191'' din 12 decembrie 2002, în ''Monitorul Oficial al României'', XIV, nr. 951, Partea I, 24 decembrie 2002), numele de funcții compuse cu ''șef'' sunt scrise în cuvinte '''separate'''; cf. și ''negociator șef'' etc.</ref>'', *cuvânt-titlu'' „intrare de dicționar”, ''cuvânt-cheie'' „termen principal”, ''cuvânt-vedetă, decret-lege, formular-tip, general-colonel, locotenent-comandor, mamă-soacră'' „soacră”, ''marxism-leninism'' „doctrină”, ''*mașină-capcană, mașină-unealtă, nord-est, pasăre-liră, pasăre-muscă'' (păsări), ''!pește-ciocan'' (pește), ''pușcă-mitralieră, situație-limită, volt-amper, !watt-oră'' (unități de măsură), ''zi-lumină, zi-muncă''; <blockquote>    Se scrie într-un cuvânt *''blocstart'' (ca și ''blochaus'', ''blocnotes''). În cazul compuselor complexe de tipul ''nord–nord-est, nord-est–sud-vest'' se recomandă scrierea cu '''linie de pauză''' între cele două grupuri principale.</blockquote>
## '''substantiv (articulat) + substantiv în genitiv''': ''calul-dracului'' „libelulă”, ''cerul-gurii'' „palatul bucal”; ''ciuboțica-cucului, floarea-soarelui, gura-leului, iarba-fiarelor, ochiul-boului'' (plante), ''pasărea-paradisului'' (pasăre), ''piatra-iadului'' „azotat de argint”, ''roza-vânturilor'' (reprezentare grafică), ''sângele-voinicului'' (plantă), ''!vaca-Domnului ''(insectă);
## '''izolări de propoziții/fraze''' (majoritatea — epitete): ''cască-gură'' „persoană distrată”, ''ducă-se-pe-pustii ''„dracului”, ''du-te-vino'' „mișcare”, ''fie-iertatul ''„răposatul”; ''fluieră-vânt, flutură-vânt'' „haimana”, ''gură-cască'' „persoană distrată”,'' încurcă-lume, lasă-mă-să-te-las'' „persoană indolentă”, ''lă-mă-mamă'' „persoană incapabilă”, ''linge-blide'' „parazit”, ''nu-mă-uita'' (plantă), ''papă-lapte'' „nătăfleață”, ''pierde-vară'' „persoană leneșă”, ''soare-apune, soare-răsare'' (puncte cardinale), ''sparge-val ''„parapet”, ''târâie-brâu'', ''trei-păzește'' (în expresii); ''ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca'' „dracul”, ''uite-popa-nu-e-popa, vino-ncoa'/vino-ncoace'' „farmec”, ''zgârie-brânză'' „persoană zgârcită”, ''zgârie-nori'' „construcție foarte înaltă”;
## '''elemente de compunere vechi + substantive''' existente in limba română:'' baș-boier, treti-logofăt, vel-armaș, vtori-logofăt/ftori-logofăt''; <blockquote>    Compusele de acest tip cu componente inexistente în limba română actuală se scriu într-'''un cuvânt''': ''bașbuzuc''.</blockquote>
## '''tipuri izolate''': ''ca-la-Breaza'' (dans), ''!cuvânt-înainte'' „prefață”, ''!mai-mult-ca-perfect'' (timp verbal), ''de-doi'' (dans), ''iarba-datului-și-a-faptului'' (plantă), ''mai-marele'' „superiorul”, ''sânge-de-nouă-frați'' (plantă; rășină), ''terchea-berchea'' „persoană de nimic”, ''trei-frați-pătați ''(plantă). <blockquote>    Secvențele cu structură și componență asemănătoare în care cuvintele își păstrează autonomia se scriu '''separat'''.    Multe compuse scrise cu cratimă sunt '''disociabile''', situație în care '''cratima dispare''': ''buna '''sa''' credință; dublul '''său''' casetofon; România, prin primul '''ei''' ministru blocul '''acesta''' turn; contabilul '''lor''' șef''.    !Se '''generalizează''' scrierea cu cratimă a '''compuselor nesudate''' care denumesc '''substanțe''' chimice distincte și '''specii''' distincte de '''plante''' sau de '''animale''' (cu '''nume științifice diferite''').</blockquote>
===== 4.2.8.2. Substantive proprii =====
Unele substantive '''proprii''' (nume de '''persoane''' sau de '''locuri''') compuse aparțin unor tipuri care se regăsesc și printre substantivele comune compuse și se scriu în același mod cu acestea (v. [[4.2.8.1. Substantive comune]]), dar există și tipuri de compuse care se întâlnesc '''numai''' printre substantivele '''proprii''' sau chiar numai printre numele de locuri, de persoane sau de instituții etc.
În cele ce urmează se au în vedere numele proprii '''românești''', precum și unele nume de '''locuri străine''' folosite în''' limba română'''.
Unele substantivele proprii '''românești'''<ref>V. și [[2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine]]. </ref> apar și cu alte grafii decât cele recomandate de normele academice: este vorba de nume de '''persoane''', a căror scriere (v. nota la Tab. 2) trebuie respectată, pentru a se păstra identitatea persoanei, și de nume de '''locuri''', care apar în acte oficiale sau în lucrări de specialitate sub forme diferite de cele din limbajul obișnuit.
În funcție de '''gradul de unitate''', substantivele proprii se scriu:
# într-'''un cuvânt''';
# cu '''cratimă''';
# în cuvinte '''separate''',
Astfel:
# se scriu într-'''un cuvânt''' substantivele proprii '''sudate''' cu structura:
#* '''numeral''' cardinal + '''substantiv''': nume de '''locuri''' (''Șaptesate'') sau de '''familie '''(''Cincilei''); <blockquote>Dar Trei Brazi (cabană).</blockquote>
#* '''prepoziție''' sau '''articol + substantiv''': nume de '''locuri''' (''Subcetate, Suplai'') sau de '''familie''' (''Amarie(i), Celmare, Delavrancea, Dinvale'');  <blockquote>Dar și ''Cel Mare''<ref>Cf. Pagini Albe. Cartea de telefon București, Județul Ilfov, 2003-2004, vol. I. </ref>, ''Între Tarlale''.</blockquote>
#* '''substantiv''' + '''adjectiv''': nume de '''locuri''' (''Câmpulung, Satulung'') sau de '''familie''' (''Boubătrân'');  <blockquote>Dar Baia Mare, Barbă-Albastră.</blockquote>
#* '''substantiv''' + '''prepoziție''' + '''substantiv''': ''Capdebo(u)'' (nume de familie);
#* '''substantiv''' + '''substantiv''' cu formă de '''nominativ-acuzativ''': nume de '''locuri''' (''Iacobdeal'' (deal), ''Sândominic'') sau de '''familie''' (''Hagiculea'', ''Moșandrei'');  <blockquote>Dar și ''Iacob Deal'' (sat), ''Hagi Culev''.</blockquote>
#* compuse cu '''abrevieri''' (nume de '''locuri''' formate din fragmente de cuvinte combinate între ele sau cu cuvinte): ''Eurasia'';
#* compuse provenite din '''izolări''' de propoziții sau fraze: nume de '''locuri''' (''Vaideei'') sau de '''familie''' (''Sparionoapte'');
#* nume proprii '''religioase''' cu o structură '''complexă''': ''Atotputernicul''.
# se scriu '''cu cratimă''' următoarele tipuri de substantive proprii:
#* nume de '''locuri''' (cu '''excepția''' toponimelor '''urbane''') cu structura '''substantiv + substantiv''' cu formă de''' nominativ-acuzativ''', și anume:
#** formate din '''două''' nume '''proprii''' de '''loc''': ''Cluj-Napoca'' (localitate), ''Bicaz-Tulgheș'' (pas), ''Bistrița-Năsăud'', ''Caraș-Severin'' (județe), ''Guineea-Bissau'' (stat), ''Iezer-Păpușa'' (masiv muntos);
#** cu structura nume '''propriu''' de '''loc''' + substantiv '''comun''' cu rol distinctiv (de cele mai multe ori termen '''generic''' geografic sau teritorial-administrativ): ''Devcea-Est'', ''Devcea-Vest'' (vârfuri de deal), ''Domnești-Sat'', ''Domnești-Târg'' (localități);  <blockquote>Dar și ''Iacobdeal'' (deal).</blockquote>
#** cu structura '''substantiv comun '''+ nume '''propriu''' de '''loc''' (de cele mai multe ori in compuse cu un termen generic care '''nu''' se mai folosește actualmente pentru realitatea denumită sau are un sens care '''nu corespunde''' realității '''locale''' actuale): ''Baia-Sprie, Ocna-Șugatag''<ref>Scrise ''Baia Sprie, Ocna Șugatag'' în Eliza Ghinea, Dan Ghinea, ''Localitățile din România. Dicționar'', Editura Enciclopedică, București, 2000, ''s.v''</ref> (localități), ''Pârâul-Cărbuna'' (pădure);
#* nume de '''persoane''' reale și de '''personaje''', și anume:
#** '''prenume''' și nume de '''familie''' compuse din două nume de '''persoane''': ''Ana-Maria'';'' Ioan Piuariu-Molnar'';
#** nume de '''familie''' cu structura nume de '''persoană''' + nume '''geografic''': ''Niculescu-Buzău, Rădulescu-Motru'';
#** nume de personaje '''istorice, literare, religioase''' cu structura nume de '''persoană''' + substantiv '''comun''' indicând un '''rang''', un '''grad''', o '''funcție''' etc. (indiferent de ordine): ''Fărcaș-Aga, Roșu-împărat'' (dar ''Împăratul Roșu''),'' Ali-Pașa, Negru-Vodă''<ref>Dar scris ''Negru Vodă'' ca nume de localitate în Eliza Ghinea, Dan Ghinea, ''op. cit., s. v.''</ref>; ''Baba-Cloanța, Hagi-Tudose''; <blockquote>Unele nume de persoane se scriu și într-un cuvânt: ''Anamaria'', ''Hagiculea''.</blockquote>
#** nume de '''personaje''' cu structura:
#*** '''substantiv''' + '''substantiv''' cu formă de''' nominativ-acuzativ''': '' Rilă-Iepurilă'';
#*** '''substantiv''' în '''norninativ-acuzativ''' + '''substantiv''' în '''genitiv''': '' Păunașul-Codrilor, Zâna-Zânelor'';
#*** '''substantiv''' + '''adjectiv''': ''Barbă-Albastră, Făt-Frumos, Harap-Alb'';
#*** '''substantiv''' + '''prepoziție''' sau '''adverb''' + '''substantiv''': ''Craiul-de-Rouă, Șchiopul-căt-Cotul'';
#*** '''adjectiv''' + '''''ca''''' + '''substantiv''': ''Albă''<ref>Sau ''Alba''-~.</ref>''-ca-Zăpada'';
#*** '''verb''' + '''substantiv''' (provenite din izolări): ''Strâmbă-Lemne'';
#*** nume de '''personaje''' cu structură '''complexă''': !''Statu-Palmă-Barbă-Cot, ]umătate-de-Om-Călare-pe-Jumătate-de-Iepure-Șchiop, Tic-Pitic-Inimă-de-Voinic'';
# se scriu '''separat''':
#* numele '''proprii''' '''geografice''' sau '''administrativ-teritoriale''', inclusiv din toponimia urbană (cu excepția celor de sub 1.), cu structura:
#** '''prepoziție''' + '''substantiv''': ''Între Tarlale'' (stradă),'' La Om'' (vârf); <blockquote>Dar ''Subcetate''.</blockquote>
#** '''substantiv''' + '''adjectiv''': ''Asia Mică, Baia Mare, Marea Neagră, Noua Zeelandă, Peninsula Balcanică, Piatra Arsă ''(platou montan); <blockquote>Dar ''Câmpulung''.</blockquote>
#** '''substantiv''' + '''numeral''', indiferent de ordine: ''Bulevardul 1848, Trei Brazi ''(cabană), ''Zece Mese'' (stradă); <blockquote>Dar Șaptesate.</blockquote>
#** '''substantiv''' + '''prepoziție''' + '''substantiv''' sau '''adverb''': ''America de Nord, Câmpia de Vest, Cuțitul de Argint'' (stradă), ''Gara de Nord, Vințu de Jos'';
#** '''substantiv''' + '''substantiv''' cu formă de '''nominativ-acuzativ''' (și valoare de '''apoziție'''): ''Câmpia Burnas'' (stradă), ''Republica Mali, Sultanatul Oman'';
#** '''substantiv''' + '''substantiv''' în '''genitiv''': ''Balta Brăilei, Calea Victoriei, Delta Dunării, Gura Teghii'' (comună), ''Peștera Muierii, Piața Unirii, Valea lui Mihai'' (oraș);
#** cu structură '''complexă''': ''Cracul cu Doi Lupi'' (punct geografic), ''Oceanul Înghețat de Nord'';
#* nume de '''persoane reale''' și de '''personaje''' cu structura:
#** nume propriu de '''persoană''' + '''prepoziție''' + nume propriu de '''loc''': ''Pop de Băsești, Radu de la Afumați'';  <blockquote>Când se consideră că prepoziția face parte din numele de familie, nu se scrie separat: ''Delavrancea''.</blockquote>
#** '''prenume''' ± '''''cel''''' + '''adjectiv''': ''Alexandru cel Bun, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân, Petru Șchiopul, Stan Pățitul, Ștefan cel Mare''.  <blockquote>    Când cel face parte din numele de familie, acesta se poate scrie și într-un cuvânt: ''Celmare'' sau ''Cel Mare''.    Numele de localități, de artere urbane sau de instituții provenite prin adoptarea altor nume proprii (în special de personalități, personaje, sau a unor nume geografice) trebuie să respecte scrierea numelor proprii respective: ''Mihail Kogălniceanu, Mircea cel Bătrân'' (localități), ''Sfântul Gheorghe''<ref>''Sfântu Gheorghe'' în Eliza Ghinea, Dan Ghinea, ''op. cit, s. v. ''</ref>, dar aceasta nu se întâmplă totdeauna, cf. ''Mihai Viteazu'', numele a cinci sate<ref>Cf. Eliza Ghinea, Dan Ghinea, ''op. cit., s. v.''</ref>.</blockquote>
==== 4.2.9. Verbe ====
# Puținele verbe compuse și parasintetice sunt sudate și se scriu, toate, într-'''un cuvânt''': ''*a se autoacuza, a binecuvânta, a binedispune, a binevoi, a scurtcircuita, a se sinucide; a electrifica, a legifera, a multiplica, a prolifera, a telecomanda; a îngenunchea, a prescurta'', inclusiv formații accidentale ca ''a furgăsi, a furlua''.
# Se scrie într-un cuvânt '''gerunziul negativ''' compus cu adverbele '''''mai''''' sau '''''prea''''' intercalate între prefixul ''ne-'' și verb: ''nemaiștiind, nepreaștiind'' (ca și ''neștiind'').  <blockquote>Pentru participiile corespunzătoare v. '''[[4.2.1. Adjective]]'''.</blockquote>
=== Note ===
<references/>
[[Categorie:Sincronizare]]
[[Categorie:Articole:DOOM2]]
[[Categorie:Articole:DOOM2]]
1.455 de modificări