Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor”

De la dexonline wiki
< Articol‎ | DOOM2
Sari la navigare Sari la căutare
(versiunea inițială)
m
Linia 8: Linia 8:
'''Despărțirea în silabe''' a unor cuvinte are scopul de a pune în evidență '''structura''' lor '''silabică''' și, în cazul poeziei, '''metrica''' bazată pe ea. Ea se face cu ajutorul '''cratimei''' și se folosește în unele opere literare pentru a reproduce rostirea '''sacadată''', cu o anumită '''valoare stilistică''': ''Im-be-ci-lu-le''!
'''Despărțirea în silabe''' a unor cuvinte are scopul de a pune în evidență '''structura''' lor '''silabică''' și, în cazul poeziei, '''metrica''' bazată pe ea. Ea se face cu ajutorul '''cratimei''' și se folosește în unele opere literare pentru a reproduce rostirea '''sacadată''', cu o anumită '''valoare stilistică''': ''Im-be-ci-lu-le''!


Ortografia este interesată însă mai ales de '''despărțirea la capăt de rând''', care '''nu''' coincide totdeauna cu '''despărțirea în silabe''' a cuvintelor. Când la '''sfârșitul''' unui '''rând''' dintr-un text nu mai încape în întregime un '''cuvânt''', un '''grup de cuvinte''' care formează o unitate sau o '''abreviere''', elementele în această situație pot fi '''trecute integral''' pe rândul următor sau, în unele situații, pot fi despărțite de la un rând la altul. În cazul '''grupurilor''' de cuvinte, despărțirea se face cu ajutorul '''blancului''', iar în cazul '''cuvintelor''' – cu ajutorul '''cratimei'''<ref>În ce privește semnele de '''punctuație''', spre deosebire de alte limbi, în română punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul și virgula și două puncte '''nu''' se despart prin '''blanc''' de elementul care le '''precedă''' (dar sunt '''urmate de blanc''', ca și linia de dialog); parantezele și ghilimele '''deschise se despart''' de elementul care le precedă, dar nu de cel care le '''urmează'''; parantezele și ghilimelele '''închise nu''' se despart de elementele care le '''precedă'''; punctele de suspensie și linia de pauză (în afară de cazul când este folosită ca semn ortografic) se despart prin blanc atât de elementul care le '''precedă''', cât și de cel care le '''urmează'''; cratima ca semn de punctuație se comportă la fel ca atunci când este semn ortografic (v. 5.2.3. Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice).</ref>.
Ortografia este interesată însă mai ales de '''despărțirea la capăt de rând''', care '''nu''' coincide totdeauna cu '''despărțirea în silabe''' a cuvintelor. Când la '''sfârșitul''' unui '''rând''' dintr-un text nu mai încape în întregime un '''cuvânt''', un '''grup de cuvinte''' care formează o unitate sau o '''abreviere''', elementele în această situație pot fi '''trecute integral''' pe rândul următor sau, în unele situații, pot fi despărțite de la un rând la altul. În cazul '''grupurilor''' de cuvinte, despărțirea se face cu ajutorul '''blancului''', iar în cazul '''cuvintelor''' – cu ajutorul '''cratimei'''<ref>În ce privește semnele de '''punctuație''', spre deosebire de alte limbi, în română punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul și virgula și două puncte '''nu''' se despart prin '''blanc''' de elementul care le '''precedă''' (dar sunt '''urmate de blanc''', ca și linia de dialog); parantezele și ghilimele '''deschise se despart''' de elementul care le '''precedă''', dar nu de cel care le '''urmează'''; parantezele și ghilimelele '''închise nu''' se despart de elementele care le '''precedă'''; punctele de suspensie și linia de pauză (în afară de cazul când este folosită ca semn ortografic) se despart prin blanc atât de elementul care le '''precedă''', cât și de cel care le '''urmează'''; cratima ca semn de punctuație se comportă la fel ca atunci când este semn ortografic (vezi '''[[5.2.3. Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice]]''').</ref>.


Scopul principal al despărțirii la capăt de rând este de a face '''economie''' de spațiu față de trecerea integrală pe rândul următor (și, totodată, de a păstra o dispunere unitară a textului pe spațiul rândurilor), de aceea despărțirea''' nu are rost''' dacă este '''neeconomică'''. Pe de altă parte, ea nu trebuie să ducă la '''dificultăți de înțelegere''' și să fie '''neelegantă'''.
Scopul principal al despărțirii la capăt de rând este de a face '''economie''' de spațiu față de trecerea integrală pe rândul următor (și, totodată, de a păstra o dispunere unitară a textului pe spațiul rândurilor), de aceea despărțirea '''nu are rost''' dacă este '''neeconomică'''. Pe de altă parte, ea nu trebuie să ducă la '''dificultăți de înțelegere''' și să fie '''neelegantă'''.


Sistemul de reguli pentru despărțirea la capăt de rând are un caracter mai mult sau mai puțin '''convențional'''. Aceste reguli<ref>În exemplele care ilustrează regulile indicăm numai '''limita''' la care se referă regula respectivă, pentru a o pune în evidență, și nu despărțirea integrală a cuvântului.</ref> privesc atât modul în care '''se face''' despărțirea la capăt de rând, cât și situațiile în care aceasta este '''interzisă''' sau '''nerecomandabilă'''.
Sistemul de reguli pentru despărțirea la capăt de rând are un caracter mai mult sau mai puțin '''convențional'''. Aceste reguli<ref>În exemplele care ilustrează regulile indicăm numai '''limita''' la care se referă regula respectivă, pentru a o pune în evidență, și nu despărțirea integrală a cuvântului.</ref> privesc atât modul în care '''se face''' despărțirea la capăt de rând, cât și situațiile în care aceasta este '''interzisă''' sau '''nerecomandabilă'''.
Linia 18: Linia 18:
Pentru '''păstrarea unității''' lor,  
Pentru '''păstrarea unității''' lor,  
# '''nu''' se despart la sfârșit de rând, ci se trec integral pe rândul următor:   
# '''nu''' se despart la sfârșit de rând, ci se trec integral pe rândul următor:   
#* '''abrevierile''' — scrise „legat” (''UNESCO'')<ref>Chiar când au dobândit comportamentul unor cuvinte: SIDA, nu SI-DA.</ref> sau despărțite prin blancuri (''S N C F R''), prin puncte (''a.c.'') ori prin cratimă (''lt.-maj., N-V'') ('''nu''': ''a.-c, U-NESCO|UNES-CO; S | N C F R, S N | C F R, S N C | F R, S N C F | R; lt.-|maj., N-|V'');
#* '''abrevierile''' — scrise „legat” (''UNESCO'')<ref>Chiar când au dobândit comportamentul unor cuvinte: ''SIDA'', '''nu''' ''SI-DA''.</ref> sau despărțite prin blancuri (''S N C F R''), prin puncte (''a.c.'') ori prin cratimă (''lt.-maj., N-V'') ('''nu''': ''a.-c., U-NESCO/UNES-CO; S|N C F R, S N|C F R, S N C|F R, S N C F|R; lt.-|maj., N-|V'');
#* '''derivatele''' scrise cu '''cratimă''' de la '''abrevieri''': ''R.A.T.B-ist'' ('''nu''': ''R.A.T.B.-|ist, R.|A.T.B.-ist, R.A.|T.B.-ist, R.A.T.|B.-ist'');  <blockquote>Derivatele devenite cuvinte urmează regimul cuvintelor: ce-fe-rist.</blockquote>
#* '''derivatele''' scrise cu '''cratimă''' de la '''abrevieri''': ''R.A.T.B-ist'' ('''nu''': ''R.A.T.B.-|ist, R.|A.T.B.-ist, R.A.|T.B.-ist, R.A.T.|B.-ist'');  <blockquote>Derivatele devenite '''cuvinte''' urmează regimul cuvintelor: ''ce-fe-rist''.</blockquote>
#* !'''numele proprii de persoane''': Popescu, Abd el-Kader (nu: ''Po-pescu/Popes-cu, Abd el-|Kader/Abd el-Ka-|der'');
#* !'''numele proprii de persoane''': ''Popescu, Abd el-Kader'' ('''nu''': ''Po-pescu/Popes-cu, Abd el-|Kader/Abd el-Ka-|der'');
#* '''numeralele ordinale''' scrise cu '''cifre''' și '''litere''': ''V-lea, 5-a'' ('''nu''': ''V-|lea, 5-|d'');
#* '''numeralele ordinale''' scrise cu '''cifre și litere''': ''V-lea, 5-a'' ('''nu''': ''V-|lea, 5-|a'');
# se '''recomandă''' să '''nu''' se separe de la un rând la celălalt, ci să se treacă împreună pe rândul următor:  
# se '''recomandă''' să '''nu''' se separe de la un rând la celălalt, ci să se treacă '''împreună''' pe rândul următor:  
#* '''prenumele''' (sau '''abrevierile prenumelor''') și '''numele de familie''': ''Ion Popescu, I. Popescu ''('''nu''' ''Ion|Popescu, I.|Popescu'');
#* '''prenumele''' (sau '''abrevierile prenumelor''') și '''numele de familie''': ''Ion Popescu, I. Popescu'' ('''nu''' ''Ion|Popescu, I.|Popescu'');
#* notațiile care '''includ abrevieri''': ''10 km, art. 3'' (nu: ''10|km, art.|3'').
#* notațiile care '''includ abrevieri''': ''10 km, art. 3'' ('''nu''': ''10|km, art.|3'').
# !se '''tolerează''' plasarea pe '''rânduri diferite''' a '''abrevierilor''' pentru '''nume generice''' și a '''numelor proprii''' din '''denumirile''' unor instituții, '''indiferent de ordine''': ''Roman | '''S.A.''', SC Severnav | '''SA'''.'', dar și '''''F.C.''' | Argeș, '''RA''' | „Monitorul Oficial”, '''SC''' | Severnav '''SA''''' (ca și în scrierea completă: ''Fotbal Club Argeș'' etc).
#<blockquote>!se '''tolerează''' plasarea pe '''rânduri diferite''' a '''abrevierilor''' pentru '''nume generice''' și a '''numelor proprii''' din '''denumirile''' unor instituții, '''indiferent de ordine''': ''Roman | '''S.A.''', SC Severnav | '''S.A.''''', dar și '''''F.C.''' | Argeș, '''RA''' | „Monitorul Oficial”, '''SC''' | Severnav '''SA''''' (ca și în scrierea completă: ''Fotbal Club Argeș'' etc.).</blockquote>





Versiunea de la data 18 octombrie 2012 13:16

<css> .tocnumber { display: none; } blockquote {border: 1px solid; padding: 2px 6px;} </css>

5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând

Despărțirea în silabe a unor cuvinte are scopul de a pune în evidență structura lor silabică și, în cazul poeziei, metrica bazată pe ea. Ea se face cu ajutorul cratimei și se folosește în unele opere literare pentru a reproduce rostirea sacadată, cu o anumită valoare stilistică: Im-be-ci-lu-le!

Ortografia este interesată însă mai ales de despărțirea la capăt de rând, care nu coincide totdeauna cu despărțirea în silabe a cuvintelor. Când la sfârșitul unui rând dintr-un text nu mai încape în întregime un cuvânt, un grup de cuvinte care formează o unitate sau o abreviere, elementele în această situație pot fi trecute integral pe rândul următor sau, în unele situații, pot fi despărțite de la un rând la altul. În cazul grupurilor de cuvinte, despărțirea se face cu ajutorul blancului, iar în cazul cuvintelor – cu ajutorul cratimei[1].

Scopul principal al despărțirii la capăt de rând este de a face economie de spațiu față de trecerea integrală pe rândul următor (și, totodată, de a păstra o dispunere unitară a textului pe spațiul rândurilor), de aceea despărțirea nu are rost dacă este neeconomică. Pe de altă parte, ea nu trebuie să ducă la dificultăți de înțelegere și să fie neelegantă.

Sistemul de reguli pentru despărțirea la capăt de rând are un caracter mai mult sau mai puțin convențional. Aceste reguli[2] privesc atât modul în care se face despărțirea la capăt de rând, cât și situațiile în care aceasta este interzisă sau nerecomandabilă.

5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor

Pentru păstrarea unității lor,

  1. nu se despart la sfârșit de rând, ci se trec integral pe rândul următor:
    • abrevierile — scrise „legat” (UNESCO)[3] sau despărțite prin blancuri (S N C F R), prin puncte (a.c.) ori prin cratimă (lt.-maj., N-V) (nu: a.-c., U-NESCO/UNES-CO; S|N C F R, S N|C F R, S N C|F R, S N C F|R; lt.-|maj., N-|V);
    • derivatele scrise cu cratimă de la abrevieri: R.A.T.B-ist (nu: R.A.T.B.-|ist, R.|A.T.B.-ist, R.A.|T.B.-ist, R.A.T.|B.-ist);

      Derivatele devenite cuvinte urmează regimul cuvintelor: ce-fe-rist.

    • !numele proprii de persoane: Popescu, Abd el-Kader (nu: Po-pescu/Popes-cu, Abd el-|Kader/Abd el-Ka-|der);
    • numeralele ordinale scrise cu cifre și litere: V-lea, 5-a (nu: V-|lea, 5-|a);
  2. se recomandănu se separe de la un rând la celălalt, ci să se treacă împreună pe rândul următor:
    • prenumele (sau abrevierile prenumelor) și numele de familie: Ion Popescu, I. Popescu (nu Ion|Popescu, I.|Popescu);
    • notațiile care includ abrevieri: 10 km, art. 3 (nu: 10|km, art.|3).
  3. !se tolerează plasarea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice și a numelor proprii din denumirile unor instituții, indiferent de ordine: Roman | S.A., SC Severnav | S.A., dar și F.C. | Argeș, RA | „Monitorul Oficial”, SC | Severnav SA (ca și în scrierea completă: Fotbal Club Argeș etc.).


Note

  1. În ce privește semnele de punctuație, spre deosebire de alte limbi, în română punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul și virgula și două puncte nu se despart prin blanc de elementul care le precedă (dar sunt urmate de blanc, ca și linia de dialog); parantezele și ghilimele deschise se despart de elementul care le precedă, dar nu de cel care le urmează; parantezele și ghilimelele închise nu se despart de elementele care le precedă; punctele de suspensie și linia de pauză (în afară de cazul când este folosită ca semn ortografic) se despart prin blanc atât de elementul care le precedă, cât și de cel care le urmează; cratima ca semn de punctuație se comportă la fel ca atunci când este semn ortografic (vezi 5.2.3. Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice).
  2. În exemplele care ilustrează regulile indicăm numai limita la care se referă regula respectivă, pentru a o pune în evidență, și nu despărțirea integrală a cuvântului.
  3. Chiar când au dobândit comportamentul unor cuvinte: SIDA, nu SI-DA.