Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor”

Ortografia este interesată însă mai ales de '''despărțirea la capăt de rând''', care '''nu''' coincide totdeauna cu '''despărțirea în silabe''' a cuvintelor. Când la '''sfârșitul''' unui '''rând''' dintr-un text nu mai încape în întregime un '''cuvânt''', un '''grup de cuvinte''' care formează o unitate sau o '''abreviere''', elementele în această situație pot fi '''trecute integral''' pe rândul următor sau, în unele situații, pot fi despărțite de la un rând la altul. În cazul '''grupurilor''' de cuvinte, despărțirea se face cu ajutorul '''blancului''', iar în cazul '''cuvintelor''' – cu ajutorul '''cratimei'''<ref>În ce privește semnele de '''punctuație''', spre deosebire de alte limbi, în română punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul și virgula și două puncte '''nu''' se despart prin '''blanc''' de elementul care le '''precedă''' (dar sunt '''urmate de blanc''', ca și linia de dialog); parantezele și ghilimele '''deschise se despart''' de elementul care le '''precedă''', dar nu de cel care le '''urmează'''; parantezele și ghilimelele '''închise nu''' se despart de elementele care le '''precedă'''; punctele de suspensie și linia de pauză (în afară de cazul când este folosită ca semn ortografic) se despart prin blanc atât de elementul care le '''precedă''', cât și de cel care le '''urmează'''; cratima ca semn de punctuație se comportă la fel ca atunci când este semn ortografic (vezi '''[[5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor|5.2.3 Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice]]''').</ref>.