Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor”

m
fără descrierea modificării
m
Linia 102: Linia 102:


<center>''Succesiunea'' C-C (V'''C-C'''V, VS'''C-C'''V, V'''-C'''SV) </center>
<center>''Succesiunea'' C-C (V'''C-C'''V, VS'''C-C'''V, V'''-C'''SV) </center>
<center>(„'''Două''' consoane între vocale '''se despart'''”) </center>
<center>(„'''Două''' consoane între vocale '''se despart'''”) </center>


Linia 115: Linia 116:


<center>''Succesiunea'' C-CC</center>
<center>''Succesiunea'' C-CC</center>
<center>(„'''Trei''' consoane între vocale '''se despart după prima''' consoană”)</center>
<center>(„'''Trei''' consoane între vocale '''se despart după prima''' consoană”)</center>
În succesiunile de '''trei''' consoane, despărțirea se face după '''prima consoană''': ''o'''b-șt'''e, fi'''l-tr'''u, circu'''m-sp'''ect, deli'''n-cv'''ent''<ref>În ''Limba română. Manual pentru clasele a IX-a și a X-a (școli normale, licee și clase cu profil umanist)'', (coord. Florin D. Popescu), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 71, a fost introdus în seria de excepții și grupul ncv, deși nu figurează în lista din DOOM<sup>1</sup> și, prin urmare, trebuie despărțit după regula generală.</ref>'', li'''n-gv'''ist, ci'''n-st'''e, co'''n-tr'''a, vâ'''r-st'''ă, a'''s-cl'''epiad, cu'''s-cr'''u, e'''s-pl'''anadă, a'''s-pr'''u, a'''s-tr'''u, de'''z-gr'''opa''.  
 
: Regula este valabilă și când '''litera'''-vocală dinaintea consoanei notează o '''semivocală''' — element al unui diftong '''descendent''': ''mai'''s-tr'''u''.
În succesiunile de '''trei consoane''', despărțirea se face după '''prima consoană''': ''o'''b-șt'''e, fi'''l-tr'''u, circu'''m-sp'''ect, deli'''n-cv'''ent''<ref>În ''Limba română. Manual pentru clasele a IX-a și a X-a (școli normale, licee și clase cu profil umanist)'', (coord. Florin D. Popescu), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 71, a fost introdus în seria de excepții și grupul ''ncv'', deși nu figurează în lista din DOOM<sup>1</sup> și, prin urmare, trebuie despărțit după regula generală.</ref>'', li'''n-gv'''ist, ci'''n-st'''e, co'''n-tr'''a, vâ'''r-st'''ă, a'''s-cl'''epiad, cu'''s-cr'''u, e'''s-pl'''anadă, a'''s-pr'''u, a'''s-tr'''u, de'''z-gr'''opa''. <blockquote> Regula este valabilă și când '''litera'''-vocală dinaintea consoanei notează o '''semivocală''' — element al unui diftong '''descendent''': ''mai'''s-tr'''u''. </blockquote>
La fel se despart și consoanele urmate de '''''ch, gh''''' (+ '''''e, i'''''): ''în-chega, î'''n-ch'''ide, î'''n-gh'''eța, î'''n-gh'''iți.''
 
Sunt tratate la fel succesiunile de trei litere-consoane din împrumuturi și cuvinte străine în care combinațiile ch, gh notează un singur sunet (''a'''f-gh'''an'') sau din cuvinte în care prima consoană este urmată de '''''i''''' „'''șoptit'''”: ''câte'''și-tr'''ei''.  
La fel se despart și consoanele urmate de '''''ch, gh''''' (+ ''e, i''): ''î'''n-ch'''ega, î'''n-ch'''ide, î'''n-gh'''eța, î'''n-gh'''iți.''
: Unele succesiuni de '''trei litere-consoane''' din cuvinte și nume proprii cu grafii '''străine''' se comportă ca o singură consoană: '''''tch''''' [č] în ''ke-tchup''.
 
Sunt tratate la fel succesiunile de trei litere-consoane din împrumuturi și cuvinte străine în care combinațiile '''''ch, gh''''' notează un singur sunet (''te'''ch-n'''eţiu, a'''f-gh'''an'') sau din cuvinte în care prima consoană este urmată de '''''i''''' „'''șoptit'''”: ''câte'''și-tr'''ei''. <blockquote> Unele succesiuni de '''trei litere-consoane''' din cuvinte și nume proprii cu grafii '''străine''' se comportă ca o singură consoană: '''''tch''''' [č] în ''ke-'''tch'''up''. </blockquote>


<center>'''EXCEPȚIE'''</center>
<center>'''EXCEPȚIE'''</center>
În următoarele succesiuni de trei consoane, despărțirea se face '''după''' '''primele două''' consoane: '''''lp-t''': scu'''lp-t'''a '''mp-t''': so'''mp-t'''uos '''mp-ț''': rede'''mp-ț'''iune '''nc-ș''': li'''nc-ș'''ii '''nc-t''': pu'''nc-t'''a '''nc-ț''': pu'''nc-ț'''ie '''nd-v''': sa'''nd-v'''ici '''rc-t''': a'''rc-t'''ic '''rt-f''': je'''rt-f'''ă '''st-m''': a'''st-m'''ul''
În următoarele succesiuni de '''trei consoane''', despărțirea se face '''după''' '''primele două''' consoane: '''''lp-t''': scu'''lp-t'''a, '''mp-t''': so'''mp-t'''uos, '''mp-ț''': rede'''mp-ț'''iune, '''nc-ș''': li'''nc-ș'''ii, '''nc-t''': pu'''nc-t'''a, '''nc-ț''': pu'''nc-ț'''ie, '''nd-v''': sa'''nd-v'''ici, '''rc-t''': a'''rc-t'''ic, '''rt-f''': je'''rt-f'''ă, '''st-m''': a'''st-m'''ul''.
'''Alte''' succesiuni de trei consoane care se despart (și) '''după a doua''' consoană (''ltč, ldm, lpn; ndb, ndc, nsb, nsc (''și'' nsč), nsd, nsf nsh, nsl, nsm, nsn, nsp, nss, nsv; ntl; rgș, rtb, rtc, rth, rtj, rtm, rtp, rts, rtt, rtț, rtv; stb, stc, std, stfi stg, stl, stn, stp, str, sts, stt, stv'') nu trebuie memorate, deoarece se întâlnesc în cuvinte „'''formate'''” (serni)anali-zabile, cărora li se poate aplica despărțirea după structură, care este destul de transparentă și conduce la același rezultat. Este vorba de:  
 
'''Alte''' succesiuni de trei consoane care se despart (și) '''după a doua''' consoană (''ltč, ldm, lpn; ndb, ndc, nsb, nsc (''și'' nsč), nsd, nsf, nsh, nsl, nsm, nsn, nsp, nss, nsv; ntl; rgș, rtb, rtc, rth, rtj, rtm, rtp, rts, rtt, rtț, rtv; stb, stc, std, stf, stg, stl, stn, stp, str, sts, stt, stv'') nu trebuie memorate, deoarece se întâlnesc în cuvinte „'''formate'''” (semi)analizabile, cărora li se poate aplica despărțirea după structură, care este destul de transparentă și conduce la același rezultat. Este vorba de:  
* '''compuse''': ''a'''lt|c'''eva, a'''st|f'''el, fe'''ld|m'''areșal, fii'''nd|c'''ă, ha'''nd|b'''al'';
* '''compuse''': ''a'''lt|c'''eva, a'''st|f'''el, fe'''ld|m'''areșal, fii'''nd|c'''ă, ha'''nd|b'''al'';
* formații cu '''elemente de compunere''', ca '''''port-''''': ''po'''rt|b'''agaj, po'''rt|c'''uțit, po'''rt|h'''art, po'''rt|j'''artier, po'''rt|m'''oneu, po'''rt|p'''erie, po'''rt|s'''abie, po'''rt|t'''abac, po'''rt|ți'''garet, po'''rt|v'''izit'';
* formații cu '''elemente de compunere''', ca '''''port-''''': ''po'''rt|b'''agaj, po'''rt|c'''uțit, po'''rt|h'''art, po'''rt|j'''artier, po'''rt|m'''oneu, po'''rt|p'''erie, po'''rt|s'''abie, po'''rt|t'''abac, po'''rt|ț'''igaret, po'''rt|v'''izit'';
* derivate cu '''prefixe''';
* derivate cu '''prefixe''':
** '''''post-''''': ''po'''st|b'''elic, po'''st|c'''omunism, po'''st|d'''ecembrist, po'''st|f'''ață, po'''st|g'''aranție, po'''st|l'''iceal, po'''st|n'''atal, po'''st|p'''așoptist, po'''st|r'''evoluționar, po'''st|s'''incron, po'''st|t'''otalitar, po'''st|v'''erbal'';
** '''''post-''''': ''po'''st|b'''elic, po'''st|c'''omunism, po'''st|d'''ecembrist, po'''st|f'''ață, po'''st|g'''aranție, po'''st|l'''iceal, po'''st|n'''atal, po'''st|p'''așoptist, po'''st|r'''evoluționar, po'''st|s'''incron, po'''st|t'''otalitar, po'''st|v'''erbal'';
** '''''trans-''''': ''tra'''ns|b'''orda, tra'''ns|c'''arpatic, tra'''ns|c'''endental, tra'''ns|d'''anubian, tra'''ns|f'''ăgărășean, tra'''ns|h'''umanță, tra'''ns|l'''ucid, tra'''ns|m'''isibil, tra'''ns|n'''ațional, tra'''ns|p'''ortabil, tra'''ns|s'''aharian, tra'''ns|v'''aza'';
** '''''trans-''''': ''tra'''ns|b'''orda, tra'''ns|c'''arpatic, tra'''ns|c'''endental, tra'''ns|d'''anubian, tra'''ns|f'''ăgărășean, tra'''ns|h'''umanță, tra'''ns|l'''ucid, tra'''ns|m'''isibil, tra'''ns|n'''ațional, tra'''ns|p'''ortabil, tra'''ns|s'''aharian, tra'''ns|v'''aza'';
* derivate de la baze terminate în '''grupuri de consoane''' cu '''sufixe''' ca -'''''lâc''''' (''sava'''nt|l'''âc''), -'''''nic''''' (''pu'''st|n'''ic, stâ'''lp|n'''ic, zavi'''st|n'''ic''),-'''''șor''''' (''tâ'''rg|ș'''or'').
* derivate de la baze terminate în '''grupuri de consoane''' cu '''sufixe''' ca -'''''lâc''''' (''sava'''nt|l'''âc''), -'''''nic''''' (''pu'''st|n'''ic, stâ'''lp|n'''ic, zavi'''st|n'''ic''), -'''''șor''''' (''tâ'''rg|ș'''or'').


===== 5.2.1.2.3. ''Succesiunea'' C-CCC („'''Patru''' consoane între vocale '''se despart după prima''' consoană”) =====
===== 5.2.1.2.3. Succesiunea C-CCC („'''Patru''' consoane între vocale '''se despart după prima''' consoană”) =====


În succesiunile de '''patru''' consoane între vocale, despărțirea se face '''după prima''' consoană: ''!a'''b-str'''act, co'''n-str'''uctor, î'''n-zdr'''ăveni''.  
În succesiunile de '''patru''' consoane între vocale, despărțirea se face '''după prima''' consoană: !''a'''b-str'''act, co'''n-str'''uctor, î'''n-zdr'''ăveni''.  


<center>'''EXCEPŢII'''</center>
<center>'''EXCEPŢII'''</center>
<center>1. ''Despărțirea'' CC-CC</center>
 
<center>1. Despărțirea CC-CC</center>


În unele succesiuni de '''patru''' consoane, despărțirea se face '''după a doua''' consoană: ''fe'''ld-sp'''at, ga'''ng-st'''er, tu'''ng-st'''en, ho'''rn-bl'''endă''.
În unele succesiuni de '''patru''' consoane, despărțirea se face '''după a doua''' consoană: ''fe'''ld-sp'''at, ga'''ng-st'''er, tu'''ng-st'''en, ho'''rn-bl'''endă''.
Alte succesiuni de '''patru''' consoane care se despart (și) '''după a doua''' consoană (''nsfr, nsgr, nspl, rtch, rtdr, rtsc, rtst, stpr, stsc, stșc'') nu trebuie memorate, deoarece se întâlnesc în cuvinte „'''formate'''” (serni)analizabile, cărora li se poate aplica despărțirea după structură, care este destul de transparentă și conduce la același rezultat. Este vorba de:  
 
'''Alte''' succesiuni de '''patru''' consoane care se despart (și) '''după a doua''' consoană (''nsfr, nsgr, nspl, rtch, rtdr, rtsc, rtst, stpr, stsc, stșc'') nu trebuie memorate, deoarece se întâlnesc în cuvinte „'''formate'''” (semi)analizabile, cărora li se poate aplica despărțirea după structură, care este destul de transparentă și conduce la același rezultat. Este vorba de:  
* formații cu elementul de compunere '''''port'''''-: ''po'''rt|dr'''apel, po'''rt|sc'''ulă, po'''rt|st'''indard'';
* formații cu elementul de compunere '''''port'''''-: ''po'''rt|dr'''apel, po'''rt|sc'''ulă, po'''rt|st'''indard'';
* derivate cu prefixe:
* derivate cu prefixe:
** '''''post'''''-: ''po'''st|pr'''andial, po'''st|sc'''enium, po'''st|șc'''olar'';
** '''''post'''''-: ''po'''st|pr'''andial, po'''st|sc'''enium, po'''st|șc'''olar'';
** '''''trans'''''-: ''tra'''ns|fr'''ontalier, tra'''ns|gr'''esa, tra'''ns|pl'''anta''.
** '''''trans'''''-: ''tra'''ns|fr'''ontalier, tra'''ns|gr'''esa, tra'''ns|pl'''anta''. <blockquote> Sunt tratate la fel succesiunile în care primele două consoane sunt urmate de '''''ch, gh''''' (+ ''e, i''): ''po'''rt-ch'''ei''. </blockquote>
**:Sunt tratate la fel succesiunile în care primele două consoane sunt urmate de '''''ch, gh''''' (+ '''''e, i'''''): ''po'''rt-ch'''ei''.
 
<center>2. Despărțirea CCC-C</center>


<center>2. ''Despărțirea'' CCC-C</center>
În unele succesiuni de '''patru''' consoane în care nicio segmentare fonetică nu se susține, despărțirea se face, convențional, '''după a treia consoană''': ''deju'''rst-v'''ă, vâ'''rst-n'''ic'' (în ultimul caz, cu același rezultat ca al despărțirii după structură).
În unele succesiuni de '''patru''' consoane în care nicio segmentare fonetică nu se susține, despărțirea se face, convențional, '''după a treia consoană''': ''deju'''rst-v'''ă, vâ'''rst-n'''ic'' (în ultimul caz, cu același rezultat ca al despărțirii după structură).


==== 5.2.1.3. ''Succesiunea'' CC-CCC („'''Cinci''' consoane între vocale '''se despart după a doua''' consoană”) ====
===== 5.2.1.2.4. Succesiunea CC-CCC („'''Cinci''' consoane între vocale '''se despart după a doua''' consoană”) =====


În succesiunile de '''cinci consoane''' (foarte rare), despărțirea se face '''după a doua consoană''': ''å'''ng | str'''öm; o'''pt | spr'''ezece''.  
În succesiunile de '''cinci consoane''' (foarte rare), despărțirea se face '''după a doua consoană''': ''å'''ng|str'''öm; o'''pt|spr'''ezece''. <blockquote> Sunt tratate la fel succesiunile care cuprind combinațiile '''''ch''', '''gh''' (+ ''e, i''): po'''rt-sch'''i''. </blockquote>
:Sunt tratate la fel succesiunile care cuprind combinațiile '''''ch''', '''gh''' (+ e, i): po'''rt-sch'''i''.


=== 5.2.2. Despărțirea după structură ===
=== 5.2.2. Despărțirea după structură ===
Linia 159: Linia 164:
Despărțirea după structură este '''acceptată''' atunci când capătul rândului coincide cu '''limita''' dintre '''componentele''' cuvintelor „'''formate'''”. Ea coincide, în multe cazuri, cu despărțirea după pronunțare.
Despărțirea după structură este '''acceptată''' atunci când capătul rândului coincide cu '''limita''' dintre '''componentele''' cuvintelor „'''formate'''”. Ea coincide, în multe cazuri, cu despărțirea după pronunțare.


Elementelor componente ale cuvintelor formate li se poate aplica, dacă este necesar, despărțirea după pronunțare. <blockquote>Despărțirea după structură nu se folosește pentru a indica rostirea silabisită.</blockquote>   Se pot despărți și după structură cuvintele '''(semi)analizabile''' (formate în limba '''română''' sau '''împrumutate'''):  
Elementelor componente ale cuvintelor formate li se poate aplica, dacă este necesar, despărțirea după pronunțare. <blockquote>Despărțirea după structură '''nu''' se folosește pentru a indica '''rostirea silabisită'''.</blockquote>
* '''compuse'''<ref>Din cuvinte întregi, elemente de compunere sau fragmente de cuvinte dintre care cel puțin unul există independent și eu un sens care corespunde celui din compus.</ref>: ''!arterios-cleroză/arterio|scleroză, !al-tundeva/alt|undeva, !des-pre/de|spre, !drep-tunghi/drept|unghi, !por-tavion/port|avion, !Pronos-port/Prono|sport, !Romar-ta/Rom|arta.''  
 
*:Compusele care păstrează grafii străine sunt supuse numai despărțirii după structura din limba de origine: back-hand.
Se pot despărți '''și''' după structură cuvintele '''(semi)analizabile''' (formate în limba '''română''' sau '''împrumutate'''):  
* '''derivate''' cu '''prefixe''': ''!anor-ganic/an|organic, !de-zechilibru/dez''''|echilibru, !ine-gal/in|egal, !nes-prijinit/ne|sprijinit, !nes-tabil/ne|stabil, !nes-trămutat/ne|strămutat, !pros-cenium/pro|scenium, !su-blinia/sub|linia'';  
* '''compuse'''<ref>Din cuvinte întregi, elemente de compunere sau fragmente de cuvinte dintre care cel puțin unul există independent și cu un sens care corespunde celui din compus.</ref>: !''arterios-cleroză/arterio|scleroză,'' !''al-tundeva/alt|undeva,'' !''des-pre/de|spre,'' !''drep-tunghi/drept|unghi,'' !''por-tavion/port|avion,'' !''Pronos-port/Prono|sport,'' !''Romar-ta/Rom|arta''; <blockquote> Compusele care păstrează grafii '''străine''' sunt supuse numai despărțirii după structura din limba de origine: ''back-hand''. </blockquote>
*:Nu se despart prefixele care s-au redus la '''o''' singură consoană: ''ra-lia, spul-bera''.
* '''derivate''' cu '''prefixe''': !''anor-ganic/an|organic,'' !''de-zechilibru/dez|echilibru,'' !''ine-gal/in|egal,'' !''nes-prijinit/ne|sprijinit,'' !''nes-tabil/ne|stabil,'' !''nes-trămutat/ne|strămutat,'' !''pros-cenium/pro|scenium,'' !''su-blinia/sub|linia''; <blockquote> '''Nu''' se despart prefixele care s-au redus la '''o''' singură consoană: ''ra-lia, spul-bera''. </blockquote>
* dintre '''derivatele''' cu '''sufixe''', '''numai''' cele formate cu '''sufixe''' care '''încep cu o consoană''' de la '''teme terminate''' în '''grupuri de consoane''': ''sa-vant-lâc, stâlp-nic, vârst-nic, za-vist-nic''.  
* dintre '''derivatele''' cu '''sufixe''', '''numai''' cele formate cu '''sufixe''' care '''încep cu o consoană''' de la '''teme terminate''' în '''grupuri de consoane''': ''sa-vant-lâc, stâlp-nic, vârst-nic, za-vist-nic''. <blockquote> La unele dintre aceste cuvinte, despărțirea după structură '''coincide''' cu despărțirea după pronunțare, facilitând-o. <br/> Vezi și '''[[5.2.3. Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice.]]''' </blockquote>
*:La unele dintre aceste cuvinte, despărțirea după structură '''coincide''' cu despărțirea după pronunțare, facilitând-o.  
*: V. și 5.2.3.''' Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice.'''


<blockquote> !Normele actuale nu mai admit despărțirile după structură care ar conduce la secvențe care '''nu sunt silabe''' (ca în'' într|ajutorare, nevr|algic'') sau ar '''contraveni pronunțării''', ca în ''apendic|ectomie'' [apendičectomie], ''laring|ectomie'' [larinǧectomie].</blockquote>
<blockquote> !Normele actuale nu mai admit despărțirile după structură care ar conduce la secvențe care '''nu sunt silabe''' (ca în ''într|ajutorare, nevr|algic'') sau ar '''contraveni pronunțării''', ca în ''apendic|ectomie'' [apendičectomie], ''laring|ectomie'' [larinǧectomie].</blockquote>


În '''compuse''' și în derivatele cu '''prefixe''' în care ultimul sunet al primului element și primul sunet al elementului următor se confundă într-'''o''' singură literă, în despărțirea după structură se acordă '''prioritate ultimului element''' sau '''rădăcinii''': ''om | organic, top | onomastică''.     
În '''compuse''' și în derivatele cu '''prefixe''' în care ultimul sunet al primului element și primul sunet al elementului următor se confundă într-'''o''' singură literă, în despărțirea după structură se acordă '''prioritate ultimului element''' sau '''rădăcinii''': ''om|organic, top|onomastică''.     


<blockquote> !Pentru cuvintele a căror structură nu mai este clară, deoarece '''elementele''' componente sunt '''neînțelese''' sau '''neproductive''' în limba română, normele actuale recomandă '''exclusiv''' despărțirea după pronunțare (''lab-stract, !su-biect'') sau '''evitarea''' despărțirii, dacă aceasta ar contraveni regulilor:'' !a-broga, !o-biect''.</blockquote>
<blockquote> !Pentru cuvintele a căror structură nu mai este clară, deoarece '''elementele''' componente sunt '''neînțelese''' sau '''neproductive''' în limba română, normele actuale recomandă '''exclusiv''' despărțirea după '''pronunțare''' (!''ab-stract,'' !''su-biect'') sau '''evitarea''' despărțirii, dacă aceasta ar contraveni regulilor: !''a-broga,'' !''o-biect''.</blockquote>


=== 5.2.3. Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice ===
=== 5.2.3. Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice ===


# !'''La cuvintele scrise''' (obligatoriu sau facultativ) cu '''cratimă''' sau cu '''linie de pauză''' se '''admite''' — atunci când spațiul nu permite evitarea ei —''' și despărțirea''' la '''locul cratimei/liniei de pauză'''. Este vorba de:  
# !'''La cuvintele scrise''' (obligatoriu sau facultativ) cu '''cratimă''' sau cu '''linie de pauză''' se '''admite''' — atunci când spațiul nu permite evitarea ei — '''și despărțirea''' la '''locul cratimei/liniei de pauză'''. Este vorba de:  
#* cuvinte '''compuse''' sau '''derivate''' și '''locuțiuni''': ''aducere-|aminte, aide-|memoire, bun-|gust, calea-|valea, ex-|ministru, shakespeare-|ian'';
#* cuvinte '''compuse''' sau '''derivate''' și '''locuțiuni''': ''aducere-|aminte, aide-|mémoire, bun-|gust, calea-|valea, ex-|ministru, shakespeare-|ian'';
#* !'''împrumuturi''' la care '''articolul''' și '''desinențele''' se leagă prin '''cratimă''': ''flash-|ul, flash-|uri'';
#* !'''împrumuturi''' la care '''articolul''' și '''desinențele''' se leagă prin '''cratimă''': ''flash-|ul, flash-|uri'';
#* '''grupuri ortografice''' scrise cu '''cratimă''': ''ducându-|se, du-|te, fir-|ar, văzându-|mă'', chiar când rezultă secvențe care '''nu''' sunt silabe: ''dintr-|un, într-|însa'' (caz în care se recomandă '''evitarea''' despărțirii);
#* '''grupuri ortografice''' scrise cu '''cratimă''': ''ducându-|se, du-|te, fir-|ar, văzându-|mă'', chiar când rezultă secvențe care '''nu''' sunt silabe: ''dintr-|un, într-|însa'' (caz în care se recomandă '''evitarea''' despărțirii);
#* cuvinte '''compuse complexe''': ''americano-|sud-coreean'' sau ''americano-sud-|coreean''.  
#* cuvinte '''compuse complexe''': ''americano—|sud-coreean'' sau ''americano—sud-|coreean''. <blockquote> Despărțirea la locul cratimei '''nu''' se face însă când la sfârșitul primului rând sau/și la începutul rândului următor ar rezulta o '''singură''' literă (''dându-|l, i-|a, s-|a''), o consoană + semivocală (''mi-|a'') sau o consoană + '''''-i''''' „''' șoptit'''”: ''dă-|mi''. <br/> La '''grupurile ortografice''' mai scurte, despărțirea bazată pe pronunțare (''din|tr-un, fi|r-ar, în|tr-însul/într-în|sul'') trebuie '''evitată''', deoarece mărește numărul cratimelor, contravenind principiului estetic în ortografie; la cele mai lungi sau când este absolut necesar, despărțirea se poate face și în alt loc decât acela al cratimei, în funcție de poziția ocupată față de sfârșitul rândului: ''du|cându-se''. </blockquote>
#*: Despărțirea la locul cratimei '''nu''' se face însă când la sfârșitul primului rând sau/și la începutul rândului următor ar rezulta o '''singură''' literă (''dându-|i, i-|a, s-|a''), o consoană + semivocala (''mi-|a'') sau o consoană + -i „''' șoptit'''”: ''dă-|mi''.
#*:  La '''grupurile ortografice''' mai scurte, despărțirea bazată pe pronunțare (''din|tr-un, fi|r-ar, în|tr-însul/într-în|sul'') trebuie '''evitată''', deoarece mărește numărul cratimelor, contravenind principiului estetic în ortografie; la cele mai lungi sau când este absolut necesar, despărțirea se poate face și în alt loc decât acela al cratimei, în funcție de poziția ocupată față de sfârșitul rândului: ''du|cându-se''.
# La cuvintele scrise cu '''apostrof''', pentru '''păstrarea unității''' lor, despărțirea '''la capăt de rând''' trebuie '''evitată''' când locul '''despărțirii''' ar coincide cu locul apostrofului.  
# La cuvintele scrise cu '''apostrof''', pentru '''păstrarea unității''' lor, despărțirea '''la capăt de rând''' trebuie '''evitată''' când locul '''despărțirii''' ar coincide cu locul apostrofului.  
V. și '''5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor.'''
#::Vezi și '''[[5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor.]]'''




Lingviști
617 modificări