Lingviști
617 modificări
m |
m |
||
Linia 8: | Linia 8: | ||
Despărțirea '''în scris''' a cuvintelor la '''capăt de rând''' se face după '''reguli''' care '''diferă''', parțial, de regulile despărțirii în '''silabe''', precum și de la limbă la limbă. | Despărțirea '''în scris''' a cuvintelor la '''capăt de rând''' se face după '''reguli''' care '''diferă''', parțial, de regulile despărțirii în '''silabe''', precum și de la limbă la limbă. | ||
Limita dintre secvențe se marchează prin '''cratimă''' (vezi și '''[[1.2.4. Cratima]]'''), care se scrie numai '''după secvența de la sfârșitul primului rând'''. | Limita dintre secvențe se marchează prin '''cratimă''' (vezi și '''[[1.2. Semnele ortografice|1.2.4. Cratima]]'''), care se scrie numai '''după secvența de la sfârșitul primului rând'''. | ||
Sunt posibile '''două modalități''' de despărțire a cuvintelor la capăt de rând: pe baza '''pronunțării'''<ref>Despărțirea după '''pronunțare''' a fost numită și '''silabație fonetică''', însă această denumire este '''improprie''', deoarece despărțirea cuvintelor la capăt de rând este o problemă '''practică''', în timp ce '''silabația''' este o problemă '''lingvistică'''.</ref> și pe baza '''structurii morfologice''' a cuvintelor — modalități pe care le vom numi în continuare ''despărțire după pronunțare'' și, respectiv, ''după structură''.<ref>Despărțirea după '''structură''' a fost numită și '''silabație morfologică''', termen '''impropriu''', întrucât ea '''nu''' are în vedere '''silabația''' (care privește '''fonetica, nu morfologia'''), ci elementele '''componente''' din structura anumitor cuvinte.</ref> | Sunt posibile '''două modalități''' de despărțire a cuvintelor la capăt de rând: pe baza '''pronunțării'''<ref>Despărțirea după '''pronunțare''' a fost numită și '''silabație fonetică''', însă această denumire este '''improprie''', deoarece despărțirea cuvintelor la capăt de rând este o problemă '''practică''', în timp ce '''silabația''' este o problemă '''lingvistică'''.</ref> și pe baza '''structurii morfologice''' a cuvintelor — modalități pe care le vom numi în continuare ''despărțire după pronunțare'' și, respectiv, ''după structură''.<ref>Despărțirea după '''structură''' a fost numită și '''silabație morfologică''', termen '''impropriu''', întrucât ea '''nu''' are în vedere '''silabația''' (care privește '''fonetica, nu morfologia'''), ci elementele '''componente''' din structura anumitor cuvinte.</ref> | ||
Linia 169: | Linia 169: | ||
* '''compuse'''<ref>Din cuvinte întregi, elemente de compunere sau fragmente de cuvinte dintre care cel puțin unul există independent și cu un sens care corespunde celui din compus.</ref>: !''arterios-cleroză/arterio|scleroză,'' !''al-tundeva/alt|undeva,'' !''des-pre/de|spre,'' !''drep-tunghi/drept|unghi,'' !''por-tavion/port|avion,'' !''Pronos-port/Prono|sport,'' !''Romar-ta/Rom|arta''; <blockquote> Compusele care păstrează grafii '''străine''' sunt supuse numai despărțirii după structura din limba de origine: ''back-hand''. </blockquote> | * '''compuse'''<ref>Din cuvinte întregi, elemente de compunere sau fragmente de cuvinte dintre care cel puțin unul există independent și cu un sens care corespunde celui din compus.</ref>: !''arterios-cleroză/arterio|scleroză,'' !''al-tundeva/alt|undeva,'' !''des-pre/de|spre,'' !''drep-tunghi/drept|unghi,'' !''por-tavion/port|avion,'' !''Pronos-port/Prono|sport,'' !''Romar-ta/Rom|arta''; <blockquote> Compusele care păstrează grafii '''străine''' sunt supuse numai despărțirii după structura din limba de origine: ''back-hand''. </blockquote> | ||
* '''derivate''' cu '''prefixe''': !''anor-ganic/an|organic,'' !''de-zechilibru/dez|echilibru,'' !''ine-gal/in|egal,'' !''nes-prijinit/ne|sprijinit,'' !''nes-tabil/ne|stabil,'' !''nes-trămutat/ne|strămutat,'' !''pros-cenium/pro|scenium,'' !''su-blinia/sub|linia''; <blockquote> '''Nu''' se despart prefixele care s-au redus la '''o''' singură consoană: ''ra-lia, spul-bera''. </blockquote> | * '''derivate''' cu '''prefixe''': !''anor-ganic/an|organic,'' !''de-zechilibru/dez|echilibru,'' !''ine-gal/in|egal,'' !''nes-prijinit/ne|sprijinit,'' !''nes-tabil/ne|stabil,'' !''nes-trămutat/ne|strămutat,'' !''pros-cenium/pro|scenium,'' !''su-blinia/sub|linia''; <blockquote> '''Nu''' se despart prefixele care s-au redus la '''o''' singură consoană: ''ra-lia, spul-bera''. </blockquote> | ||
* dintre '''derivatele''' cu '''sufixe''', '''numai''' cele formate cu '''sufixe''' care '''încep cu o consoană''' de la '''teme terminate''' în '''grupuri de consoane''': ''sa-vant-lâc, stâlp-nic, vârst-nic, za-vist-nic''. <blockquote> La unele dintre aceste cuvinte, despărțirea după structură '''coincide''' cu despărțirea după pronunțare, facilitând-o. <br/> Vezi și ''' | * dintre '''derivatele''' cu '''sufixe''', '''numai''' cele formate cu '''sufixe''' care '''încep cu o consoană''' de la '''teme terminate''' în '''grupuri de consoane''': ''sa-vant-lâc, stâlp-nic, vârst-nic, za-vist-nic''. <blockquote> La unele dintre aceste cuvinte, despărțirea după structură '''coincide''' cu despărțirea după pronunțare, facilitând-o. <br/> Vezi și '''5.2.3. Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice.''' </blockquote> | ||
<blockquote> !Normele actuale nu mai admit despărțirile după structură care ar conduce la secvențe care '''nu sunt silabe''' (ca în ''într|ajutorare, nevr|algic'') sau ar '''contraveni pronunțării''', ca în ''apendic|ectomie'' [apendičectomie], ''laring|ectomie'' [larinǧectomie].</blockquote> | <blockquote> !Normele actuale nu mai admit despărțirile după structură care ar conduce la secvențe care '''nu sunt silabe''' (ca în ''într|ajutorare, nevr|algic'') sau ar '''contraveni pronunțării''', ca în ''apendic|ectomie'' [apendičectomie], ''laring|ectomie'' [larinǧectomie].</blockquote> | ||
Linia 185: | Linia 185: | ||
#* cuvinte '''compuse complexe''': ''americano—|sud-coreean'' sau ''americano—sud-|coreean''. <blockquote> Despărțirea la locul cratimei '''nu''' se face însă când la sfârșitul primului rând sau/și la începutul rândului următor ar rezulta o '''singură''' literă (''dându-|l, i-|a, s-|a''), o consoană + semivocală (''mi-|a'') sau o consoană + '''''-i''''' „''' șoptit'''”: ''dă-|mi''. <br/> La '''grupurile ortografice''' mai scurte, despărțirea bazată pe pronunțare (''din|tr-un, fi|r-ar, în|tr-însul/într-în|sul'') trebuie '''evitată''', deoarece mărește numărul cratimelor, contravenind principiului estetic în ortografie; la cele mai lungi sau când este absolut necesar, despărțirea se poate face și în alt loc decât acela al cratimei, în funcție de poziția ocupată față de sfârșitul rândului: ''du|cându-se''. </blockquote> | #* cuvinte '''compuse complexe''': ''americano—|sud-coreean'' sau ''americano—sud-|coreean''. <blockquote> Despărțirea la locul cratimei '''nu''' se face însă când la sfârșitul primului rând sau/și la începutul rândului următor ar rezulta o '''singură''' literă (''dându-|l, i-|a, s-|a''), o consoană + semivocală (''mi-|a'') sau o consoană + '''''-i''''' „''' șoptit'''”: ''dă-|mi''. <br/> La '''grupurile ortografice''' mai scurte, despărțirea bazată pe pronunțare (''din|tr-un, fi|r-ar, în|tr-însul/într-în|sul'') trebuie '''evitată''', deoarece mărește numărul cratimelor, contravenind principiului estetic în ortografie; la cele mai lungi sau când este absolut necesar, despărțirea se poate face și în alt loc decât acela al cratimei, în funcție de poziția ocupată față de sfârșitul rândului: ''du|cându-se''. </blockquote> | ||
# La cuvintele scrise cu '''apostrof''', pentru '''păstrarea unității''' lor, despărțirea '''la capăt de rând''' trebuie '''evitată''' când locul '''despărțirii''' ar coincide cu locul apostrofului. | # La cuvintele scrise cu '''apostrof''', pentru '''păstrarea unității''' lor, despărțirea '''la capăt de rând''' trebuie '''evitată''' când locul '''despărțirii''' ar coincide cu locul apostrofului. | ||
#::Vezi și '''[[5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor | #::Vezi și '''[[5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor]]''' | ||