Lingviști, Birocrați, Administratori
1.455 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/6. Câteva norme morfologice”
Articol/DOOM2/6. Câteva norme morfologice (vedeți sursă)
Versiunea de la data 14 octombrie 2012 04:13
, 14 octombrie 2012 04:13versiunea inițială
(Pagină nouă: == 6. Câteva norme morfologice == Categorie:Articole:DOOM2) |
(versiunea inițială) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
== 6. Câteva norme morfologice == | == 6. Câteva norme morfologice == | ||
Morfologia este prea vastă pentru a putea face obiectul unei prezentări exhaustive într-un dicționar. De aceea — până la apariția noii ediții a ''Gramaticii Academiei'' —, în cele ce urmează atragem atenția numai asupra câtorva aspecte gramaticale, cu incidență asupra scrierii și a pronunțării, în legătură cu care se fac mai frecvent greșeli sau există dubii, insistând asupra unor modificări de normă din DOOM<sup>2</sup> față de DOOM<sup>1</sup>. | |||
Părțile de vorbire sunt prezentate în ordine '''alfabetică'''. | |||
<blockquote>Pentru unele modificări ale normelor în raport cu DOOM<sup>1</sup> v. și NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI. Pentru scrierea și pronunțarea unor cuvinte și forme gramaticale v. și [[1.2. Semnele ortografice]], [[2. Reguli de scriere și de pronunțare literară]], [[3. Scrierea cu literă mică sau mare]], [[4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuțiunilor și grupurilor de cuvinte]], [[5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând]]. </blockquote> | |||
=== 6.1. Adjectivul === | |||
# Adjectivele '''masculine''' care la '''singular''' au un '''''i''''' la '''finală''' se scriu la '''plural nearticulat''' cu '''doi''' '''''i''''', iar la forma '''articulată''' cu '''trei''' '''''i''''': ''cercel argint'''i'''u, cercei argint'''ii''', argint'''iii''' cercei''. | |||
# La '''femininul''' adjectivelor de tipul ''bun, mare, cutaneu'', '''genitiv-dativul singular nearticulat''' este '''identic cu pluralul''' nearticulat: ''note bune, speranţe mari, infecţii cutanee; acestei note bune, mari speranţe, infecţii cutanee'', iar cel '''articulat''' se formează prin adăugarea articolului hotărât '''''-i''''' la '''genitiv-dativul''' nearticulat: ''bune'''i''' note, mar'''ii''' speranţe''. | |||
# La '''femininul''' adjectivelor terminate la nominativ-acuzativ singular nearticulat în '''''-iu''''' (tipul ''argintiu, pustiu''), '''genitiv-dativul singular nearticulat''' este de asemenea '''identic cu pluralul''' nearticulat: ''întinderi pustii, acestei întinderi pustii'', dar cel '''articulat''' se formează prin adăugarea articolului hotărât '''''-i''''' la '''nominativ-acuzativul''' singular nearticulat: ''pustiei întinderi''. | |||
# Adjectivul '''''drag''''' (inclusiv substantivizat) are la feminin plural (şi la genitiv-dativ singular nearticulat) forma ''dragi'', articulat ''dragile'' (''fete dragi, dragile mele'', '''nu''' ''drage, dragele''; dar ''ultimele'', '''nu''' ''ultimile''); forma '''''dragă''''' se foloseşte în adresare atât pentru feminin, cât şi pentru '''masculin'''. | |||
# La unele adjective neologice, norma actuală, reflectând uzul persoanelor cultivate, admite la '''feminin''' forme '''cu''' şi fără '''alternanţa''' '''''o '''''(accentuat) — '''''oa''''', în ordinea de preferință ''!analoagă/analogă'', ''!omoloagă/omologă'', în timp ce la altele nu admite forme cu '''''oa''''' (''barocă, echivocă''). | |||
# Adjectivele terminate la masculin singular în '''''-uos''''' au femininul singular în '''''-uoasă''''' (''respectuoasă, somptuoasă'') şi plural în '''''-uoase''''' (''respectuoase, somptuoase''). | |||
# La adjectivele terminate în '''''-uu''''', norma actuală recomandă în continuare pronunţarea finalei ca hiat: m. sg. ''ambiguu'' (''-gu-u''), f. ''ambiguă'' (''-gu-ă''), f. pl. ''ambigue'' (''-gu-e''), dar m. pl. ''ambigui'' (''-gui''). | |||
# Câteva adjective (''anumit, diferit, mult, puţin, tot'') au la '''genitiv-dativ plural '''desinenţa '''pronominală''' '''''-or''''': ''anumitor''; acestea, precum şi ''destul, divers, felurit, numeros'', pot exprima la plural '''valoarea''' de genitiv printr-o construcţie cu '''prepoziţia''' '''''a''''', iar pe cea de dativ — cu prepoziţia '''''la''''', ambele + '''acuzativul''', ca şi '''numeralele''' (''votul a zece/a numeroşi parlamentari''). | |||
# Adjectivele '''invariabile''' au aceeaşi formă la toate cazurile/genurile/numerele, printre acestea numărându-se adjectivele cu finala '''''-ce''''': ''atroce, eficace, motrice, perspicace''. | |||
# Unele adjective vechi şi mai ales neologice se folosesc numai pentru '''substantive''' de un '''singur gen'''; în cazul celor referitoare la substantive '''neutre''', aceasta nu înseamnă că şi adjectivele în cauză ar fi „neutre", chiar dacă au la singular formă de !masculin, iar la plural, dacă au, formă de feminin: (''metal'') ''alcalino-pământos'', (''barometru'') ''aneroid'', (''foc'') ''bengal'', (''substantiv'') ''epicen''. | |||
V. şi '''''6.3. Articolul''''', '''''6.6. Substantivul'''''. | |||
=== 6.2. Adverbe si locuțiuni === | |||
# Norma literară '''condamnă''' folosirea lui '''''ca şi''''' (sau a lui ''ca, virgulă'') în loc de ''ca'' pentru evitarea cacofoniilor (şi cu atât mai mult când acest pericol nu există), în construcţii de tipul '''''ca și''' consilier'', care pot fi înlocuite prin construcţii directe precum ''a fost numit consilier'' sau ''l-a luat '''drept''' consilier'', '''''în calitate de''' consilier''. | |||
# Adverbul ''decât'' „doar, numai" se foloseşte numai în construcţii negative (''N-am decât o soră''), în timp ce sinonimele sale se întrebuinţează în construcţii pozitive (''Am doar/numai o soră''). | |||
# Locuțiunile adverbiale '''nu''' cunosc categoria '''numărului'''; astfel, locuţiunea adverbială ''!altă dată'' nu are plural. | |||
=== 6.3. Articolul === | |||
# ''' Articolul hotărât''' la norninativ-acuzativ masculin și neutru singular '''''-l '''''este '''obligatoriu''' în '''scris''', precum și în '''vorbirea solemnă''', chiar dacă in vorbirea curentă actuală se manifestă tendința de a nu-1 mai pronunța (la numele proprii de locuri, situația este încă neclarificată). | |||
# Unele substantive nume de plante sau animale sunt numai formal articulate, admițând la această formă și articol nehotărât: ''o floarea-soarelui''. | |||
# Numele unor '''dansuri populare''', cunoscute in general sub forma articulată hotărât (''hațegana''), pot fi folosite și nearticulat: ''La hațegană, pașii sunt'' ...(eventual și la plural: ''au jucat două hațegane''). | |||
# La unele substantivele provenite din '''abrevieri''' există in prezent tendința de a le folosi '''nearticulat''', ca nume proprii: ''!O.N.U./ONU'' ''a decis'' ... (nu: ''O.N.U.-ul''...). | |||
# Norma literară '''nu''' admite folosirea articolul hotărât proclitic '''''lui''''' la genitiv-dativul singular al substantivelor comune feminine: ''mamei'' ('''nu''' ''lui mama''). | |||
# La '''substantivele''' și '''adjectivele''' care au la finală '''grupuri consonantice terminate''' în '''''l''''' sau '''''r''''', la '''plural''' trebuie făcută distincție în scris intre formele '''nearticulate''' de tipul ''acești/doi/niște/noii membri'', adj. ''ochii ei albaștri'', și formele '''articulate''' de tipul ''toți membrii, albaștrii ei ochi''. | |||
# Genitiv-dativul plural articulat al substantivului ou este ''ouălor'' ('''nu''' ''ouălelor''). | |||
# ''' Articolul posesiv''' la '''feminin singular''' este '''''a''''' și înaintea '''genitiv-dativului adjectivului posesiv postpus''': ''(al) unei prietene a mele'' ('''nu''' ''ale''). | |||
# Unele '''nume proprii''', mai ales de '''locuri''', pot primi, formal, '''articol''': ''Aachenul/!Bucureștiul'' este un oraș foarte vechi. | |||
# Articolul '''hotărât''' enclitic ('''singular''' și '''plural''') se leagă cu '''cratimă''': | |||
#* în '''împrumuturile''' a căror '''finală''' prezintă '''deosebiri''' între '''scriere''' și '''pronunțare''': ''acquis-ul'' [achiul], ''!bleu-ul'' [bloul], ''show-ul'' [șoul]; | |||
#* în '''împrumuturile''' care au finale grafice '''neobișnuite''' la cuvintele vechi din limba română: ''!dandy-ul'' ('''nu''' ''dandiul''), ''dandy-i; *gay-ul, gay-i; !hippy-ul, hippy-i; *party-ul; *playboy-ul, playboy-i; *story-ul''. !Se recomandă atașarea '''fără''' cratimă a articolului la împrumuturile — chiar nedaptate sub alte aspecte — care se '''termină''' în '''litere''' din '''alfabetul''' limbii române '''pronunțate''' ca în limba '''română''': ''boardul'' [bordul], ''clickul'' [cricul], *''gadgetul'' [gadgetul], *''itemul'' [itemul], ''trendul'' [trendul], !''week-endul'' [uikendul]. | |||
#* la '''cuvintele greu flexionabile''': ''pH-ul, RATB-ul; x-ul; 10-le, 11-le''; | |||
#* în numele de '''locuri''' a căror '''finală''' prezintă '''deosebiri''' între '''scriere''' și '''pronunțare''': ''Bruxelles-ul'' [brüselul]. | |||
V. și '''''1.2.4. Cratima''''', '''''6.1. Adjectivul''''', '''''6.6. Substantivul'''''. | |||
=== 6.4. Numeralul === | |||
# Numeralul '''cardinal''' ''unu'' se scrie fără '''''-l''''' final (scrierea cu '''''-l''''' fiind hipercorectă), spre deosebire de pronumele nehotărât: ''N-au fost aleși doi reprezentanți, ci numai '''unu'''''; ''Dintre trandafiri, cei mai bine miroseau doi albi și '''unu''' roz'', dar '''''Unul''' a reușit, celălalt nu''. | |||
# Numeralul '''cardinal''' „12” și cel '''ordinal''' corespunzător trebuie folosite la forma de '''feminin''' atunci când se referă la substantive feminine: ''ora douăsprezece'', ''douăsprezece mii de lei'', ''clasa a douăsprezecea'' (dar se acceptă și formele de masculin în indicarea datei: ''doi|doisprezece|douăzeci și doi mai''). | |||
# Norma a acceptat formele ''paisprezece'', ''șaisprezece'', ''șaizeci'' (în loc de ''patrusprezece'', ''șasesprezece'', ''șasezeci'', care nu mai sunt admise, fiind pedante) și pronunțările în tempo rapid [činsprezece] și [činzeci] pentru numeralele compuse cu '''''cinci''''', precum și în numeralele ordinale corespunzătoare. | |||
# Numeralele „17” și „18” se pronunță (și se scriu în litere) în conformitate cu numeralele simple de la care sunt compuse, fără (altă) vocală de sprijin ('''''i, â, u''''') în interior: ''șaptesprezece'', ''optsprezece''. <blockquote>Nu sunt admise de normă forme ca ''unșpe, unsprece, șaispce; unșpce; douășunu; pașopt'' (deși este acceptat derivatul ''pașoptist''); ''douăjde mii; o mie '''''și''''' unu; două mii (milioane ''etc.'') '''și''' o sută''.</blockquote> | |||
# Pentru indicarea '''primei''' zile a fiecărei luni trebuie folosit numeralul '''ordinal''' și '''nu''' cel '''cardinal''': ''Întâi Decembrie, Întâi Mai'', nu ''Unu Decembrie, Unu Mai''. | |||
# !Normele actuale acceptă la femininul nearticulat al numeralului '''ordinal''' ''întâi'' postpus substantivului și forma ''întâia'': ''clasa !întâi/întâia''. | |||
# Aproximația în interiorul unor limite numerice se redă fie prin construcții cu '''prepoziții''' (''S-au prezentat '''între douăzeci și treizeci''' de persoane. Temperaturile minime se vor situa '''între 2 și 4''' grade, Deschis '''între 10 și 18/de la 10 la 18''', Am concediu '''de la 1 (până) la 31''' august''), fie, în scris, prin alăturarea numeralelor, despărțite prin linie de pauză (''S-au prezentat '''douăzeci — treizeci''' de persoane, Temperaturile minime vor fi de '''2 – 4 '''grade, Deschis '''10 –18''', Concediu '''1 – 31''' august''), dar '''nu''' prin combinarea celor două procedee ('''nu''': ''Deschis '''între 10 – 18'''''). | |||
# În '''texte''', numeralele se scriu rar „în litere” (cu excepția unor documente comercial-administrative, de exemplu în formulare, pentru securizarea sumelor de bani înscrise) și mai frecvent cu '''cifre''', cu excepția numeralelor '''sub ''zece''''', care se scriu în general în text în '''cuvinte''' (''Alfabetul limbii române are 31 de litere, dintre care nouă sunt litere-vocale''). | |||
# Exprimările ''la sută'' și ''procent(e)'' fiind echivalente, nu trebuie folosite împreună: ''2%/doi la sută/două procente'' ('''nu''' ''două procente la sută''). | |||
# ''' Valoarea''' de '''genitiv''' se exprimă cu ajutorul '''prepoziției''' '''''a''''', iar cea de '''dativ''' – eu prepoziția '''''la''''', ambele + '''acuzativul''' (''votul '''a''' doi senatori; a dat note '''la''' doi elevi''). | |||
=== 6.5. Pronumele şi adjectivul pronominal === | |||
# ''' Acordul''' în '''persoană, gen, număr și caz''' al '''adjectivului''' pronominal de întărire ''însumi'' (pentru formele sale v. Dicționarul s.v. ''însumi, însuți, însuși, înșine, înșivă, înșiși'') este '''obligatoriu'''. | |||
# Pronumele și adjectivul demonstrativ de '''depărtare''' și de identitate se scriu la feminin singular ''aceea'' [ačeia], ''aceeași'' [ačeiași], iar la masculin plural ''aceia, aceiași''. | |||
# Pronumele și adjectivele '''posesive''' ''noștri, voștri'' se scriu totdeauna cu '''un''' singur '''''-i''''' (''ai noștri tineri, tinerii noștri''), pentru că nu primesc articol. | |||
# !În construcția cu prepoziția '''''de '''''(care și-a pierdut sensul partitiv, dobândînd sensul „de felul”) + pronume '''posesiv''', norma actuală admite atât '''pluralul''', cât și '''singularul''': ''!un prieten de-ai mei/de-al meu, o prietenă de-ale mele/de-a mea''. | |||
# ''' Prepoziția''' '''''pe''''' la acuzativul pronumelui '''relativ''' '''''care''''' cu rol de complement direct este '''obligatorie''' (''Omul pe care l-am văzut'', nu ''Omul care l-am văzut''). | |||
=== 6.6. Substantivul === | |||
==== 6.6.1. Genul ==== | |||
# Substantivele la care există ezitare în ce privește apartenența la genul feminin sau neutru, respectiv masculin sau neutru (cu implicații asupra formei lor de plural) se află în una din următoarele situații: | |||
#* cuvinte de '''genuri diferite''' (dintre care unele învechite, regionale sau populare) sunt specializate pentru '''sensuri''' sau '''domenii diferite''': !''a<sup>1</sup>'' (literă) s. m./s. n., *''a<sup>2</sup>'' (sunet) s. m.; !''basc<sup>2</sup>''/''bască<sup>3</sup>'' „beretă”, !''basc<sup>3</sup>'' „adaos la bluză sau jachetă”, ''bască<sup>2</sup>'' „albie, lâna tunsă de pe o oaie, bluză, vestă”, ''bască<sup>3</sup>'' „limbă”; !''colind<sup>1</sup>'' „colindat”, ''colind<sup>2</sup>''/''colindă'' „cântec”; ''zăloagă'' „semn de carte, capitol”, !''zălog<sup>1</sup>'' „arbust”, !''zălog<sup>2</sup>'' „garanție”; | |||
#* ambele sunt admise ca '''variante literare libere''': !''basc<sup>2</sup>''/''bască<sup>1</sup>'' (beretă), ''colind<sup>1</sup>''/''colindă'' (cântec); | |||
#* norma actuală a optat pentru un singur gen, și anume !masculin, !''clește'' masculin (cu pl. ''clești''), !''foarfecă'' feminin; | |||
# !Conform tendinței de specializare, la unii termeni, a masculinului pentru limbajul '''tehnic''', norma actuală admite și genul '''masculin''' (și deci pluralul în '''''-i)''''' la substantive ca !''element<sup>1</sup>'' (de calorifer) s. m., pl. ''elemenți'', față de !''element<sup>2</sup>'' „fenomen, componentă” s. n., pl. ''elemente''; !''robinet'' s. n./s. m., pl. ''robinete''/''robineți''; ''virus<sup>1</sup>'' „program de calculator” s. m., pl. ''viruși'', ''virus<sup>2</sup>'' „agent patogen” s. n., pl. ''virusuri''. | |||
# La substantivul împrumutat din '''engleză''' ''mass-media'' s-a admis (în acord cu forma și în conformitate cu trecerea unor plurale neutre latinești la origine la feminin singular) folosirea lui ca '''feminin singular''' (!''mass-media actuală''), cu genitiv-dativul articulat !''mass-mediei'' (''prin intermediul mass-mediei''). | |||
==== 6.6.2. Nominativ-acuzativul singular ==== | |||
# Norma actuală admite '''noile singulare''' pe care unele substantive feminine cu '''rădăcina''' terminată în '''''-l''''' și '''pluralul''' în '''''-e''''' și le-au creat după modelul ''sofa'', ''sofale'', ''cafea'', ''cafele'': !''bretea'' pentru sensurile „fâșie de susținere la îmbrăcăminte; ramificație rutieră”, !''sanda'' ('''nu''' ''sandală''). | |||
# Tendința distingerii între forma de singular și cea de plural se concretizează în acceptarea de către norma academică a unui singular precum !''cârnat'' (nu ''cârnaț''). | |||
# Norma nu admite decât formele ''salariu'', ''serviciu'', '''nu''' ''salar'', ''servici'', prima fiind taxată în cel mai bun caz ca regională, iar a doua ca incultă. | |||
# La substantivele '''feminine''' neologice nume de ocupații terminate în '''''-ogă''''', norma '''nu''' a admis (și) formele în '''''-oagă''''': ''filologă'' ('''nu''' (și) ''filoloagă'' — evitată, probabil, și din cauza coincidenței finalei cu adjectivul ''oloagă''), ''pedagogă''; aceste forme feminine sunt însă rar folosite, existând tendința de a utiliza cu referire la femei echivalentul '''masculin''' (expresie a unei puternice rezistențe față de încercările de feminizare a numelor de ocupații): ''Ea este filolog'' (dar ''fizician/fiziciană'' etc). | |||
# Norma literară respinge forma ''doctoră'', admițând numai ''doctoriță''. | |||
==== 6.6.3. Genitiv-dativul singular ==== | |||
# La '''substantivele feminine''' de tipul ''apărătoare, casă, femeie, gramatică, lipitoare, vulpe'', '''genitiv-dativul singular nearticulat''' este identic cu '''pluralul nearticulat''' (niște ''apărătoare'' (persoane) sau ''apărători'' (obiecte), ''case, femei, gramatici, lipitori, vulpi'' — ''acestei apărătoare'' sau ''apărători'', ''case, femei, gramatici, lipitori, vulpi''), iar cel '''articulat''' se formează adăugând articolul hotărât '''''-i''''' la '''genitiv-dativul singular nearticulat'''; ''apărătoarei'' sau ''apărătorii'', ''casei, femeii, gramaticii, lipitorii, vulpii''. | |||
# La '''substantivele feminine''' terminate la nominativ-acuzativ singular nearticulat în '''''-ie''''' în hiat (tipul ''câmpie, pustie, vie''), '''genitiv-dativul nearticulat''' este de asemenea '''identic cu pluralul '''(''acestei câmpii, pustii, vii''), dar cel '''articulat''' se formează adăugând articolul hotărât '''''-i''''' la '''nominativ-acuzativul singular nearticulat''': ''câmpiei, pustiei, viei''. | |||
# Substantivele '''feminine''' terminate la nominativ-acuzativ singular în '''''-e''''' sau '''''-ee''''' (care au pluralul tot în '''''-ee''''' sau nu se folosesc la plural) au '''aceeași''' formă și la '''genitiv-dativul singular nearticulat''': ''justețe, onomatopee''; ''acestei justețe, onomatopee'', iar cel '''articulat''' se formează adăugând articolul hotărât '''''-i''''' la această formă comună: ''justeței, onomatopeei''. | |||
# La substantivele '''feminine''' cu pluralul în '''''-uri''''', '''genitiv-dativul singular''' '''nu''' corespunde formei de '''plural''': ''trebi'' față de ''treburi''. | |||
# Unele substantive feminine omonime la nominativ-acuzativ singular au '''genitiv-dațivul singular diferit''': !''maică<sup>1</sup>'' „călugăriță”, g.-d. art. ''maicii''; !''maică<sup>2</sup>'' „marnă”, g.-d. art. ''maicei''/''maicii''/''maichii''; ''soră<sup>1</sup>'' „grad de rudenie”, g.-d. art. ''surorii'', ''soră<sup>2</sup>'' „infirmieră”, g.-d. art. ''sorei''; la substantivul ''piele'', genitiv-dativul diferă in funcție de sens: ''pielii'', dar (la animale) ''pieii''. | |||
# La unele substantive '''feminine nume de rudenie''' terminate în '''''-ică''''', precum și la substantivul masculin ''vlădică'', asemănător formal cu ele, sunt admise mai multe forme de '''genitiv-dativ singular''': ''mămicăi/mămicii/mămichii'', ''vlădicăi/vlădicii/vlădichii''. | |||
# Formațiile cu structura '''substantiv''' denumind persoane (grade de rudenie sau relații sociale) + adjectiv posesiv: ''bunicu-meu, bunică-mea, nevastă-mea, soră-mea'' au '''genitiv-dativul''' la '''masculin''' cu '''articolul proclitic''' '''''lui''''': ''lui bunicu-meu'', iar la '''feminin''' ''bunică-mii, nevesti-mii, soră-mii''. | |||
# Unele substantive '''proprii''' provenite din substantive comune au '''genitiv-dativul''' diferit de acela (articulat) al substantivelor comune respective: ''lui Brăduț, Floricicăi/Floricichii, Vioarei'', față de ''brăduțului, floricelei, florii''. | |||
# La unele '''nume proprii''', normele actuale admit '''variante de flexiune''': ''Floricicăi''/''Floricichii'', !''Ilenei''/''lleanei''. | |||
V. și '''''6.6.4. Pluralul''''', '''''6.3. Articolul'''''. | |||
==== 6.6.4. Pluralul ==== | |||
# Substantivele '''masculine''' care la '''singular''' au un '''''i''''' la '''finală''' se scriu la '''plural''' '''nearticulat''' cu '''doi''' '''''i''''', iar la forma '''articulată''' cu '''trei''' '''''i''''': ''cafegiu, copil, fiu — cafegii, copii, fii — cafegiii, copiii, fiii''. | |||
# Poate exista ezitare în ce privește forma de '''plural''' (în cadrul aceluiași gen) la unele substantive '''feminine''' cu pluralul (și '''genitiv-dativul singular''' nearticulat) în''''' -e''''' sau '''''-i''''' și neutre cu pluralul în '''''-uri''''' sau '''''-e'''''; la aceste substantive, opțiunea normei actuale este una din următoarele: | |||
#* '''ambele''' forme sunt admise ca '''variante literare libere''', cu '''preferință''' pentru una dintre ele (indicată '''prima''' în Dicționar); precum ''!căpșuni/căpșune, !cireșe/cireși, !coarde/corzi, !coperte/coperți, !găluște/găluști'', ca și ''râpe/râpi'', respectiv ''!niveluri/nivele'' „înălțime, stadiu, treaptă”, ca și ''chipie/chipiuri, tuneluri/tunele''; | |||
#* se admite '''o''' singură formă la unele substantive '''feminine''' (''monede'', dar !''gagici'', !''poieni'', !''țigănci'') și '''neutre''' precum ''chibrituri'' (''chibrite'' fiind simțit ca incult), dar !''seminare'' (''seminarii'' nemaiavând sprijin într-un singular în '''''-iu'''''); | |||
#* substantivele feminine formate cu sufixul '''''-toare''''' care au '''sensuri''' diferite se constituie în serii dintre care cele care desemnează '''persoane''' au pluralul la fel cu singularul (''apărătoare, lipitoare''), în timp ce au pluralul în '''''-i''''' cele care desemnează '''obiecte''' (''apărători'') sau '''animale''' (''lipitori''). | |||
# Normele actuale recomandă păstrarea '''alternanței''' la pluralul substantivului ''cotidian — cotidiene'' (așa cum se comportă adjectivul din care provine). | |||
# Pentru '''pluralul''' în '''''-i''''' al unor termeni '''tehnici''' v. '''''6.6.1. Genul'''''. | |||
# '''Desinența''' de plural se leagă prin '''cratimă''' la cuvintele '''greu flexionabile''', precum numele '''literelor''' și '''sunetelor''': ''x-uri''. | |||
# La '''împrumuturile''' recente, în curs de adaptare, norma actuală a adoptat soluții diferite, și anume: | |||
#* folosirea unor substantive cu '''aceeași''' formă la singular și la plural: ''!dandy, *gay, !hippy, !peso, *playboy''; | |||
#* încadrarea în modelul substantivelor românești, prin formarea pluralului: | |||
#** la cele '''masculine''' — cu desinența '''''-i''''', cu altenanțele fonetice corespunzătoare: ''*adidași, *bodyguarzi/bodigarzi, *brokeri, *dealeri, *rackeți'', ca ''boși''; | |||
#** la cele '''neutre''', în general cu desinența '''''-uri''''', legată | |||
#*** '''direct''' la cuvintele — chiar nedaptate sub alte aspecte — care se '''termină''' în '''litere''' din '''alfabetul''' limbii '''române''' '''pronunțate''' ca în limba '''română''': ''boarduri'' [b<u>o</u>rduri], ''clickuri'' [cl<u>i</u>curi], *''gadgeturi'' [gh<u>e</u>ǧeturi], *''itemuri'' [it<u>e</u>muri], *''trenduri'' [tr<u>e</u>nduri], !''week-enduri'' [<u>uĭ</u>kenduri]); | |||
#*** prin '''cratimă''' la cuvintele a căror '''finală''' prezintă '''deosebiri''' între '''scriere''' și '''pronunțare''' (!''bleu-uri'' [bl<u>ö</u>uri], ''show-uri'' [ș<u>o</u>uri]) sau care au finale grafice neobișnuite la cuvintele vechi din limba română: ''*party-uri, *story-uri''. | |||
V. și '''''1.2.4. Cratima, 6.1. Adjectivul., 6.3. Articolul'''''. | |||
=== 6.7. Verbul === | |||
# Hotărârea Academiei Române privind revenirea la '''''â''''' în scrierea limbii române are implicații și în scrierea unor verbe și anume: | |||
#* verbele de '''conjugarea a IV-a''' terminate la infinitiv în '''''î''''' se scriu: | |||
#** la sfârșit cu '''''-î''''', și anume la infinitiv prezent (și la modurile și timpurile compuse cu acesta — viitor și condițional-optativ prezent), la indicativ perfectul simplu persoana a III-a singular (''el, ea coborî'') și la imperativ negativ persoana a II-a singular (''nu coborî''); | |||
#** în interior cu '''''â''''': indicativ prezent persoanele I și a II-a plural (''coborâm, coborâți''), perfect simplu persoanele I și a II-a singular și toate persoanele la plural (''coborâi'' etc), mai-mult-ca-perfect toate persoanele (''coborâsem'' etc), conjunctiv prezent persoanele I și a II-a plural (''să coborâm, să coborâți''), imperativ persoana a II-a plural (''coborâți''), gerunziu ''coborând'', participiu și supin ''coborât'' (și modurile și timpurile compuse cu acestea — prezumtiv prezent, respectiv infinitiv perfect, perfect compus, viitor anterior, conjunctiv, condițional-optativ și prezumtiv perfect); | |||
#* '''gerunziul''' verbelor de conjugările I, a II-a și a III-a formate cu sufixul '''''-ând''''' se scrie cu''''' â''''': ''cântând<ref>Verbele de conjugarea I în '''''-ia''''' (''apropia, muia, tăia'') au gerunziul în '''''-ind''''': ''apropi-ind'' etc.</ref>, având, tăcând, făcând, mergând, pierzând''; | |||
#* la verbele care încep cu '''''î- '''''(''a începe, a învinge''), acesta se păstrează și în '''interiorul''' cuvântului, la modurile la care forma '''negativă''' se realizează cu prefixul '''''ne-''''' (și adverbele ''mai, prea''): ''neîncepând, nemaiîncepând, neînceput''. | |||
# Cealaltă prevedere a Hotărârii Academiei Române din anul 1993 privește modificarea scrierii formelor de indicativ prezent persoanele I singular și plural și a II-a plural ale verbului ''a fi'', revenindu-se la scrierea lor anterioară, cu u: ''sunt, suntem, sunteți<ref>Conform unei tradiții latinizante întrerupte prin reforma ortografică anterioară, deși nu provin din formele corespunzătoare din latină, ci din conjunctivul latin, continuat în formele moștenite scrise anterior ''sînt'' etc. Redarea acestora din urmă trebuie făcută acum cu '''''â''''': ''sânt'' etc.</ref>'' (pronunțate ! [s<u>u</u>ntem], [s<u>u</u>nteți], și nu [s<u>î</u>ntem], [s<u>î</u>nteți]). | |||
# !Formele '''fără''' '''''-ră-''''' la i'''ndicativ mai-mult-ca-perfect''' plural sunt învechite / populare. | |||
# '''Imperativul negativ''' se formează de la infinitiv, de aceea la verbe ca ''a duce, a face, a fi, a zice'' diferă de cel pozitiv: ''du/nu duce, fă/nu face, fii/nu fi, zi/nu zice'' etc. | |||
# '''Verbe de conjugarea I''' | |||
#* ''a agrea, a crea, a procrea, a recrea, a suplea'' păstrează vocala '''''e''''' din rădăcină înaintea sufixului de prezent: ''agreez, agreezi, agreează''. | |||
#* !''a continua'' are, conform normei actuale, la '''indicativ''' și '''conjunctiv prezent''', persoana I singular, forma ''(eu) (să) !continui'' ('''nu''' ''continuu''). | |||
#* ''a da ''are imperfectul '''''dădea''''', dar ''a reda'' „a descrie” - '''''reda'''''. | |||
#* !''a decerna'' trebuie conjugat cu '''''-ez''''': (''eu'') (''să'') !''decernez'' ('''nu''' ''decern''). | |||
# '''Verbe de conjugarea a II-a''' | |||
#* ''a avea'' are la '''conjunctiv prezent''', persoana a III-a singular și plural, forma (''să'') ''aibă'' ('''nu''' ''să'' ''aibe, să aivă''). | |||
#* Sunt de conjugarea a II-a, cu '''infinitivul''' (și toate formele compuse cu el) în '''''-ea''''' (și nu de conjugarea a III-a, cu infinitivul în '''''-e'''''), verbe ca ''a cădea''; a părea și derivatele lui; ''a plăcea; a prevedea''. | |||
#* ''a cădea; a părea, a plăcea, a prevedea, a scădea, a tăcea'' au la '''indicativ''' și '''conjunctiv prezent''', persoanele I și a II-a plural, '''accentul''' pe '''desinență''': (''să'') ''căd<u>e</u>m'', (''să'') ''căd<u>e</u>ți'' ('''nu '''''să'') ''c<u>a</u>deți''). | |||
# '''Verbe de conjugarea a III-a''' | |||
#* ''a bate, a duce, a face, a merge'' au la '''indicativul''' și '''conjunctiv prezent''', persoanele I și a II-a plural, '''accentul''' pe '''temă''': (''să'') ''b<u>a</u>tem'', (''să'') ''b<u>a</u>teți'' ('''nu''' (''să'') ''bat<u>e</u>m''); | |||
#* ''a scrie'' păstrează vocala '''''e''''' la '''indicativ''' și '''conjunctiv prezent''', persoanele I și a II-a plural, și la '''imperativ''', persoana a II-a plural: (''să'') ''scriem'', (''să'') ''scrieți; scrieți'' ('''nu''': ''scrim, scriți''). | |||
# '''Verbe de conjugarea a IV-a''' | |||
#* Se scriu la '''infinitiv prezent''' (și formele compuse cu acesta), precum și la '''perfectul simplu''', '''persoana a III-a''' '''singular''', cu un singur '''''-i''''': ''a veni, (el) veni'', dar la '''persoana I''' a aceluiași timp — cu '''''-ii''''': ''(eu) venii''. | |||
#* !''a absolvi'', inclusiv pentru sensul „a termina un an/ o formă de învățământ”, trebuie conjugat '''fără''' '''''-esc''''': (''eu'') (''să'') !''absolv'' ('''nu''' (''eu'') (''să'') ''absolvesc''). | |||
#* ''a mirosi'' are la '''indicativ prezent''', persoana '''a III-a plural''', forma !(''ei'') ''miros'' ('''nu''' (''ei'') ''miroase''). | |||
#* ''a trebui''<ref>Care este și verb '''personal''', cu persoana a III-a plural la imperfect ''trebuiau'', perfectul simplu ''trebuiră'', perfectul compus ''au trebuit'', mai-mult-ca-perfect ''trebuiseră'', viitor ''vor trebui'' etc.</ref> are la '''indicativ prezent''', persoana a III-a, forma trebuie, dar la '''conjunctiv prezent''' ''(să) trebuiască''. | |||
# Sunt considerate la fel de corecte formele verbelor '''''a voi''''' și '''''a vrea''''', nu însă și cele rezultate prin contaminarea lor (imperfect ''vroiam'' etc). | |||
Principalele forme '''neregulate''' sunt înregistrate în ''Dicționar''. | |||
=== Note === | |||
<references/> | |||
[[Categorie:Articole:DOOM2]] | [[Categorie:Articole:DOOM2]] | ||