Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Dezbateri/Dan Alexe - Despre legăturile românei cu albaneza”

Sari la navigare Sari la căutare
(partea I - formatare pînă la „a se perinda”)
m
Linia 20: Linia 20:




În realitate, relațiile trecute ale românei cu albaneza au fost mult mai intime decît au vrut să o recunoască vreodată lingviștii și istoricii români. Discursul dominant rămîne însă și astăzi cel practicat în vremea lui de Eliade, care califica româna drept un „miracol”, dînd exemple cum ar fi acela că e singura limbă romanică în care s-a păstrat articolul enclitic: „se spune în română ''lup'', ''lupul'', ''lupului'', etc. exact ca în latină ''lupus'', lupum'', ''lupi''” (ELIADE 1943, p. 19). Departe însă de a fi un „miracol istoric”, româna este o limbă neolatină care, printr-un proces de convergență, s-a modificat structural devenind o limbă balcanică. Bulgara și macedoneana – limbi slave – au trecut prin același proces. Româna și albaneza nu sînt așadar singure în această situație. Ele formează împreună cu bulgara, macedoneana, și într-o mai mică măsură sîrba și greaca modernă ceea ce a fost numit o „uniune lingvistică”, sau „uniunea lingvistică balcanică”. Conceptul a fost avansat de lingviștii Weigand și Sandfeld (cf. SANDFELD 1930). În România, însă, cu rare excepții, cum a fost Rosetti, care accepta conceptul de „uniune lingvistică balcanică” (ROSETTI 1968, p. 203 sq.), aceste apropieri structurale dintre română și celelalte limbi balcanice s-au văzut în general respinse (cf. RUSSU 1970; MACREA 1971). Lingviștii locali le-au respins prin argumente care în concepția „clasică” păreau de nezdruncinat, ex.: „româna nu se diferențiază structural de celelalte limbi romanice printr-o trăsătură nelatină, ci prin restructurarea elementelor latine însăși” (sic! MACREA 1971, p. 41). Între timp, însă, a fost acceptat tot mai mult un alt concept, cel de „convergență” a limbilor. Trubețkoi propusese deja această teorie a convergenței, dînd ca model tocmai limbile balcanice, iar mai recent ideea a fost aplicată la studiul limbilor indo-europene în ansamblu (TRUBETKOI, 1987; RENFREW 1989).
În realitate, relațiile trecute ale românei cu albaneza au fost mult mai intime decît au vrut să o recunoască vreodată lingviștii și istoricii români. Discursul dominant rămîne însă și astăzi cel practicat în vremea lui de Eliade, care califica româna drept un „miracol”, dînd exemple cum ar fi acela că e singura limbă romanică în care s-a păstrat articolul enclitic: „se spune în română ''lup'', ''lupul'', ''lupului'', etc. exact ca în latină ''lupus'', ''lupum'', ''lupi''” (ELIADE 1943, p. 19). Departe însă de a fi un „miracol istoric”, româna este o limbă neolatină care, printr-un proces de convergență, s-a modificat structural devenind o limbă balcanică. Bulgara și macedoneana – limbi slave – au trecut prin același proces. Româna și albaneza nu sînt așadar singure în această situație. Ele formează împreună cu bulgara, macedoneana, și într-o mai mică măsură sîrba și greaca modernă ceea ce a fost numit o „uniune lingvistică”, sau „uniunea lingvistică balcanică”. Conceptul a fost avansat de lingviștii Weigand și Sandfeld (cf. SANDFELD 1930). În România, însă, cu rare excepții, cum a fost Rosetti, care accepta conceptul de „uniune lingvistică balcanică” (ROSETTI 1968, p. 203 sq.), aceste apropieri structurale dintre română și celelalte limbi balcanice s-au văzut în general respinse (cf. RUSSU 1970; MACREA 1971). Lingviștii locali le-au respins prin argumente care în concepția „clasică” păreau de nezdruncinat, ex.: „româna nu se diferențiază structural de celelalte limbi romanice printr-o trăsătură nelatină, ci prin restructurarea elementelor latine însăși” (sic! MACREA 1971, p. 41). Între timp, însă, a fost acceptat tot mai mult un alt concept, cel de „convergență” a limbilor. Trubețkoi propusese deja această teorie a convergenței, dînd ca model tocmai limbile balcanice, iar mai recent ideea a fost aplicată la studiul limbilor indo-europene în ansamblu (TRUBETKOI, 1987; RENFREW 1989).




Linia 211: Linia 211:
'''Bibliografie'''
'''Bibliografie'''


BENVENISTE, Emile, Le vocabulaire des institutions indo-européennes, Vol, I. Économie, parenté, société, Paris, Minuit, 1969 (ed. nouă 1993).
# BENVENISTE, Emile, Le vocabulaire des institutions indo-européennes, Vol, I. Économie, parenté, société, Paris, Minuit, 1969 (ed. nouă 1993).
CAZACU, B. și R. TODORAN, Lexicul dacoromân (trăsături specifice și arii lexicale). București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1965.
# CAZACU, B. și R. TODORAN, Lexicul dacoromân (trăsături specifice și arii lexicale). București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1965.
CĂLINESCU, George. Istoria literaturii române. II ed. București: Minerva, 1988.
# CĂLINESCU, George. Istoria literaturii române. II ed. București: Minerva, 1988.
CULIANU, Ioan Petru, Mircea Eliade, București, Nemira, 1995.
# CULIANU, Ioan Petru, Mircea Eliade, București, Nemira, 1995.
ELIADE, Mircea. Les Roumains. Précis historique (1943) ed. nouă București: Roza Vînturilor, 1992.
# ELIADE, Mircea. Les Roumains. Précis historique (1943) ed. nouă București: Roza Vînturilor, 1992.
ELIADE, Mircea. De Zalmoxis à Gengis-Khan; études comparatives sur les religions et le folklore de la Dacie et de l'Europe orientale. Paris, Payot, 1970.
# ELIADE, Mircea. De Zalmoxis à Gengis-Khan; études comparatives sur les religions et le folklore de la Dacie et de l'Europe orientale. Paris, Payot, 1970.
ELIADE, Mircea. Histoire des croyances et des idées religieuses. t. I: De l'âge de la pierre aux mystères d'Eleusis. Paris, Payot, 1976.
# ELIADE, Mircea. Histoire des croyances et des idées religieuses. t. I: De l'âge de la pierre aux mystères d'Eleusis. Paris, Payot, 1976.
ELIADE, Mircea, Profetism românesc, București, Roza vînturilor, 1990.
# ELIADE, Mircea, Profetism românesc, București, Roza vînturilor, 1990.
KADARE, Ismail, Dosja H., Priștina, Rilindja, 1990.
# KADARE, Ismail, Dosja H., Priștina, Rilindja, 1990.
MACREA, D. Locul limbii române între limbile romanice. Centrul de multiplicare al Universității din București, 1971.
# MACREA, D. Locul limbii române între limbile romanice. Centrul de multiplicare al Universității din București, 1971.
MALCOLM, Noel. Kosovo. A Short History. London: Papermac, 1998.
# MALCOLM, Noel. Kosovo. A Short History. London: Papermac, 1998.
NOICA, Constantin, Cuvînt împreună despre rostirea românească, București, Humanitas, 1996.
# NOICA, Constantin, Cuvînt împreună despre rostirea românească, București, Humanitas, 1996.
PANU, George. Amintiri dela „Junimea” din Iași. București, 1910.
# PANU, George. Amintiri dela „Junimea” din Iași. București, 1910.
PÂRVAN, Vasile, Getica. O protoistorie a Daciei, ediție îngrijită de Radu Florescu, Chișinău, 1992 (1926).
# PÂRVAN, Vasile, Getica. O protoistorie a Daciei, ediție îngrijită de Radu Florescu, Chișinău, 1992 (1926).
PISKO, Julius, Kurzgefasstes Handbuch der nordalbanesischen Sprache, Viena, 1896.
# PISKO, Julius, Kurzgefasstes Handbuch der nordalbanesischen Sprache, Viena, 1896.
PODRIMJA, Ali și Sabri HAMITI, edit. Dega e pikëlluar. Poezi shqipe në Jugosllavi. Priștina: Rilindja, 1979.
# PODRIMJA, Ali și Sabri HAMITI, edit. Dega e pikëlluar. Poezi shqipe në Jugosllavi. Priștina: Rilindja, 1979.
RENFREW, Colin. Archaeology and Language. The Puzzle of Indo-European Origins. London: Penguin Books, 1989.
# RENFREW, Colin. Archaeology and Language. The Puzzle of Indo-European Origins. London: Penguin Books, 1989.
RUSSU, I.I. Elemente autohtone în limba română. Substratul comun româno-albanez. București: Editura Academiei, 1970.
# RUSSU, I.I. Elemente autohtone în limba română. Substratul comun româno-albanez. București: Editura Academiei, 1970.
ROSETTI, Al. Istoria limbii române. București: Editura pentru literatură, 1968.
# ROSETTI, Al. Istoria limbii române. București: Editura pentru literatură, 1968.
SANDFELD, Kr. Linguistique Balkanique. Problèmes et résultats. Paris: Klincksieck, 1930.
# SANDFELD, Kr. Linguistique Balkanique. Problèmes et résultats. Paris: Klincksieck, 1930.
TRUBEȚKOI, Nikolai Sergheevici. „Mîsli ob indoevropeiskoi probleme.” In Izbrannîe trudî po filologii, ed. T.V. Gamkrelidze. Moscova: Progress, 1987.
# TRUBEȚKOI, Nikolai Sergheevici. „Mîsli ob indoevropeiskoi probleme.” In Izbrannîe trudî po filologii, ed. T.V. Gamkrelidze. Moscova: Progress, 1987.
VERDERY, Katherine. Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu. trad. Mona și Sorin Antohi. București: Humanitas, 1994.
# VERDERY, Katherine. Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu. trad. Mona și Sorin Antohi. București: Humanitas, 1994.
VRACIU, Ariton. Limba daco-geților. Timișoara: Facla, 1980.
# VRACIU, Ariton. Limba daco-geților. Timișoara: Facla, 1980.


[[Categorie:Articole:Dan Alexe]]
[[Categorie:Articole:Dan Alexe]]