Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Dezbateri/Dan Alexe - Despre legăturile românei cu albaneza”

fără descrierea modificării
Linia 148: Linia 148:




Cazul nu e rar, și multe din toponimele neexplicate ale României actuale capătă un sens atunci cînd sînt interpretate cu ajutorul limbii albaneze. Sulina, de exemplu, nu este altceva în albaneză decît o țeavă, un tub, sulina uji fiind „conducta de apă”, nume foarte potrivit pentru o așezare de la capătul unui canal navigabil. Foarte multe denumiri de localități alpine care sînt compuse împreună cu Gura (Gura Humorului, Gura Motrului, etc.) trimit de îndată la alb. ''gurë-gura”, „piatră”. Nemira, numele unui masiv din Carpații Orientali corespunde toponimului kosovar ''Bjeshkët e Nemura'', „Piscurile Blestemate” (''pisc'' e dat în dicționarele românești ca fiind fără o etimologie cunoscută; ''bjeshkë'' e în albaneză o „poiană alpină”). Numele provinciei ''Dacia Maluensis'' se lămurește prin albanezul ''mal'', „munte” (cf. ''Malësi'', regiunea muntoasă din nordul Albaniei). Tot așa, numele munților Carpați nu se explică decît prin albaneză: ''karpë'' = „piatră”, ceea ce sugerează în același timp o interpretare plauzibilă a numelui dacilor ''carpi'', după cum, tot prin albaneză se interpretează cu certitudine numele ''burrilor'', unul din cele mai puternice triburi dace, a căror cetate, ''Burri-dava'', se afla pe lîngă Rîmnicu-Vîlcea (cf. PÂRVAN 1992, 223. sq): ''burr-'' trimite deîndată la alb. ''burrë'': „om, bărbat”. în acea regiune, pe valea Oltului a fost consemnat, de altfel, pînă recent, termenul popular de ''boreasă'', un sinonim pentru „femeie”, pe care lingviștii români au preferat să-l facă să provină dintr-un ipotetic „boiereasă”, întrucît „în țara Oltului țăranii au fost înnobilați, adică făcuți «boieri» (sic! CAZACU, B. și R. TODORAN, 1965, p. 43)”. ''Boreasă'', format de la ''burrë'', prezintă însă sufixul feminin arhaic ''-easă'', comun românei și albanezei și care a fost foarte productiv în ambele limbi. Prin el au fost creați termeni ca ''mireasă'' de la ''mire'' (v. alb. ''mirë''=„bun”), sau împărăteasă de la împărat (la fel în alb. ''mbret''>''mbretëreshë'', sau chiar ''perëndeshë'', „regină”, în dialectul albanez din Sicilia; cf. SANDFELD 1930, p. 67; v. pentru ''perëndi'' mai sus).
Cazul nu e rar, și multe din toponimele neexplicate ale României actuale capătă un sens atunci cînd sînt interpretate cu ajutorul limbii albaneze. Sulina, de exemplu, nu este altceva în albaneză decît o țeavă, un tub, sulina uji fiind „conducta de apă”, nume foarte potrivit pentru o așezare de la capătul unui canal navigabil. Foarte multe denumiri de localități alpine care sînt compuse împreună cu Gura (Gura Humorului, Gura Motrului, etc.) trimit de îndată la alb. ''gurë-gura'', „piatră”. Nemira, numele unui masiv din Carpații Orientali corespunde toponimului kosovar ''Bjeshkët e Nemura'', „Piscurile Blestemate” (''pisc'' e dat în dicționarele românești ca fiind fără o etimologie cunoscută; ''bjeshkë'' e în albaneză o „poiană alpină”). Numele provinciei ''Dacia Maluensis'' se lămurește prin albanezul ''mal'', „munte” (cf. ''Malësi'', regiunea muntoasă din nordul Albaniei). Tot așa, numele munților Carpați nu se explică decît prin albaneză: ''karpë'' = „piatră”, ceea ce sugerează în același timp o interpretare plauzibilă a numelui dacilor ''carpi'', după cum, tot prin albaneză se interpretează cu certitudine numele ''burrilor'', unul din cele mai puternice triburi dace, a căror cetate, ''Burri-dava'', se afla pe lîngă Rîmnicu-Vîlcea (cf. PÂRVAN 1992, 223. sq): ''burr-'' trimite deîndată la alb. ''burrë'': „om, bărbat”. în acea regiune, pe valea Oltului a fost consemnat, de altfel, pînă recent, termenul popular de ''boreasă'', un sinonim pentru „femeie”, pe care lingviștii români au preferat să-l facă să provină dintr-un ipotetic „boiereasă”, întrucît „în țara Oltului țăranii au fost înnobilați, adică făcuți «boieri» (sic! CAZACU, B. și R. TODORAN, 1965, p. 43)”. ''Boreasă'', format de la ''burrë'', prezintă însă sufixul feminin arhaic ''-easă'', comun românei și albanezei și care a fost foarte productiv în ambele limbi. Prin el au fost creați termeni ca ''mireasă'' de la ''mire'' (v. alb. ''mirë''=„bun”), sau împărăteasă de la împărat (la fel în alb. ''mbret''>''mbretëreshë'', sau chiar ''perëndeshë'', „regină”, în dialectul albanez din Sicilia; cf. SANDFELD 1930, p. 67; v. pentru ''perëndi'' mai sus).




1.455 de modificări