Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Dezbateri/Dan Ungureanu - Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu.”

Sari la navigare Sari la căutare
Linia 98: Linia 98:
'''Cuvinte latine'''
'''Cuvinte latine'''


* ''fluier, jumătate, îndelete, negură, spuză ''sunt latine. ''flabeolum, dimidietas, dilecte, nebula, spodia'' – cu evoluție fonetică normală.  
* ''fluier, jumătate, îndelete, negură, spuză ''sunt latine.  
* ''nebula ''dă în nordul Italiei ''nivura'' (Liguria) și ''nigula ''(Lombardia, Veneto) și chiar ''negula ''(Latsch Zuoz, romanș, Elveția) ''nugra ''(Olivoto, Canton Ticino) și, ''nuru ''(Chironico, Canton Ticino) și ''un nür, negür ''(Corticiasca, Ticino). SSI, harta 364, ''(il cielo e) nuvoloso.''
* ''flabeolum, dimidietas, dilecte, nebula, spodia'' – cu evoluție fonetică normală.  
* ''nebula ''dă în nordul Italiei ''nivura'' (Liguria) și ''nigula ''(Lombardia, Veneto) și chiar ''negula ''(Latsch Zuoz, romanș, Elveția) ''nugra ''(Olivoto, Canton Ticino) și, ''nuru ''(Chironico, Canton Ticino) și ''un nür, negür ''(Corticiasca, Ticino).  
SSI, harta 364, ''(il cielo e) nuvoloso.''
* ''fluier'' are echivalenți decenți în franceza veche, occitană și catalană: fr. Iohannes de Garlandia ''De mensurabili musica,'' append. 15, 25: Et iste modus sumitur ''flaiolis''. // Guillaume de Machaut, ''Dit dou Lion'': Au ''flaiol'' et au taburel; occit. ''fiular, ''a fluiera, Saint-Bonnet-le-Château ''fyura, ''ALF harta 1231 „siffler”.  
* ''fluier'' are echivalenți decenți în franceza veche, occitană și catalană: fr. Iohannes de Garlandia ''De mensurabili musica,'' append. 15, 25: Et iste modus sumitur ''flaiolis''. // Guillaume de Machaut, ''Dit dou Lion'': Au ''flaiol'' et au taburel; occit. ''fiular, ''a fluiera, Saint-Bonnet-le-Château ''fyura, ''ALF harta 1231 „siffler”.  
* ''măgar ''e un balcanism de origine semitică (proto-semitic *ḥimār-, accadian ''im''ē''ru'', ugaritic ''hmr'', aramaic'' ''ḥă''m''ā''r''ā'','' hebr.רומח''hamor ''„măgar” > greacă ''gomár''> alban. ''gomár''> bulg. магаре''magare''> rom.); ''mărar ''din gr. Μάραϑρον''marathron. ''  
* ''măgar ''e un balcanism de origine semitică (proto-semitic *ḥimār-, accadian ''imēru'', ugaritic ''hmr'', aramaic ''ḥămārā'','' hebr. רומח''hamor ''„măgar” > greacă ''gomár'' > alban. ''gomár'' > bulg. магаре''magare'' > rom.); ''mărar ''din gr. ''Μάραϑρονmarathron. ''  
* ''măgură ''are, desigur, echivalent în albaneză, ceea ce nu înseamnă nimic. Mai există și ''Mogorro ''în Sardinia, și cuvântul a existat și în Spania: ''Cartulari de Sant Cugat de Valles'', act de vânzare, anul 908: usque ad collum inter duos signos et inde vadit usque ad collum que dicunt Collo Formici et pergit per summa ''mucera'' de monte Cavallare...  
* ''măgură ''are, desigur, echivalent în albaneză, ceea ce nu înseamnă nimic. Mai există și ''Mogorro ''în Sardinia, și cuvântul a existat și în Spania: ''Cartulari de Sant Cugat de Valles'', act de vânzare, anul 908: usque ad collum inter duos signos et inde vadit usque ad collum que dicunt Collo Formici et pergit per summa ''mucera'' de monte Cavallare...  
** Italia, Istria, Pirano ''Monte Mogoron. '' Spania Sierra de Cuenca ''Mogorrita, Mogorra de la Hoya, Mogorrón. ''  
** Italia, Istria, Pirano ''Monte Mogoron. ''  
** Spania Avila ''Mogorra de Robledillo, Mogorra de(l) Helechar. ''Spania Toledo ''Mogorro'';'' ''Spania Extremadura Caceres ''Mogorro del Vilano. ''  
** Spania Sierra de Cuenca ''Mogorrita, Mogorra de la Hoya, Mogorrón. ''  
** Sardinia Oristano ''Mogoredda ''(transcr. ital. hipercorect. ''Mogorella'') și'' Mogoro. '' Sardinia Nuoro ''Monte Maguri. ''etc. etc. etc.  
** Spania Avila ''Mogorra de Robledillo, Mogorra de(l) Helechar. ''
E vorba de un cuvânt mediteranean vechi, care n-are nimic specific dacic.
** Spania Toledo ''Mogorro''; Spania Extremadura Caceres ''Mogorro del Vilano. ''  
* ''ghionoaie'' e, desigur, derivat din ''găunos < caună, ''despre care au existat discuții lungi, și care e latin.
** Sardinia Oristano ''Mogoredda ''(transcr. ital. hipercorect. ''Mogorella'') și'' Mogoro. ''  
* ''mare'' adj. e celtic. Lingviștii români au afirmat că nu pot exista cuvinte celtice în română. Cu toate acestea, Gallia Cisalpină acoperea tot nordul Italiei (Aosta, Piemont, Liguria, Trento, Tirol, Lombardia, Veneto, Friuli, Emilia) 100 000 de kmp, aproape o treime din teritoriul peninsulei Italice. Galia Cisalpină era la 300 de km de Roma. Celții care atacă Roma vin din Sena Gallia, de la 300 de km de Roma. Romanii cuceresc și romanizează Galia Cisalpină, dar populația acesteia e una celtică. În zonele înalte ale Alpilor, romanii ajung tardiv, în jurul erei noastre. Între Milano și Como sunt 60 de km. Pe verticală. Romanii așteaptă două secole după cucerirea Mediolanului ca să urce pieptiș și să cucerească vârfurile Alpilor. Putem deci, presupune că latina din Gallia Cisalpină era o latină învățată de celți. ''O treime din Italia e locuită de celți romanizați târziu. ''  
** Sardinia Nuoro ''Monte Maguri. ''etc. etc. etc.  
E vorba de un cuvânt mediteranean vechi, care n-are nimic specific dacic:
* ''ghionoaie'' e, desigur, derivat din ''găunos < caună, ''despre care au existat discuții lungi, și care e latin.
* ''mare'' adj. e celtic.  
Lingviștii români au afirmat că nu pot exista cuvinte celtice în română. Cu toate acestea, Gallia Cisalpină acoperea tot nordul Italiei (Aosta, Piemont, Liguria, Trento, Tirol, Lombardia, Veneto, Friuli, Emilia) 100 000 de kmp, aproape o treime din teritoriul peninsulei Italice. Galia Cisalpină era la 300 de km de Roma. Celții care atacă Roma vin din Sena Gallia, de la 300 de km de Roma. Romanii cuceresc și romanizează Galia Cisalpină, dar populația acesteia e una celtică. În zonele înalte ale Alpilor, romanii ajung tardiv, în jurul erei noastre. Între Milano și Como sunt 60 de km. Pe verticală. Romanii așteaptă două secole după cucerirea Mediolanului ca să urce pieptiș și să cucerească vârfurile Alpilor. Putem deci, presupune că latina din Gallia Cisalpină era o latină învățată de celți. ''O treime din Italia e locuită de celți romanizați târziu. ''  


Evoluții fonetice inexplicabile: ''quattuor &gt; patru'';'' equa &gt; iapă'' se pot explica prin limba galilor (''patru, epo''-, velș ''pedwar'').
Evoluții fonetice inexplicabile: ''quattuor > patru'';'' equa > iapă'' se pot explica prin limba galilor (''patru, epo''-, velș ''pedwar'').
   
   
Pe lista cuvintelor nesigure, ''băl, bălai, daltă ''sunt slave. A afirma că ''daltă'' e dacic, în condițiile în care celelalte nume de unelte sunt slave (clește, nicovală, lopată, greblă) e neștiințific.  
Pe lista cuvintelor nesigure, ''băl, bălai, daltă ''sunt slave.  
A afirma că ''daltă'' e dacic, în condițiile în care celelalte nume de unelte sunt slave (clește, nicovală, lopată, greblă) e neștiințific.  
* ''mătură'' e slav; deși dificultățile fonetice sunt mari, a-l explica prin substrat e o înlocuire de tip ''obscurum per obscurius'', „a explica ceva nedeslușit prin ceva încă și mai neclar”.  
* ''mătură'' e slav; deși dificultățile fonetice sunt mari, a-l explica prin substrat e o înlocuire de tip ''obscurum per obscurius'', „a explica ceva nedeslușit prin ceva încă și mai neclar”.  
* ''scorbură ''e probabil latin, fiindcă are echivalenți dialectali în Italia (SSI harta 534 ''(un albero) incavato'', arbore scorburos: Rovegno, Liguria ''zgarbu, ''și Corneliano d’Alba ''žgarbela'' (scorbură) Mombaruzzo ''žgarbulon. ''  
* ''scorbură ''e probabil latin, fiindcă are echivalenți dialectali în Italia (SSI harta 534 ''(un albero) incavato'', arbore scorburos: Rovegno, Liguria ''zgarbu, ''și Corneliano d’Alba ''žgarbela'' (scorbură) Mombaruzzo ''žgarbulon. ''  
* ''stăpân ''posibil iranian, ''sterp ''din substratul italian. ''stăpân ''e de origine iraniană. Triburile iraniene au locuit în Moldova și Dobrogea în Antichitate, apoi s-au retras, și o parte din ei au revenit cu maghiarii în sec. IX. Are acelaș sufix ca și ''cioban'': persanul ''ciupan ''ناپوچ''' &lt;'''iran. veche *''fšup''ā''na ''&lt;* fšu- „oaie, vită” și * pān- „a păzi” venit din persană în turcă sau cumană, ''çoban'''. '''''Turcmenă ''çopan, ''azeră ''çoban, ''uzbecă ''cho <nowiki>'</nowiki>pon, ''kazahă шопан šopan; uigură č''opan''. Termenul e analizabil în vechea persană (oaie+păzitor), deci e persan.'' ''  
* ''stăpân ''posibil iranian, ''sterp ''din substratul italian.  
* ''traistă ''din gr. τάγιστρον'', ''ταγιστήριον „sac pentru mâncare” atestat tardiv, la Nicetas Choniates, sec. XII, din gr. bizantinăταγίζω „a hrăni”, atestat și el târziu, abia în Teofan Cronograful, sec. IX. Termen militar. Primele contexte se referă la hrana cailor. Decent etimologizat în DEX (nu s-o fi uitat în DEX academicianul Brâncuș?).  
* ''stăpân ''e de origine iraniană. Triburile iraniene au locuit în Moldova și Dobrogea în Antichitate, apoi s-au retras, și o parte din ei au revenit cu maghiarii în sec. IX. Are acelaș sufix ca și ''cioban'': persanul ''ciupan ''ناپوچ > iran. veche *''fšupāna > * fšu- „oaie, vită” și * pān- „a păzi” venit din persană în turcă sau cumană, ''çoban''. Turcmenă ''çopan'', azeră ''çoban, ''uzbecă ''cho'pon, ''kazahă ''шопан'' šopan; uigură ''čopan''. Termenul e analizabil în vechea persană (oaie+păzitor), deci e persan.''
* ''traistă ''din gr. ''τάγιστρον'', ''ταγιστήριον'' „sac pentru mâncare” atestat tardiv, la Nicetas Choniates, sec. XII, din gr. bizantinăταγίζω „a hrăni”, atestat și el târziu, abia în Teofan Cronograful, sec. IX. Termen militar. Primele contexte se referă la hrana cailor. Decent etimologizat în DEX (nu s-o fi uitat în DEX academicianul Brâncuș?).  


88 de cuvinte „sigure”, și un total de 113 cuvinte. Dintre acestea: ''balegă, bălai, baltă, brad, brâu, buză, cătun, cioară, ciuf, fărâmă, fluier, gard, gata, ghionoaie, grapă, groapă, gușă, jumătate, îndelete, mal, mare, măgar, măgură, mărar, rață, țap, daltă, mătură, negură, scorbură, spuză, stăpân, sterp, traistă''. 34 de cuvinte cu etimologie cunoscută și care sigur NU fac parte din substratul dacic al limbii române. E vorba de aproape o treime.  
88 de cuvinte „sigure”, și un total de 113 cuvinte. Dintre acestea:  
''balegă, bălai, baltă, brad, brâu, buză, cătun,  
cioară, ciuf, fărâmă, fluier, gard,  
gata, ghionoaie, grapă, groapă, gușă,  
jumătate, îndelete, mal, mare, măgar,  
măgură, mărar, rață, țap, daltă,  
mătură, negură, scorbură, spuză, stăpân,  
sterp, traistă''.  
34 de cuvinte cu etimologie cunoscută și care sigur NU fac parte din substratul dacic al limbii române. E vorba de aproape o treime.  


Lista e foarte șubredă, chiar pentru un academician. Faptul că un cuvânt există în română și albaneză nu înseamnă,  
Lista e foarte șubredă, chiar pentru un academician. Faptul că un cuvânt există în română și albaneză nu înseamnă, automat, că e cuvânt de substrat sau dacic. Româna și albaneza au în comun cel puțin cinci straturi distincte de vocabular:  
automat, că e cuvânt de substrat sau dacic. Româna și albaneza au în comun cel puțin cinci straturi distincte de vocabular:  
- cuvinte de substrat în română, autohtone în albaneză,  
- cuvinte de substrat în română, autohtone în albaneză,  
- împrumuturi celtice vechi în cele două limbi,  
- împrumuturi celtice vechi în cele două limbi,  
- latine moștenite în română, împrumutate din lat. în albaneză,  
- latine moștenite în română, împrumutate din lat. în albaneză, slave, grecești, turcești.  
slave, grecești, turcești.  


=== Concluzii ===
=== Concluzii ===


Putem vorbi despre un vocabular de substrat în limba română.  
Putem vorbi despre un vocabular de substrat în limba română. Substrat, însă, nu înseamnă neapărat „dacic”. E posibil să existe cuvinte dacice în substratul limbii române, dar, cum cunoaștem foarte puține cuvinte dacice, unul e cert, ''roborasta / brusture, ''din Dioscoride, și al doilea e probabil (druete „lemn”).  
Substrat, însă, nu înseamnă neapărat „dacic”. E posibil să existe cuvinte dacice în substratul limbii române, dar, cum cunoaștem foarte puține cuvinte dacice, unul e cert, ''roborasta / brusture, ''din Dioscoride, și al doilea e probabil (druete „lemn”).  
Un cuvânt care există în română și albaneză (dar nu e latin nici slav) nu trebuie imediat identificat ca fiind dacic, tracic sau ilir, ci trebuie verificat dacă nu există și în alte limbi romanice.  
Un cuvânt care există în română și albaneză (dar nu e latin nici slav) nu trebuie imediat identificat ca fiind dacic, tracic sau ilir, ci trebuie verificat dacă nu există și în alte limbi romanice.  
Cuvinte care există deja în Italia și Franța, dar nu în latină, pot fi puse pe seama substratului italic prelatin, a substratului celtic din Italia și Franța, și poate și a substratului pre-celtic. Alte cuvinte (''brad, măgură, mal'') au o răspândire mare în Europa și nu au nici un specific local.  
Cuvinte care există deja în Italia și Franța, dar nu în latină, pot fi puse pe seama substratului italic prelatin, a substratului celtic din Italia și Franța, și poate și a substratului pre-celtic. Alte cuvinte (''brad, măgură, mal'') au o răspândire mare în Europa și nu au nici un specific local.  
Substratul limbii române '''NU '''e un tot unitar, ci o categorie negativă – cuvinte vechi, dar care nu sunt nici latine, nici slave.  
Substratul limbii române '''NU '''e un tot unitar, ci o categorie negativă – cuvinte vechi, dar care nu sunt nici latine, nici slave.  
De aceea, tentative ca cea a lui Sorin Paliga, ''Etymological Lexicon '' ''of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian, ''200 de pagini de cuvinte și toponimie presupus traco-dacice, fără nici un cuvânt dacic – sunt supuse eșecului de la bun început. Cartea, finanțată de compania de transportat gunoaie a lui Silviu Prigoană, Rosal Grup, cu care Sorin Paliga a făcut afaceri în perioada în care era primar al sectorului III București, este și ea reciclabilă.  
De aceea, tentative ca cea a lui Sorin Paliga, ''Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian, ''200 de pagini de cuvinte și toponimie presupus traco-dacice, fără nici un cuvânt dacic – sunt supuse eșecului de la bun început. Cartea, finanțată de compania de transportat gunoaie a lui Silviu Prigoană, Rosal Grup, cu care Sorin Paliga a făcut afaceri în perioada în care era primar al sectorului III București, este și ea reciclabilă.  
   
   


=== Bibliografie ===  
=== Bibliografie ===  


* Aebischer, Paul, Les pluriels analogiques en -ora dans ler chartes latines de l’Italie, în Archivium Latinitatis Medii Aevi, vol. 8, 1933.
* Aebischer, Paul, ''Les pluriels analogiques en -ora dans ler chartes latines de l’Italie'', în ''Archivium Latinitatis Medii Aevi'', vol. 8, 1933.
* Avril, J. T., Dictionnaire provençal-français, Edouard Cartier imprimeurlibraire, Apt, 1839 (provensal).
* Avril, J. T., ''Dictionnaire provençal-français'', Edouard Cartier imprimeurlibraire, Apt, 1839 (provensal).
* Bouvier, Jean Claude. Claude Martel, Atlas linguistique et ethnographique de la Provence, CNRS, 1975 (occit.).
* Bouvier, Jean Claude. Claude Martel, ''Atlas linguistique et ethnographique de la Provence'', CNRS, 1975 (occit.).
* Dori, Nino, Aldo Onorati, Giorgio Sirilli, Piero Torregiani, Vocabolario del dialetto albanense, Albano Laziale, 2006 (Laziale).
* Dori, Nino, Aldo Onorati, Giorgio Sirilli, Piero Torregiani, ''Vocabolario del dialetto albanense'', Albano Laziale, 2006 (Laziale).
* Duch, Célestin, Henri Béjean, Le patois de Tignes (Savoie), ELLUG, Grenoble, 1998 (romand).
* Duch, Célestin, Henri Béjean, ''Le patois de Tignes (Savoie)'', ELLUG, Grenoble, 1998 (romand).
* Gardani, Francesco, Dynamics of Morphological Productivity : The Evolution of Noun Classes from Latin to Italian, Brill, Leiden, 2013.
* Gardani, Francesco, ''Dynamics of Morphological Productivity : The Evolution of Noun Classes from Latin to Italian'', Brill, Leiden, 2013.
* Grange, Didier, Lexique descriptif occitan - français du vivaro-alpin au nord du Velay et du Vivarais, 2008 (occitan).
* Grange, Didier, ''Lexique descriptif occitan - français du vivaro-alpin au nord du Velay et du Vivarais'', 2008 (occitan).
* Lepri, Luigi, Daniele Vitali, Dizionario bolognese-italiano, italianobolognese, Edizioni Pendragon, Bologna, 2009 (lomb.).
* Lepri, Luigi, Daniele Vitali, ''Dizionario bolognese-italiano, italianobolognese'', Edizioni Pendragon, Bologna, 2009 (lomb.).
* Liautaud, René, Essai de lexique français-entraunois avec correspondances en niçois, CNDP, 1985 (occitan gavot).
* Liautaud, René, ''Essai de lexique français-entraunois avec correspondances en niçois'', CNDP, 1985 (occitan gavot).
* Pietro, Gerardo di, Vocabolario del dialetto morrese con cenni di grammatica, 2004 s. l. (Campania).
* Pietro, Gerardo di, ''Vocabolario del dialetto morrese con cenni di grammatica'', 2004 s. l. (Campania).
* Robez-Ferraris, Jacqueline, Particularités du français parlé dans la région de Morez, Haut-Jura, ELLUG, Grenoble, 1995 (franco-provens., romandă).
* Robez-Ferraris, Jacqueline, ''Particularités du français parlé dans la région de Morez, Haut-Jura'', ELLUG, Grenoble, 1995 (franco-provens., romandă).
* Ungureanu, Dan, Româna şi dialectele italiene, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016.
* Ungureanu, Dan, ''Româna şi dialectele italiene'', Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016.
* Zolt, Germano de, Dizionario del dialetto ladino di Campolongo di Cadore, Istituto bellunese di ricerche sociali e culturali, Belluno,1986.
* Zolt, Germano de, ''Dizionario del dialetto ladino di Campolongo di Cadore'', Istituto bellunese di ricerche sociali e culturali, Belluno,1986.