https://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Ionel_Funeriu/libertatea_%C3%AEnseamn%C4%83_iertare&feed=atom&action=historyArticol/Ionel Funeriu/libertatea înseamnă iertare - Revizia istoricului2024-03-28T13:15:07ZIstoricul versiunilor pentru această pagină din wikiMediaWiki 1.37.1https://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Ionel_Funeriu/libertatea_%C3%AEnseamn%C4%83_iertare&diff=3950&oldid=prevAnca Alexandru la 3 ianuarie 2020 12:282020-01-03T12:28:05Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 3 ianuarie 2020 14:28</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l45">Linia 45:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 45:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O variantă din bogata mitologie literară creată în jurul lui François Villon ne vorbește de împrejurările în care un judecător l-a grațiat. șansa poetului ar fi fost că tetrastihul a ajuns la urechile regelui, care, încântat de umorul indecent-macabru al strofei, l-a înduplecat pe judecător să exclame răspicat în franclatina<ref name="ftn2"> Un corespondent actual al ''franclatinei'' de atunci ar fi ''frangleza.'' Termenul apare în chiar titlul unei cărți de lingvistică a lui René Étiemble: ''Parlez-vous franglais ? ''(1964).</ref> medievală de atunci: „''te perdono la vita'', ''Françoys''!”</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O variantă din bogata mitologie literară creată în jurul lui François Villon ne vorbește de împrejurările în care un judecător l-a grațiat. șansa poetului ar fi fost că tetrastihul a ajuns la urechile regelui, care, încântat de umorul indecent-macabru al strofei, l-a înduplecat pe judecător să exclame răspicat în franclatina<ref name="ftn2"> Un corespondent actual al ''franclatinei'' de atunci ar fi ''frangleza.'' Termenul apare în chiar titlul unei cărți de lingvistică a lui René Étiemble: ''Parlez-vous franglais ? ''(1964).</ref> medievală de atunci: „''te perdono la vita'', ''Françoys''!”</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Cum se vede, în răspăr cu româna, unde cu pardonu<nowiki>'</nowiki> / omori omu’, la francezi cu pardonu<nowiki>'</nowiki> / salvezi omu’!</div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Cum se vede, în răspăr cu româna, unde cu <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">''</ins>pardonu<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">''</ins><nowiki>'</nowiki> / omori omu’, la francezi cu <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">''</ins>pardonu<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">''</ins><nowiki>'</nowiki> / salvezi omu’!</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>----</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>----</div></td></tr>
</table>Anca Alexandruhttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Ionel_Funeriu/libertatea_%C3%AEnseamn%C4%83_iertare&diff=3949&oldid=prevAnca Alexandru la 3 ianuarie 2020 12:232020-01-03T12:23:51Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 3 ianuarie 2020 14:23</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l45">Linia 45:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 45:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O variantă din bogata mitologie literară creată în jurul lui François Villon ne vorbește de împrejurările în care un judecător l-a grațiat. șansa poetului ar fi fost că tetrastihul a ajuns la urechile regelui, care, încântat de umorul indecent-macabru al strofei, l-a înduplecat pe judecător să exclame răspicat în franclatina<ref name="ftn2"> Un corespondent actual al ''franclatinei'' de atunci ar fi ''frangleza.'' Termenul apare în chiar titlul unei cărți de lingvistică a lui René Étiemble: ''Parlez-vous franglais ? ''(1964).</ref> medievală de atunci: „''te perdono la vita'', ''Françoys''!”</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O variantă din bogata mitologie literară creată în jurul lui François Villon ne vorbește de împrejurările în care un judecător l-a grațiat. șansa poetului ar fi fost că tetrastihul a ajuns la urechile regelui, care, încântat de umorul indecent-macabru al strofei, l-a înduplecat pe judecător să exclame răspicat în franclatina<ref name="ftn2"> Un corespondent actual al ''franclatinei'' de atunci ar fi ''frangleza.'' Termenul apare în chiar titlul unei cărți de lingvistică a lui René Étiemble: ''Parlez-vous franglais ? ''(1964).</ref> medievală de atunci: „''te perdono la vita'', ''Françoys''!”</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Cum se vede, în răspăr cu româna, unde cu <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">pardonu’ </del>/ omori omu’, la francezi cu <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">pardonu’ </del>/ salvezi omu’!</div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Cum se vede, în răspăr cu româna, unde cu <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">pardonu<nowiki>'</nowiki> </ins>/ omori omu’, la francezi cu <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">pardonu<nowiki>'</nowiki> </ins>/ salvezi omu’!</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>----</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>----</div></td></tr>
</table>Anca Alexandruhttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Ionel_Funeriu/libertatea_%C3%AEnseamn%C4%83_iertare&diff=3948&oldid=prevAnca Alexandru la 3 ianuarie 2020 11:012020-01-03T11:01:05Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 3 ianuarie 2020 13:01</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l45">Linia 45:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 45:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O variantă din bogata mitologie literară creată în jurul lui François Villon ne vorbește de împrejurările în care un judecător l-a grațiat. șansa poetului ar fi fost că tetrastihul a ajuns la urechile regelui, care, încântat de umorul indecent-macabru al strofei, l-a înduplecat pe judecător să exclame răspicat în franclatina<ref name="ftn2"> Un corespondent actual al ''franclatinei'' de atunci ar fi ''frangleza.'' Termenul apare în chiar titlul unei cărți de lingvistică a lui René Étiemble: ''Parlez-vous franglais ? ''(1964).</ref> medievală de atunci: „''te perdono la vita'', ''Françoys''!”</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O variantă din bogata mitologie literară creată în jurul lui François Villon ne vorbește de împrejurările în care un judecător l-a grațiat. șansa poetului ar fi fost că tetrastihul a ajuns la urechile regelui, care, încântat de umorul indecent-macabru al strofei, l-a înduplecat pe judecător să exclame răspicat în franclatina<ref name="ftn2"> Un corespondent actual al ''franclatinei'' de atunci ar fi ''frangleza.'' Termenul apare în chiar titlul unei cărți de lingvistică a lui René Étiemble: ''Parlez-vous franglais ? ''(1964).</ref> medievală de atunci: „''te perdono la vita'', ''Françoys''!”</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Cum se vede, în răspăr cu româna, unde cu <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"pardonu"’ </del>/ omori omu’, la francezi cu <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"pardonu"’ </del>/ salvezi omu’!</div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Cum se vede, în răspăr cu româna, unde cu <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">pardonu’ </ins>/ omori omu’, la francezi cu <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">pardonu’ </ins>/ salvezi omu’!</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>----</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>----</div></td></tr>
</table>Anca Alexandruhttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Ionel_Funeriu/libertatea_%C3%AEnseamn%C4%83_iertare&diff=3947&oldid=prevAnca Alexandru la 3 ianuarie 2020 10:592020-01-03T10:59:52Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 3 ianuarie 2020 12:59</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l45">Linia 45:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 45:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O variantă din bogata mitologie literară creată în jurul lui François Villon ne vorbește de împrejurările în care un judecător l-a grațiat. șansa poetului ar fi fost că tetrastihul a ajuns la urechile regelui, care, încântat de umorul indecent-macabru al strofei, l-a înduplecat pe judecător să exclame răspicat în franclatina<ref name="ftn2"> Un corespondent actual al ''franclatinei'' de atunci ar fi ''frangleza.'' Termenul apare în chiar titlul unei cărți de lingvistică a lui René Étiemble: ''Parlez-vous franglais ? ''(1964).</ref> medievală de atunci: „''te perdono la vita'', ''Françoys''!”</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O variantă din bogata mitologie literară creată în jurul lui François Villon ne vorbește de împrejurările în care un judecător l-a grațiat. șansa poetului ar fi fost că tetrastihul a ajuns la urechile regelui, care, încântat de umorul indecent-macabru al strofei, l-a înduplecat pe judecător să exclame răspicat în franclatina<ref name="ftn2"> Un corespondent actual al ''franclatinei'' de atunci ar fi ''frangleza.'' Termenul apare în chiar titlul unei cărți de lingvistică a lui René Étiemble: ''Parlez-vous franglais ? ''(1964).</ref> medievală de atunci: „''te perdono la vita'', ''Françoys''!”</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Cum se vede, în răspăr cu româna, unde cu <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">pardonu’ </del>/ omori omu’, la francezi cu <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">pardonu’ </del>/ salvezi omu’!</div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Cum se vede, în răspăr cu româna, unde cu <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"pardonu"’ </ins>/ omori omu’, la francezi cu <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"pardonu"’ </ins>/ salvezi omu’!</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>----</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>----</div></td></tr>
</table>Anca Alexandruhttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Ionel_Funeriu/libertatea_%C3%AEnseamn%C4%83_iertare&diff=3946&oldid=prevAnca Alexandru la 3 ianuarie 2020 10:582020-01-03T10:58:54Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 3 ianuarie 2020 12:58</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l45">Linia 45:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 45:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O variantă din bogata mitologie literară creată în jurul lui François Villon ne vorbește de împrejurările în care un judecător l-a grațiat. șansa poetului ar fi fost că tetrastihul a ajuns la urechile regelui, care, încântat de umorul indecent-macabru al strofei, l-a înduplecat pe judecător să exclame răspicat în franclatina<ref name="ftn2"> Un corespondent actual al ''franclatinei'' de atunci ar fi ''frangleza.'' Termenul apare în chiar titlul unei cărți de lingvistică a lui René Étiemble: ''Parlez-vous franglais ? ''(1964).</ref> medievală de atunci: „''te perdono la vita'', ''Françoys''!”</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O variantă din bogata mitologie literară creată în jurul lui François Villon ne vorbește de împrejurările în care un judecător l-a grațiat. șansa poetului ar fi fost că tetrastihul a ajuns la urechile regelui, care, încântat de umorul indecent-macabru al strofei, l-a înduplecat pe judecător să exclame răspicat în franclatina<ref name="ftn2"> Un corespondent actual al ''franclatinei'' de atunci ar fi ''frangleza.'' Termenul apare în chiar titlul unei cărți de lingvistică a lui René Étiemble: ''Parlez-vous franglais ? ''(1964).</ref> medievală de atunci: „''te perdono la vita'', ''Françoys''!”</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Cum se vede, în răspăr cu româna, unde cu <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">''pardonu''’ </del>/ omori omu’, la francezi cu <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">''pardonu''’ </del>/ salvezi omu’!</div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Cum se vede, în răspăr cu româna, unde cu <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">pardonu’ </ins>/ omori omu’, la francezi cu <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">pardonu’ </ins>/ salvezi omu’!</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>----</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>----</div></td></tr>
</table>Anca Alexandruhttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Ionel_Funeriu/libertatea_%C3%AEnseamn%C4%83_iertare&diff=3939&oldid=prevAnca Alexandru la 2 ianuarie 2020 10:522020-01-02T10:52:44Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 2 ianuarie 2020 12:52</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l52">Linia 52:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 52:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sincronizare]]</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sincronizare]]</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Articole:Ionel Funeriu]]</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Articole:Ionel Funeriu]]</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-side-deleted"></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">{{CuvinteCheie|libertate, iertare, ierta, elibera, iertăciune, exonera, exonerare, ex, pardon, pardona, pardonabil, impardonabil}}</ins></div></td></tr>
</table>Anca Alexandruhttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Ionel_Funeriu/libertatea_%C3%AEnseamn%C4%83_iertare&diff=3935&oldid=prevRadu Borza: Pagină nouă: Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019 A...2020-01-02T10:25:49Z<p>Pagină nouă: <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Biografii_lexicale_Ionel_Funeriu_2019.png" title="Fișier:Biografii lexicale Ionel Funeriu 2019.png">thumb|right|alt=Biografii lexicale|Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019</a> A...</p>
<p><b>Pagină nouă</b></p><div>[[Fișier:Biografii_lexicale_Ionel_Funeriu_2019.png|thumb|right|alt=Biografii lexicale|Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019]]<br />
<br />
A greși este omenește, a repeta aceeași greșeală e „drăcesc", cam așa s-ar traduce cunoscutul dicton: ''errare humanum est, perseverare diabolicum''. Buna creștere, politețea dacă vreți, ne îndeamnă să recunoaștem când am greșit și să cerem ''iertarea'' celui căruia i-am pricinuit o neplăcere; ''iertare'' este vechi în limba română și este moștenit din ''libertare'' — cuvânt latinesc preluat de băștinașii daci de la cuceritorii romani. De-a lungul timpului, cuvântul a suferit câteva modificări specifice românei: ''l'' inițial a dispărut ca în ''iepure'' (din ''leporem''), ''b'' între două vocale a dispărut și el ca în ''a bea'' (din ''bibere''). Atunci când cerem ''iertare'' ne recunoaștem mai întâi greșeala, dar poate mai important este că ne ''eliberăm'' de povara vinovăției, sperând totodată că suferitorul de pe urma greșelii noastre ne va trece cu vederea eroarea săvârșită și ne va ''ierta''. și mai sperăm că, odată ''iertați'', vom trăi mai departe în bună înțelegere și pace cu cel lezat de greșeala sau stângăcia noastră. și vom fi liberi. O minimă regulă a civilității este ca și cel lezat să fie îngăduitor și să accepte magnanim scuzele noastre.<br />
<br />
Din verbul ''a ierta'' limbajul bisericesc l-a creat pe ''iertăciune'', cuvânt rostit de preotul ortodox, în numele celui dispărut, și îndreptat către toți cei cărora, „cu voie sau fără de voie", mortul le-a pricinuit supărare ori suferință în timpul vieții. ''A ierta'' este creștinește. „''Iartă-le'' lor, Doamne, că nu știu ce fac!” exclamă Isus pe cruce, dându-ne pilda iertării supreme. Neîndurătoarea justiție, în anumite circumstanțe, te poate ''ierta.'' Pentru acest concept a recurs la un termen specific care începe să se extindă și în limbajul cult cotidian : ''a exonera.'' Evident, cuvântul nu e moștenit de pe vremea romanilor, el este introdus târziu, odată cu modernizarea actului de justiție. Noi l-am preluat din francezul ''exonérer,'' dar rădăcina lui e tot latinească: ''exonerare,'' unde prefixul ''ex- ''indică direcția dinspre interior spre exterior (ca în ''exmatriculat'' „scos din ''matricolă''” sau în ''exclus ''din ''ex'' + ''clavis'' „cheie", „zăvor"), iar ''onus, oneris ''înseamnă „povară".<br />
<br />
Când am auzit prima oară cuvântul ''pardon ''eram copil. Îmi amintesc că acest cuvânt i-a șocat pe țăranii din Pâncota auzindu-l din gura „domnilor". L-au simțit în același timp prețios și pretențios, un corp străin, un intrus, care n-avea ce căuta în limba lor. În consecință l-au tratat cu ironie, persiflându-l în versuri improvizate:<br />
<br />
Cu ''pardonu''’<br />
<br />
Omori omu’...<br />
<br />
Ca mai toate neologismele din vremea aceea, cuvântul a fost împrumutat din francezul ''pardon. ''Astăzi se folosește la tot pasul. Ba mai mult, el a născut chiar urmași, precum ''a pardona'' „a ierta", ''pardonabil'' „ceea ce ar trebui iertat" și ''impardonabil'' „ceea ce este de neiertat". Originea mai îndepărtată a termenului o găsim în ''Dreptul roman ''adoptat și adaptat de francezi în Evul Mediu. Se întâmpla uneori ca, în urma cererii de grațiere, viața condamnatului la moarte să fie cruțată de judecător. Acesta pronunța solemn decizia salvatoare: perdonar la vida<ref name="ftn1"> În ''Trésor de la langue française informatisé'' (TLFI), dicționar pe care-1 puteți accesa cu folos la: http://atilf.atilf.fr/dendien/scripts/tlfiv4/showps.exe?p=combi.htm;java=no, expresia juridică ''perdonar la vida'' (sic) e înregistrată la sfârșitul secolului al X-lea cu semnificația: „faire grâce, laisser la vie à quelqu’un (qui était condamné à mort) .</ref>, adică: „îți (re)dau definitiv viața, te iert". De la ''perdonare'' la ''pardon'' este, cum se vede și cum se aude, un singur pas.<br />
<br />
P.S. Poetul François Villon (n. 1431) a fost condamnat la moarte prin spânzurătoare pentru că a ucis într-o încăierare un preot. Așteptând executarea osândei, a scris „...cu unghia pe tencuială, / Pe un părete de firidă goală" tetrastihul:<br />
<br />
Je suis François, dont il me poise <br />
<br />
Né de Paris, emprès Pontoise,<br />
<br />
Et de la corde d’une toise <br />
<br />
Saura mon col que mon cul poise.<br />
<br />
pe care, pentru românii anglofoni, îl redau gata tradus, în două variante; mai întâi a lui Nicolae Chirica:<br />
<br />
Eu sunt François — și d-aia-s breaz! — <br />
<br />
Făt din Paris, lângă Ponthoise.<br />
<br />
În ștreang va ști bietu-mi grumaz <br />
<br />
Cât trage c… la necaz.<br />
<br />
și acum a lui Dan Botta:<br />
<br />
Eu sunt Francoys (ăsta-i cusurul!) <br />
<br />
de la Paris, mai dimprejurul.<br />
<br />
Acum va ști, legat cu șnurul, <br />
<br />
grumazul meu cât trage c…<br />
<br />
O variantă din bogata mitologie literară creată în jurul lui François Villon ne vorbește de împrejurările în care un judecător l-a grațiat. șansa poetului ar fi fost că tetrastihul a ajuns la urechile regelui, care, încântat de umorul indecent-macabru al strofei, l-a înduplecat pe judecător să exclame răspicat în franclatina<ref name="ftn2"> Un corespondent actual al ''franclatinei'' de atunci ar fi ''frangleza.'' Termenul apare în chiar titlul unei cărți de lingvistică a lui René Étiemble: ''Parlez-vous franglais ? ''(1964).</ref> medievală de atunci: „''te perdono la vita'', ''Françoys''!”<br />
<br />
Cum se vede, în răspăr cu româna, unde cu ''pardonu''’ / omori omu’, la francezi cu ''pardonu''’ / salvezi omu’!<br />
<br />
----<br />
<references/><br />
<br />
[[Categorie:Sincronizare]]<br />
[[Categorie:Articole:Ionel Funeriu]]</div>Radu Borza