https://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Ionel_Funeriu/lun%C4%83_%C8%99i_luni&feed=atom&action=historyArticol/Ionel Funeriu/lună și luni - Revizia istoricului2024-03-29T04:36:46ZIstoricul versiunilor pentru această pagină din wikiMediaWiki 1.37.1https://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Ionel_Funeriu/lun%C4%83_%C8%99i_luni&diff=3965&oldid=prevAnca Alexandru la 4 ianuarie 2020 10:332020-01-04T10:33:25Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 4 ianuarie 2020 12:33</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l22">Linia 22:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 22:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sincronizare]]</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sincronizare]]</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Articole:Ionel Funeriu]]</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Articole:Ionel Funeriu]]</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-side-deleted"></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">{{CuvinteCheie|lună, luni, semilună, selenar, aseleniza, ateriza, Terra, lunatic, somnambul, ambulatoriu, ambulant, ambulanță, mensual, menstruație, ameriza, trimestru, semestru}}</ins></div></td></tr>
<!-- diff cache key wiki:diff::1.12:old-3951:rev-3965 -->
</table>Anca Alexandruhttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Ionel_Funeriu/lun%C4%83_%C8%99i_luni&diff=3951&oldid=prevRadu Borza: Pagină nouă: Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019 L...2020-01-04T04:42:19Z<p>Pagină nouă: <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Biografii_lexicale_Ionel_Funeriu_2019.png" title="Fișier:Biografii lexicale Ionel Funeriu 2019.png">thumb|right|alt=Biografii lexicale|Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019</a> L...</p>
<p><b>Pagină nouă</b></p><div>[[Fișier:Biografii_lexicale_Ionel_Funeriu_2019.png|thumb|right|alt=Biografii lexicale|Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019]]<br />
<br />
Luna este astrul nocturn care, dominând cu lumina și icoana sa cerul înstelat, a impresionat puternic umanitatea. „''Lună'' tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci/ și gândirilor dând viață, suferințele întuneci" zice Eminescu în ''Scrisoarea I''<nowiki>; mai târziu, după cum mărturisesc contemporanii, poetul ar fi dorit să-și intituleze </nowiki>''Lumină de lună'' întâiul său volum de versuri. Compozitorii, la rându-le, au fost vrăjiți de farmecul selenar. Una din cele mai cunoscute și îndrăgite compoziții beethoveniene este ''Sonata lunii'', o ''Nocturnă'' a lui Chopin se numește ''Clar de lună'', Claude Debussy a compus piesa muzicală ''Claire de lune''. Pictorii n-au rămas nici ei insensibili la lucirea lunii și au inclus-o în peisajele lor. Astrologii au speculat pe seama enigmaticelor raze selenare care ascund misterele universului, în loc să le lămurească, așa încât lumina lor difuză „nu micșorează, ci tremurătoare mărește și mai tare taina nopții" (Blaga). Astronomii au scrutat luna în nopțile senine cu telescoapele lor, iar astronauții americani au vizitat-o de câteva ori, diminuându-i aura inefabilă.<br />
<br />
Luna, ba chiar jumătatea ei, ''semiluna'', a ajuns cândva simbolul unor puteri imperiale sau militare (persană și otomană).<br />
<br />
Nu-i de mirare atunci că, încă din vechime, botezând zilele după numele aștrilor celești, romanii au început săptămâna cu ziua lunii, pe latinește ''Lunae dies''. Reminiscența ''di'' din ''dies'' = zi se poate recunoaște în franceză - ''lun'''di''''' și italiană - ''lune'''di'''''. Românescul ''luni'', ca și spaniolul ''lunes'' urmează varianta simplă ''lunis'', din latina târzie.<br />
<br />
În mitologia greacă, ''Selene'' era pătimașa zeiță a lunii. Termenul a ajuns și la noi, mai întâi în forma-i pură: „Când pe bolta brună tremură ''Selene''” (Eminescu), dar s-a propagat apoi ca adjectiv (''selenar'') și ca verb ''a aseleniza'' = a lua contact cu suprafața Lunii. În anii ’60, când cucerirea cosmosului era în toi, în ziare apăreau titluri precum: „Americanii și sovieticii se pregătesc să ''aterizeze'' pe lună". Al. Graur a atras atenția că formularea e incorectă, ''Terra'' fiind Pământul, nu Luna. A propus, cu dreptate, fie ''alunizare'', fie ''aselenizare''<ref name="ftn1"> Bătăi de cap a dat lingviștilor și coborârea pe Terra a astronauților. Se știe că rușii coborau direct pe pământ, prin urmare ''aterizau'' la propriu. Americanii însă „aterizau pe mare", expresie, aceasta, numai aparent absurdă, întrucât și mările, și oceanele aparțin până la urmă planetei Terra. ''Id est'': atingi marea, atingi Terra. Totuși, pentru a înlătura orice urmă de echivoc, francezii — cartezieni cum îi știm — l-au creat pe ''amerrir'' (fr. ''mer'' = mare) după modelul lui ''atterrir'' (fr. ''terre'' = pământ). Întâia atestare a verbului datează din anul 1928, odată cu apariția primelor hidroavioane. Româna a preluat termenul francez prin anii ’60 ai secolului trecut, adaptându-1 propriului sistem fonetic și lexical: ''a ameriza''.</ref>.<br />
<br />
Se pare că sintagma ''lunae dies'' copiază structura ''selenes hemera'' = ziua lunii din greacă. Formula s-a răspândit și în unele limbi europene nelatine, ca în germană Montag (''Mon'' = lună + ''Tag'' = zi) și engleză ''Monday'' (''day'' = zi).<br />
<br />
''Lunatic'' este somnambulul care, atras pasămite de forța malefică a Lunii, umblă haotic prin somn (''ambulare'' = a umbla, de unde ''ambulatoriu'', ''ambulant'' și ''ambulanță'' + ''somnus'' = somn). Prin extindere semantică, ''lunaticul'' a ajuns să desemneze un om cu idei bizare și manifestări halucinante. Lucu Silion este un astfel de personaj în romanul ''Lunatecii'' al lui Ion Vinea.<br />
<br />
''Lună'' mai desemnează în română și intervalul de timp cu o durată de 28-31 de zile. În latinește, luna calendaristică era ''mensis''. Acest cuvânt a fost moștenit de principalele limbi romanice cu excepția românei: fr. ''mois'', it. ''mese'', port. ''mês'', sp. ''mes''. Îl avem însă ca substantiv neologic pe ''mensual'' = publicație ce apare lunar, din lat. ''mensualis''. Pe ''mensis'' îl mai recunoaștem în compuși ca ''trimestru'' și ''semestru''. Terminologia medicală a împrumutat apoi, cu sensul fiziologic cunoscut, derivatul latin ''menstrualis''.<br />
<br />
P.S. ''Luna'' era ''Mona'' în vechea engleză<nowiki>; a</nowiki>șa se explică forma ''Monday'', nu ''Moonday''. ''Black Monday'' (lunea neagră) este o zi cu reputație malefică în Anglia. Lingviștii n-au găsit explicație credibilă pentru evoluția peiorativă a sintagmei. (Noi însă avem una politică pentru... ''marțea neagră'', ziua în care parlamentarii noștri au încercat să-și subordoneze justiția.) Un prieten anglofil, cu umor, nu-i vorbă, mi-a furnizat totuși motivația: într-o zi de luni, în drum spre eșafod, un condamnat la decapitare a exclamat sec: „iată o săptămână care începe cam prost…”<br />
<br />
----<br />
<references/><br />
<br />
[[Categorie:Sincronizare]]<br />
[[Categorie:Articole:Ionel Funeriu]]</div>Radu Borza