Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/Bibliografie și abrevieri”

De la dexonline wiki
Sari la navigare Sari la căutare
(Pagină nouă: <center>'''Mioara Avram''' - ''Ortografie pentru toți'', 2002</center> == Abrevieri și semne speciale == adj. = adjectiv n. = neutru adv. = adverb ngr. = neogrec art...)
 
Linia 1: Linia 1:
<center>'''Mioara Avram''' - ''Ortografie pentru toți'', 2002</center>
<center>'''Mioara Avram''' - ''Ortografie pentru toți'', 2002</center>


== Abrevieri și semne speciale ==
== '''Abrevieri și semne speciale''' ==


adj. = adjectiv
adv. = adverb
art. = articol, articulat
cf. = confer „compară”
conj. = conjunctiv
conjcț. = conjuncție


adj. = adjectiv
dem. = demonstrativ
 
engl. = englezesc
 
f. = feminin
 
fr. = francez


n. = neutru
gen.-dat. = genitiv-dativ


adv. = adverb
germ. = german


ngr. = neogrec
imper. = imperativ


art. = articol, articulat
imperf. = imperfect


nom.-ac. = nominativ-acuzativ
ind. = indicativ


cf. = confer „compară”
inf. = infinitiv


num. = numeral
interj. = interjecție


conj. = conjunctiv
it. = italian


ord. = ordinal
înv. = învechit


conjcț. = conjuncție
lat. = latinesc


part. = participiu
lit. = literar


dem. = demonstrativ
m. = masculin


perf. s.  = perfect simplu
mage. = maghiar


engl. = englezesc


pers.  = persoană, personal


f. = feminin


pl.  = plural


fr. = francez


port.  = portughez


> ”a dat” sau „dă”, ”devine”
> ”a dat” sau „dă”, ”devine”
Linia 83: Linia 94:


ŭ = semiconsoana redată în ortografie prin ''u ''(''au'')
ŭ = semiconsoana redată în ortografie prin ''u ''(''au'')


== Bibliografie ==
== Bibliografie ==

Versiunea de la data 11 decembrie 2018 13:35

Mioara Avram - Ortografie pentru toți, 2002

Abrevieri și semne speciale

adj. = adjectiv

adv. = adverb

art. = articol, articulat

cf. = confer „compară”

conj. = conjunctiv

conjcț. = conjuncție

dem. = demonstrativ

engl. = englezesc

f. = feminin

fr. = francez

gen.-dat. = genitiv-dativ

germ. = german

imper. = imperativ

imperf. = imperfect

ind. = indicativ

inf. = infinitiv

interj. = interjecție

it. = italian

înv. = învechit

lat. = latinesc

lit. = literar

m. = masculin

mage. = maghiar




> ”a dat” sau „dă”, ”devine”

< „provine din”, ”de la”

  • (înaintea unui cuvînt) notează forme neatestate

/ notează variante

|| notează segmentarea morfologică a unor cuvinte și forme

Între [ ] se redau sunete și cuvinte în transcrierea fonetică

' (deasupra unei litere) notează locul accentului în cuvintele transcrise fonetic (între [ ], cu litere drepte și cu unele semne speciale)

. (dedesubtul unei litere) notează locul accentului în cuvintele redate ortografic (cu litere cursive și fără [ ])

ô = vocală posterioară deschisă inexistentă în limba română literară, intermediară între [a] și [o]

č = consoana redată în ortografie prin c + e, i (ceas, deci)

ó = semivocala redată în ortografie prin e (deal)

ǧ = consoana redată în ortografie prin g + e, i (geam, legi)

ĺ = consoana redată în ortografie prin gh + e, i (gheață, unghi)

ĭ = semiconsoana redată în ortografie prin i (cui, iar)

ř = sunetul palatal nesilabic, de obicei final, redat în ortografie prin i (ari, oricît)

k' = consoana redată în ortografie prin ch + e, i (cheamă, unchi)

ń = consoană nazală palatală inexistentă în limba română literară (= fr. gn, sp. ñ)

ŏ = semivocala redată în ortografie prin o (doar)

ö = vocală anterioară labială existentă în neologisme neadaptate, în care se scrie, de obicei, eu (bleu, pasteuriza)

ŭ = semiconsoana redată în ortografie prin u (au)

Bibliografie

Academia R.S. România, Institutul de Lingvistică al Universității din București, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, București, 1982.

Academia R. S. România, Institutul de Lingvistică al Universității din București, Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, ediția a IV-a, București, 1983.

G. Beldescu, Ortografia în școală, București, 1973.

G. Beldescu, Ortografie, ortoepie, punctuație, București, 1982

G. Beldescu, Ortografia actuală a limbii române, București, 1984.

Vasile Breban (coordonator), Maria Bojan, Elena Comșulea, Doina Negomireanu, Valentina Șerban, Sabina Teiuș, Limba română corectă. Probleme de ortografie, gramatică, lexic. București, 1973.

Ion Calotă, Contribuții la fonetica și dialectologia limbii române, Craiova, 1986 (capitolul al II-lea: Ortografie. Câteva observații asupra DOOM).

Fulvia Ciobanu, Lidia Sfîrlea, Cum scriem, cum pronunțăm corect. Norme și exerciții, București, 1970. Direcția Generală a Poștelor și Telecomunicațiilor, Direcția de Transporturi Poștale București,

Codul poștal al localităților din R.S.R., București, 1974.

Dicționar ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie,Chișinău, 1991.

Sergiu Drincu, Semnele ortografice și de punctuație în limba română. Norme și exerciții, București, 1983.

Al. Graur, Mic tratat de ortografie, București, 1974; republicat în 1995 sub titlul Ortografia pentru toți.

Al. Graur, Dicționar al greșelilor de limbă, București, 1982.

Al. Graur, Puțină gramatică, [I] București, 1987; [II] București, 1988.

Theodor Hristea, Principiile ortografiei românești actuale, în Theodor Hristea (coordonator), Sinteze de limba română, ediția a treia, București, 1984.

Ion Iordan, Petre Gâștescu, D. I. Oancea, Indicatorul localităților din România, București, 1974.

Iorgu Iordan, Gramatica limbii române, București, 1937.

Iorgu Iordan, Limba română actuală. O gramatică a „greșelilor”, ediția a doua, București, 1948.

Iorgu Iordan, Dicționar al numelor de familie românești, București, 1983.

Normele ortografice, ortoepice și de punctuație ale limbii române,Chișinău, 1991

Sextil Pușcariu și Teodor A. Naum, Îndreptar și vocabular ortografic, ediția a doua, București [f.a.].

Flora Șuteu, Dificultățile ortografiei limbii române, București, 1986.

Dorin N. Uritescu, Rodica Uță Uritescu, Aspecte ortografice controversate, București, 1986.

Em. Vasiliu, Scrierea limbii române în raport cu fonetica și fonologia, Universitatea din București, 1979.