Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/V. ea sau ia (și: eai sau iai, eau sau iau)?”

Sari la navigare Sari la căutare
fără descrierea modificării
 
(Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 126: Linia 126:
Pentru articularea substantivelor feminine terminate în consoană + ''i'' șoptit vezi '''a'''.
Pentru articularea substantivelor feminine terminate în consoană + ''i'' șoptit vezi '''a'''.


— formele de feminin ale numeralelor ordinale corespunzătoare unor cardinale terminate în -''e'': ''șapte'' — ''șaptea'', ''șase'' — ''șasea'', ''zece''— ''zecea'' sau în -''i'' grafic: ''cinci'' — ''cincea'', ''douăzeci'' — ''douăzecea'';
— formele de feminin ale numeralelor ordinale corespunzătoare unor cardinale terminate în -''e'': ''șapte'' — ''șaptea'', ''șase'' — ''șasea'', ''zece'' — ''zecea'' sau în -''i'' grafic: ''cinci'' — ''cincea'', ''douăzeci'' — ''douăzecea'';


— imperfectul tuturor verbelor de conjugarea a III-a și al celor de conjugarea a IV-a cu infinitivul în -''i'': III ''ardea'', ''bătea'', ''făcea'', ''mergea'', ''rupea'' etc.; IV ''amețea'', ''auzea'', ''citea'', ''ochea'', ''stropea'', ''suferea'', ''venea'', ''vorbea'', ''zbughea'' etc.;
— imperfectul tuturor verbelor de conjugarea a III-a și al celor de conjugarea a IV-a cu infinitivul în -''i'': III ''ardea'', ''bătea'', ''făcea'', ''mergea'', ''rupea'' etc.; IV ''amețea'', ''auzea'', ''citea'', ''ochea'', ''stropea'', ''suferea'', ''venea'', ''vorbea'', ''zbughea'' etc.;
Linia 180: Linia 180:
b. Variantele grafice cu ''ia'' în loc de ''ea'' sînt citite în mod normal cu hiat; astfel, grafia ''Oradia'' corespunde unei variante fonetice cu finală bisilabică [di-a], diferită de pronunțarea literară cu diftong, scris ''ea''. Se admit două variante fonetice și grafice la prenumele masculin ''Horia'' (trisilabic)/''Horea'' (bisilabic); cf. și ''Golea''/''Golia''.
b. Variantele grafice cu ''ia'' în loc de ''ea'' sînt citite în mod normal cu hiat; astfel, grafia ''Oradia'' corespunde unei variante fonetice cu finală bisilabică [di-a], diferită de pronunțarea literară cu diftong, scris ''ea''. Se admit două variante fonetice și grafice la prenumele masculin ''Horia'' (trisilabic)/''Horea'' (bisilabic); cf. și ''Golea''/''Golia''.


Secvența grafică ''ea'' are și ea o dublă valoare fonetică: diftongul [ḙa] sau vocalele în hiat [e-a]; de exemplu ''deal'' și ''real''. În locul pronunțării corecte cu [e-a] se întîlnesc adesea variante cu diftong (cu o silabă în minus), legate de tendința de reducere a hiatului: astfel, ''ideal'' este pronunțat adesea în două silabe în loc de trei, iar ''cereală'' cu trei silabe în loc de patru; variante fonetice cu [ḙa] pentru [e-a] apar mai ales în silabe aflate înainte de accent: de exemplu, ''idealism'', ''realitate''. Ca o reacție la asemenea pronunțări greșite, iau naștere unele variante grafice care semnalează necesitatea pronunțării bisilabice a lui ''ea'': întrucît sufixul din cuvintele scrise corect ''mediteranean'', ''licean'' este pronunțat, greșit, de mulți vorbitori, monosilabic [mediteranḙan], respectiv [ličan], unii dintre cei care știu că sufixul trebuie pronunțat în două silabe [-ne-an], respectiv [-če-an] scriu greșit -''eean'' în loc de ''-ean'' (''mediteraneean'', ''liceean''). Pentru nume proprii în ''-eea'', ca toponimul ''Crimeea'' sau prenumele ''Doroteea'', circulă două tipuri de variante grafice greșite: cu -''ea'' (''Crimea'', ''Dorotea'') și cu -''eia''(''Crimeia'', ''Doroteia'').
Secvența grafică ''ea'' are și ea o dublă valoare fonetică: diftongul [ḙa] sau vocalele în hiat [e-a]; de exemplu ''deal'' și ''real''. În locul pronunțării corecte cu [e-a] se întîlnesc adesea variante cu diftong (cu o silabă în minus), legate de tendința de reducere a hiatului: astfel, ''ideal'' este pronunțat adesea în două silabe în loc de trei, iar ''cereală'' cu trei silabe în loc de patru; variante fonetice cu [ḙa] pentru [e-a] apar mai ales în silabe aflate înainte de accent: de exemplu, ''idealism'', ''realitate''. Ca o reacție la asemenea pronunțări greșite, iau naștere unele variante grafice care semnalează necesitatea pronunțării bisilabice a lui ''ea'': întrucît sufixul din cuvintele scrise corect ''mediteranean'', ''licean'' este pronunțat, greșit, de mulți vorbitori, monosilabic [mediteranḙan], respectiv [ličan], unii dintre cei care știu că sufixul trebuie pronunțat în două silabe [-ne-an], respectiv [-če-an] scriu greșit -''eean'' în loc de ''-ean'' (''mediteraneean'', ''liceean''). Pentru nume proprii în ''-eea'', ca toponimul ''Crimeea'' sau prenumele ''Doroteea'', circulă două tipuri de variante grafice greșite: cu -''ea'' (''Crimea'', ''Dorotea'') și cu -''eia'' (''Crimeia'', ''Doroteia'').


'''6.''' La transcrierea alfabetului chirilic litera ''я'' din scrierea limbii ruse se redă prin ''ia'' la început de cuvînt (de exemplu: ''Iakovlev'') și după vocală (de exemplu: ''Maiakovski''), dar prin ''ea'' după orice consoană (de exemplu: ''Celeabinsk''). Prenumele rusești terminate în consoană + ''я''se transcriu deci corect prin ''ea'': ''Kolea'', ''Olea'', ''Tanea'', ''Valea'', ''Vanea'', ''Vasea'', ''Volodea'' (nu ''Kolia'', ''Tania'', ''Vasia'', ''Volodia'' etc.). Variantele grafice cu ''ia'', care reprezintă deprinderi învechite sau/și influențe străine, au uneori drept consecință modificarea pronunțării, cu o silabă în plus: [Va-ni-a], în loc de [Va-nḙa].
'''6.''' La transcrierea alfabetului chirilic litera ''я'' din scrierea limbii ruse se redă prin ''ia'' la început de cuvînt (de exemplu: ''Iakovlev'') și după vocală (de exemplu: ''Maiakovski''), dar prin ''ea'' după orice consoană (de exemplu: ''Celeabinsk''). Prenumele rusești terminate în consoană + ''я'' se transcriu deci corect prin ''ea'': ''Kolea'', ''Olea'', ''Tanea'', ''Valea'', ''Vanea'', ''Vasea'', ''Volodea'' (nu ''Kolia'', ''Tania'', ''Vasia'', ''Volodia'' etc.). Variantele grafice cu ''ia'', care reprezintă deprinderi învechite sau/și influențe străine, au uneori drept consecință modificarea pronunțării, cu o silabă în plus: [Va-ni-a], în loc de [Va-nḙa].


În onomastica românească prenumele feminine de origine slavă preluate prin filieră occidentală s-au impus cu grafia -''ia'', pronunțat bisilabic: ''Nadia'', ''Sonia''.
În onomastica românească prenumele feminine de origine slavă preluate prin filieră occidentală s-au impus cu grafia -''ia'', pronunțat bisilabic: ''Nadia'', ''Sonia''.
Linia 188: Linia 188:
Se scrie de asemenea ''ea'' în redarea secvenței ''чa'' din alfabetul chirilic: ''Ceapaev'' (nu ''Ciapaev''), ''Goncearov'' (nu ''Gonciarov'').
Se scrie de asemenea ''ea'' în redarea secvenței ''чa'' din alfabetul chirilic: ''Ceapaev'' (nu ''Ciapaev''), ''Goncearov'' (nu ''Gonciarov'').


7. Problema alegerii între scrierea cu ''e'' sau ''i'' a primului element al diftongului [ĭa] se poate pune și atunci cînd diftongul este constituit din alăturarea a două cuvinte. Deși pronunțarea este identică, scrierea deosebește îmbinarea ''e-a'' (= ind. prez. 3 sg. de la ''a fi'' + articol posesiv f. sg.: ''e-a mea'', ''e-a mamei'') de ''i-a''(= pron. pers. în dativ 3 sg. sau în acuzativ 3 pl. m. + auxiliarul de 3 sg.: ''i-a dat'', ''i-a văzut'').
'''7.''' Problema alegerii între scrierea cu ''e'' sau ''i'' a primului element al diftongului [ĭa] se poate pune și atunci cînd diftongul este constituit din alăturarea a două cuvinte. Deși pronunțarea este identică, scrierea deosebește îmbinarea ''e-a'' (= ind. prez. 3 sg. de la ''a fi'' + articol posesiv f. sg.: ''e-a mea'', ''e-a mamei'') de ''i-a'' (= pron. pers. în dativ 3 sg. sau în acuzativ 3 pl. m. + auxiliarul de 3 sg.: ''i-a dat'', ''i-a văzut'').


8. Regulile scrierii cu ''ea'' sau ''ia'' sînt valabile în linii mari și pentru ''eai'' sau ''iai'', respectiv ''eau'' sau ''iau''. Cuvintele vizate sînt însă mult mai puține.
'''8.''' Regulile scrierii cu ''ea'' sau ''ia'' sînt valabile în linii mari și pentru ''eai'' sau ''iai'', respectiv ''eau'' sau ''iau''. Cuvintele vizate sînt însă mult mai puține.


La început de cuvînt și la începutul unei silabe care urmează după vocală se pronunță triftongii [ĭaĭ], [ĭaṷ] și se scrie totdeauna ''i-'': ''iau'' (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. de la ''lua'') și formele de imperfect 2 sg. și 3 pl. ''îndoiai'', ''îndoiau'', ''muiai'', ''muiau'', ''scînteiai'', ''scînteiau'', ''tăiai'', ''tăiau''.
La început de cuvînt și la începutul unei silabe care urmează după vocală se pronunță triftongii [ĭaĭ], [ĭaṷ] și se scrie totdeauna ''i-'': ''iau'' (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. de la ''lua'') și formele de imperfect 2 sg. și 3 pl. ''îndoiai'', ''îndoiau'', ''muiai'', ''muiau'', ''scînteiai'', ''scînteiau'', ''tăiai'', ''tăiau''.
Linia 202: Linia 202:
— în alte cuvinte: ''beau'' (imperfect 3 pl., dar și ind. prez. 1 sg. și 3 pl.), ''vreau''; ''guleai'', ''șleau''.  
— în alte cuvinte: ''beau'' (imperfect 3 pl., dar și ind. prez. 1 sg. și 3 pl.), ''vreau''; ''guleai'', ''șleau''.  


b. Se pronunță diftongul [aĭ], [aṷ] după consoanele [ḱ], [ǵ], [č], [ğ], scrise ''ch'', ''gh'', ''c'', ''g'' + ''e'' ca literă ajutătoare:
'''b.''' Se pronunță diftongul [aĭ], [aṷ] după consoanele [ḱ], [ǵ], [č], [ğ], scrise ''ch'', ''gh'', ''c'', ''g'' + ''e'' ca literă ajutătoare:


— în formele de imperfect ''urecheai'', ''urecheau'', ''vegheai'', ''vegheau'', ''treceai'', ''treceau'', ''mergeai'', ''mergeau'' etc.;
— în formele de imperfect ''urecheai'', ''urecheau'', ''vegheai'', ''vegheau'', ''treceai'', ''treceau'', ''mergeai'', ''mergeau'' etc.;
Linia 209: Linia 209:


Singurele cuvinte în care se scrie ''iau'' după consoană fără ca ''i'' să corespundă vocalei [i] sînt interjecții: ''miau'' (unde se și pronunță [ĭaṷ]) și ''chiau'' (pronunțat [ḱaṷ]).
Singurele cuvinte în care se scrie ''iau'' după consoană fără ca ''i'' să corespundă vocalei [i] sînt interjecții: ''miau'' (unde se și pronunță [ĭaṷ]) și ''chiau'' (pronunțat [ḱaṷ]).
{{CuvinteCheie|ea, lua, bea, avea, aceea, aceia, aceeași, aceiași}}
Lingviști
349 de modificări

Meniu de navigare