Lingviști
349 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XIV. Cu sau fără -l”
Sari la navigare
Sari la căutare
Articol/Mioara Avram/XIV. Cu sau fără -l (vedeți sursă)
Versiunea de la data 7 septembrie 2018 14:28
, 7 septembrie 2018 14:28→XIV. Cu sau fără -l ?
| (Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
| Linia 7: | Linia 7: | ||
Nu este pusă în cauză deci nici secvența finală ''-ul'' care nu cuprinde un articol, chiar dacă este tot neaccentuată (de exemplu, din cuvintele ''cumul'', ''minuscul'', ''scrupul'', ''staul'', ''tentacul'', ''tubercul'', ''vehicul'' sau din îmbinări ca ''știindu-l''), nici prezența articolului ''-l'' după altă vocală decît ''u'' (în ''tatăl'', una dintre cele două forme articulate ale substantivului ''tată''); în ambele situații ''l'' este totdeauna pronunțat și notat în scris. Pentru deosebirea dintre situația precară a articolului ''-l'' și situația solidă a consoanei finale ''l'' într-un substantiv nearticulat se pot compara omografele ''calcul'' art. (< ''calc'' „decalc”: tip de hîrtie și fenomen lingvistic) și ''calcul'' neart. „socoteală” (art. ''calculul''). | Nu este pusă în cauză deci nici secvența finală ''-ul'' care nu cuprinde un articol, chiar dacă este tot neaccentuată (de exemplu, din cuvintele ''cumul'', ''minuscul'', ''scrupul'', ''staul'', ''tentacul'', ''tubercul'', ''vehicul'' sau din îmbinări ca ''știindu-l''), nici prezența articolului ''-l'' după altă vocală decît ''u'' (în ''tatăl'', una dintre cele două forme articulate ale substantivului ''tată''); în ambele situații ''l'' este totdeauna pronunțat și notat în scris. Pentru deosebirea dintre situația precară a articolului ''-l'' și situația solidă a consoanei finale ''l'' într-un substantiv nearticulat se pot compara omografele ''calcul'' art. (< ''calc'' „decalc”: tip de hîrtie și fenomen lingvistic) și ''calcul'' neart. „socoteală” (art. ''calculul''). | ||
În condițiile în care articolul ''-l'' nu se mai pronunță sau se pronunță foarte slab, insuficient de distinct, funcția lui este preluată de vocala precedentă ''-u'', care reprezintă fosta desinență a substantivului nearticulat; prin aceasta opoziția de articulare continuă să fie exprimată, în pronunțare și în scris, la cuvintele (substantive, adjective, numerale) terminate la forma nearticulată în: | În condițiile în care articolul ''-l'' nu se mai pronunță sau se pronunță foarte slab, insuficient de distinct, funcția lui este preluată de vocala precedentă ''-u'', care reprezintă fosta desinență a substantivului nearticulat; prin aceasta, opoziția de articulare continuă să fie exprimată, în pronunțare și în scris, la cuvintele (substantive, adjective, numerale) terminate la forma nearticulată în: | ||
consoană: ''pom'' — ''pomu''(''l''), ''bun'' — ''bunu''(''l''), ''prim'' — ''primu''(''l''); | consoană: ''pom'' — ''pomu''(''l''), ''bun'' — ''bunu''(''l''), ''prim'' — ''primu''(''l''); | ||
| Linia 31: | Linia 31: | ||
pronume: ''altul'', ''dînsul'', ''însul'', ''unul'' (și ''nici unul'', ''vreunul''); | pronume: ''altul'', ''dînsul'', ''însul'', ''unul'' (și ''nici unul'', ''vreunul''); | ||
Dintre acestea ''dînsul'' și ''însul'' nu se opun unor forme fără ''-ul'', în timp ce ''altul'' și ''unul'' (''vreunul'', ''nici unul'') se opun prin ''-ul'' adjectivelor pronominale ''alt'', ''un'' (''vreun'', ''nici un''). | Dintre acestea, ''dînsul'' și ''însul'' nu se opun unor forme fără ''-ul'', în timp ce ''altul'' și ''unul'' (''vreunul'', ''nici unul'') se opun prin ''-ul'' adjectivelor pronominale ''alt'', ''un'' (''vreun'', ''nici un''). | ||
prepoziții: ''înăuntrul'' (și ''dinăuntrul''), ''îndărătul'' (și ''dindărătul''). | prepoziții: ''înăuntrul'' (și ''dinăuntrul''), ''îndărătul'' (și ''dindărătul''). | ||
| Linia 81: | Linia 81: | ||
'''e.''' Astronimele se scriu cu ''l'', avînd tratamentul substantivelor comune: ''Berbecul'', ''Carul-Mare'', ''Păstorul-cu-Oile'', ''Vărsătorul''. | '''e.''' Astronimele se scriu cu ''l'', avînd tratamentul substantivelor comune: ''Berbecul'', ''Carul-Mare'', ''Păstorul-cu-Oile'', ''Vărsătorul''. | ||
f. Cele mai multe probleme le pune scrierea toponimelor, pentru care regulile variază după categorii onomasiologice, după structură sau/și etimologie și, uneori, după funcția sintactică. | '''f.''' Cele mai multe probleme le pune scrierea toponimelor, pentru care regulile variază după categorii onomasiologice, după structură sau/și etimologie și, uneori, după funcția sintactică. | ||
Dintre categoriile onomasiologice se detașează numele de localități, pentru care pe cale administrativă s-a impus scrierea fără ''l'' nu numai la nume fixate mai demult astfel (ca ''Giurgiu'' sau ''Runcu''), ci și la alte nume simple (de exemplu, ''Izvoru'', ''Măru'') și mai ales compuse (de exemplu, ''Crăciunelu de Sus'', ''Dealu Mare'', ''Rîmnicu Sărat'', ''Sighetu Marmației'', ''Tîrgu Bujor'' etc.). | Dintre categoriile onomasiologice se detașează numele de localități, pentru care pe cale administrativă s-a impus scrierea fără ''l'' nu numai la nume fixate mai demult astfel (ca ''Giurgiu'' sau ''Runcu''), ci și la alte nume simple (de exemplu, ''Izvoru'', ''Măru'') și mai ales compuse (de exemplu, ''Crăciunelu de Sus'', ''Dealu Mare'', ''Rîmnicu Sărat'', ''Sighetu Marmației'', ''Tîrgu Bujor'' etc.). | ||