Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XVI. oa sau ua”

Sari la navigare Sari la căutare
fără descrierea modificării
 
(Nu s-au afișat 6 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 15: Linia 15:
'''a'''. Se scrie ''oa'' atunci cînd există alternanță cu ''o'': ''angioame'' (''angiom''), ''idioată'' (''idiot''), ''înfioară'' (''înfior''), ''mioapă'' (''miop''), ''perioadă'' (''periodic''), ''subsuoară'' (''subsuori'') etc.; în această categorie intră toate derivatele feminine cu sufixele -''oaică'', ''-oaie'', (''-i'')''oară'' și (''-i'')''oasă'', ''-uoasă'': ''zmeoaică'' și ''zmeoaie'' (''zmeoi''); ''căprioară'' (''căprior''), ''gălbioară'' (''gălbior''), ''junioară'' (''junior''), ''roșioară'' (''roșior''), ''soțioară'' (''soțior''), ''vioară'' (''viori''); ''cuvioasă'' (''cuvios''), ''furioasă'' (''furios''), ''glorioasă'' (''glorios''), ''grațioasă'' (''grațios''), ''mînioasă'' (''mînios''), ''pioasă'' (''pios''), ''sfioasă'' (''sfios''), ''sperioasă'' (''sperios''); ''afectuoasă'' (''afectuos''), ''fastuoasă'' (''fastuos''), ''monstruoasă'' (''monstruos''), ''respectuoasă'' (''respectuos'') etc., inclusiv derivatele în -''ioară'', -''oaică'' și ''-oaie'' care nu au alternanță cu ''o'': ''așchioară'', ''hîrtioară'', ''istorioară'', ''pălărioară'', ''poezioară'', ''săbioară'', ''surioară''; ''leoaică''; ''dumnezeoaie'', ''măgăoaie''.
'''a'''. Se scrie ''oa'' atunci cînd există alternanță cu ''o'': ''angioame'' (''angiom''), ''idioată'' (''idiot''), ''înfioară'' (''înfior''), ''mioapă'' (''miop''), ''perioadă'' (''periodic''), ''subsuoară'' (''subsuori'') etc.; în această categorie intră toate derivatele feminine cu sufixele -''oaică'', ''-oaie'', (''-i'')''oară'' și (''-i'')''oasă'', ''-uoasă'': ''zmeoaică'' și ''zmeoaie'' (''zmeoi''); ''căprioară'' (''căprior''), ''gălbioară'' (''gălbior''), ''junioară'' (''junior''), ''roșioară'' (''roșior''), ''soțioară'' (''soțior''), ''vioară'' (''viori''); ''cuvioasă'' (''cuvios''), ''furioasă'' (''furios''), ''glorioasă'' (''glorios''), ''grațioasă'' (''grațios''), ''mînioasă'' (''mînios''), ''pioasă'' (''pios''), ''sfioasă'' (''sfios''), ''sperioasă'' (''sperios''); ''afectuoasă'' (''afectuos''), ''fastuoasă'' (''fastuos''), ''monstruoasă'' (''monstruos''), ''respectuoasă'' (''respectuos'') etc., inclusiv derivatele în -''ioară'', -''oaică'' și ''-oaie'' care nu au alternanță cu ''o'': ''așchioară'', ''hîrtioară'', ''istorioară'', ''pălărioară'', ''poezioară'', ''săbioară'', ''surioară''; ''leoaică''; ''dumnezeoaie'', ''măgăoaie''.


Se scrie de asemenea ''oa'', fără alternanță cu ''o'', în compuse cu ''oa'' inițial de cuvînt: ''balaoacheș'', ''bunăoară'', ''deoarece'', ''odinioară''.


'''b'''. Se scrie ''ua'' atunci cînd nu există alternanță cu ''o'':


— în formele articulate de nominativ-acuzativ singular ale substantivelor și adjectivelor feminine terminate în -''uă'', în vocală accentuată sau în ''o'' neaccentuat: ''caua'', ''piua'', ''roua'', ''noua''; ''basmaua'', ''beizadeaua'', ''cafeaua'', ''mantaua'', ''neaua'', ''steaua'', ''ziua'', ''greaua'', ''reaua''; ''cacaua'';


 
Numeroase substantive și adjective feminine terminate la forma nearticulată în vocală accentuată au variante vechi și regionale în -'''': de exemplu, ''măseauă'', ''neauă'', ''steauă'', ''mișeauă'', ''reauă''; substantivul ''zi'' are și în limba literară o formă secundară ''ziuă'', folosită numai în expresii (''se face ziuă'', ''de cu ziuă'', ''pînă la ziuă'').
 
 
 
 
 
Se scrie de asemenea ''oa'', fără alternanță cu ''o'', în compuse cu ''oa ''inițial de cuvînt: ''balaoache''ș, ''bun''ă''oar''ă, ''deoarece'', ''odinioar''ă.
 
b. Se scrie ''ua ''atunci cînd nu există alternanță cu ''o'':
 
— în formele articulate de nominativ-acuzativ singular ale substantivelor și adjectivelor feminine terminate în -''u''ă, în vocală accentuată sau în ''o ''neaccentuat: ''caua'', ''piua'', ''roua'', ''noua''; ''basmaua'', ''beizadeaua'', ''cafeaua'', ''mantaua'', ''neaua'', ''steaua'', ''ziua'', ''greaua'', ''reaua''; ''cacaua'';
 
 
Numeroase substantive și adjective feminine terminate la forma nearticulată în vocală accentuată au variante vechi și regionale în ''-u''ă: de exemplu, ''m''ă''seau', ''neau''ă, ''steau''ă, ''mi''ș''eau''ă, ''reau''ă; substantivul ''zi ''are și în limba literară o formă secundară ''ziu''ă, folosită numai în expresii (''se face ziu''ă, ''de cu ziu''ă, ''pîn''ă ''la ziu''ă).
 


— în numeralele ordinale feminine ''a doua'', ''a noua'';
— în numeralele ordinale feminine ''a doua'', ''a noua'';


— în forme ale verbelor cu tema în [ŭ], în care ''a ''alternează cu ă: ''în''ș''eua ''(''în''ș''eu''ă''m'') și ''de''ș''eua ''(''de''ș''eu''ă''m''), ''oua ''(''ou''ă), ''ploua ''(''plou''ă);
— în forme ale verbelor cu tema în [ŭ], în care ''a'' alternează cu ''ă'': ''înșeua'' (''înșeuăm'') și ''deșeua'' (''deșeuăm''), ''oua'' (''ouă''), ''ploua'' (''plouă'');


— în derivatele cu sufixe care încep cu ''a ''(în special -''an'', -''ar'') de la teme în [ŭ]: ''b''ă''c''ă''uan'', ''fl''ă''c''ă''uan'', ''hîrl''ă''uan'', ''t''ă''zl''ă''uan''; ''bouar'', ''nouar'', ''ouar'', ''piuar''; ''fl''ă''c''ă''ua''ș, ''pîrîua''ș (variante ale lui ''fl''ă''c''ă''ia''ș, ''pîrîia''ș); ''ziuatic ''(< ''ziu''ă).
— în derivatele cu sufixe care încep cu ''a'' (în special -''an'', -''ar'') de la teme în [ŭ]: ''băcăuan'', ''flăcăuan'', ''hîrlăuan'', ''tăzlăuan''; ''bouar'', ''nouar'', ''ouar'', ''piuar''; ''flăcăuaș'', ''pîrîuaș'' (variante ale lui ''flăcăiaș'', ''pîrîiaș''); ''ziuatic'' (< ''ziuă'').


Se scrie, de asemenea, ''ua ''în neologismul ''ouabain''ă.
Se scrie, de asemenea, ''ua'' în neologismul ''ouabaină''.


3. După semiconsoana [ĭ] diftongul din componența triftongului astfel format se scrie totdeauna ''oa'': ''aripioar''ă, ''b''ă''trîioar''ă, ''cleioas''ă, ''duioas''ă, ''fuioare'', ''l''ă''cr''ă''mioar''ă, ''noroioas''ă, ''ploioas''ă, ''rumeioar''ă, ''scînteioar''ă, ''t''ă''mîioas''ă, ''uleioas''ă, ''voioas''ă etc.4. După consoană, diftongul este de obicei [ŏa], dar e posibil și [ŭa]. Scrierea concordă, în general, cu pronunțarea literară (deosebirea dintre cei doi diftongi este însă minimă).
'''3'''. După semiconsoana [ĭ] diftongul din componența triftongului astfel format se scrie totdeauna ''oa'': ''aripioară'', ''bătrîioară'', ''cleioasă'', ''duioasă'', ''fuioare'', ''lăcrămioară'', ''noroioasă'', ''ploioasă'', ''rumeioară'', ''scînteioară'', ''tămîioasă'', ''uleioasă'', ''voioasă'' etc.


a. Se scrie ''oa ''în majoritatea cuvintelor, atît atunci cînd există alternanță cu ''o'': ''boal''ă (''boli''), ''coase ''(''cos''), ''doare ''(''dor''), ''foame ''(''înfometa''), ''goal''ă (''gol''), ''joac''ă (''joc''), ''moar''ă (''mori''), ''noapte ''(''nop''ț''i''), ''poart''ă (''port''), ''roade ''(''rod''), ''soare ''(''sori''), ș''oapt''ă (ș''opti''), ''toac''ă (''toca''), ț''oale ''(ț''ol''), ''izvoare ''(''izvor''), ''zoaie ''(''zoi''), cît și cînd nu există această alternanță: ''angoas''ă, ''boare'', ''coafa'', ''croazier''ă, ''culoar'', ''doar'', ''exploata'', ''fermoar'', ''foaier'', ''foarte'', ''încoace'', ''lavoar'', ''loaz''ă, ''moar'', ''pavoaz ''și ''pavoaza'', ''pledoarie'', ''poal''ă, ''poant''ă, ''savoare'', ''toast'', ''voal ''etc.
'''4'''. După consoană, diftongul este de obicei [ŏa], dar e posibil și [ŭa]. Scrierea concordă, în general, cu pronunțarea literară (deosebirea dintre cei doi diftongi este însă minimă).


Se scriu cu ''oa ''toate substantivele și adjectivele feminine
'''a'''. Se scrie ''oa'' în majoritatea cuvintelor, atît atunci cînd există alternanță cu ''o'': ''boală'' (''boli''), ''coase'' (''cos''), ''doare'' (''dor''), ''foame'' (''înfometa''), ''goală'' (''gol''), ''joacă'' (''joc''), ''moară'' (''mori''), ''noapte'' (''nopți''), ''poartă'' (''port''), ''roade'' (''rod''), ''soare'' (''sori''), ''șoaptă'' (''șopti''), ''toacă'' (''toca''), ''țoale'' (''țol''), ''izvoare'' (''izvor''), ''zoaie'' (''zoi''), cît și cînd nu există această alternanță: ''angoasă'', ''boare'', ''coafa'', ''croazieră'', ''culoar'', ''doar'', ''exploata'', ''fermoar'', ''foaier'', ''foarte'', ''încoace'', ''lavoar'', ''loază'', ''moar'', ''pavoaz'' și ''pavoaza'', ''pledoarie'', ''poală'', ''poantă'', ''savoare'', ''toast'', ''voal'' etc.


derivate cu sufixele ''-oaic''ă, ''-oaie'', ''-oare ''și ''-toare'', ''-oas''ă, indiferent dacă au sau nu forme alternante cu ''o'': ''brînzoaic''ă, ''ho''ț''oaic', ''iepuroaic''ă, ''turcoaic''ă, ''zgrip''ț''oroaic''ă; ''c''ă''soaie'', ''g''ă''zdoaie'', ''ghionoaie'', ''t''ă''lpoaie''; ''ardoare'', ''controloare'', ''fervoare'', ''savoare'', ''strîmtoare'', ''unsoare''; ''aviatoare'', ''cioc''ă''nitoare'', ''privighetoare'', ''rezem''ă''toare'', ''zic''ă''toare''; ''b''ă''noas''ă, ''miloas''ă, ''norocoas''ă, ''vîntoas''ă etc. și substantivele neutre analizabile cu sufixul ''-oar'': ''balansoar'', ''fumoar'', ''patinoar'', ''remontoar''.
Se scriu cu ''oa'' toate substantivele și adjectivele feminine derivate cu sufixele -''oaică'', ''-oaie'', ''-oare'' și ''-toare'', -''oasă'', indiferent dacă au sau nu forme alternante cu ''o'': ''brînzoaică'', ''hoțoaică'', ''iepuroaică'', ''turcoaică'', ''zgripțoroaică''; ''căsoaie'', ''găzdoaie'', ''ghionoaie'', ''tălpoaie''; ''ardoare'', ''controloare'', ''fervoare'', ''savoare'', ''strîmtoare'', ''unsoare''; ''aviatoare'', ''ciocănitoare'', ''privighetoare'', ''rezemătoare'', ''zicătoare''; ''bănoasă'', ''miloasă'', ''norocoasă'', ''vîntoasă'' etc. și substantivele neutre analizabile cu sufixul ''-oar'': ''balansoar'', ''fumoar'', ''patinoar'', ''remontoar''.


Se scrie totdeauna ''oa ''și după consoanele [k'], [ĺ], [č], [ǧ],
Se scrie totdeauna ''oa ''și după consoanele [], [ǵ], [č], [ǧ], scrise ''chi'', ''ghi'', ''ci'', ''gi'' (cu ''i ''ca literă ajutătoare): ''chioară'', ''ochioasă''; ''ghioagă''; ''cioară'', ''picioare''; ''gioale'', ''gioarsă'', ''tutungioaică''.


scrise ''chi'', ''ghi'', ''ci'', ''gi ''(cu ''i ''ca literă ajutătoare): ''chioar''ă, ''ochioas''ă;
'''b'''. Se scrie ''ua'' (= [ŭa]) numai în cîteva neologisme:
 
''ghioag''ă; ''cioar''ă, ''picioare''; ''gioale'', ''gioars''ă, ''tutungioaic''ă.
 
b. Se scrie ''ua ''(= [ŭa]) numai în cîteva neologisme:
 
— după ''c'': ''acuarel''ă, ''cuant''ă, ''cuart''ă, ''cuar''ț, ''cuaternar'',
 
''descuama'', ''ecuadorian'', ''scuar'';
 
— după ''g'': ''guano ''— și ''guanidin''ă, ''guanin''ă —, ''guarani'',
 
''guard'', ''gua''șă, ''guatemalez'', ''iguan''ă; ''paraguayan'', ''uruguayan'';


— după ''c'': ''acuarelă'', ''cuantă'', ''cuartă'', ''cuarț'', ''cuaternar'', ''descuama'', ''ecuadorian'', ''scuar'';


— după ''g'': ''guano'' — și ''guanidină'', ''guanină'' —, ''guarani'', ''guard'', ''guașă'', ''guatemalez'', ''iguană''; ''paraguayan'', ''uruguayan'';


— după ''j'', pronunțat [h]: ''marijuana'';
— după ''j'', pronunțat [h]: ''marijuana'';
Linia 74: Linia 53:
— după ''t'': ''trotuar''.
— după ''t'': ''trotuar''.


5. Abateri de la scrierea corectă se produc în ambele direcții, scriindu-se atît ''ua ''în loc de ''oa'', cît și ''oa ''în loc de ''ua''.
'''5'''. Abateri de la scrierea corectă se produc în ambele direcții, scriindu-se atît ''ua'' în loc de ''oa'', cît și ''oa'' în loc de ''ua''.


Variantele grafice incorecte cu ''ua ''în loc de ''oa ''la început de cuvînt (de exemplu: ''uameni''), la început de silabă după vocală (de exemplu: ''suriuar''ă) și după ''i = ''[ĭ] (de exemplu: ''t''ă''mîiuas''ă) se întîlnesc numai la un nivel elementar, la cei aflați în faza de deprindere a scrisului. În aceeași situație sînt variantele de acest fel și după consoane (de exemplu: ''expluata'', ''muar''), cu excepția sufixului ''-oar ''din substantive neutre (analizabile și neanalizabile), care apare scris greșit -''uar ''și la un nivel mai înalt: ''culuar ''în loc de ''culoar'', ''fermuar ''în loc de ''fermoar'', ''patinuar ''în loc de ''patinoar''.
Variantele grafice incorecte cu ''ua'' în loc de ''oa'' la început de cuvînt (de exemplu: ''uameni''), la început de silabă după vocală (de exemplu: ''suriuară'') și după ''i'' = [ĭ] (de exemplu: ''tămîiuasă'') se întîlnesc numai la un nivel elementar, la cei aflați în faza de deprindere a scrisului. În aceeași situație sînt variantele de acest fel și după consoane (de exemplu: ''expluata'', ''muar''), cu excepția sufixului ''-oar'' din substantive neutre (analizabile și neanalizabile), care apare scris greșit -''uar'' și la un nivel mai înalt: ''culuar'' în loc de ''culoar'', ''fermuar'' în loc de ''fermoar'', ''patinuar'' în loc de ''patinoar''.


Scrierea ''-uar'' în loc de ''-oar'' este legată de obicei și de pronunțarea greșită cu ''u'' vocalic (de exemplu: [fer-mu-ar], în trei silabe, în loc de [fer-mŏar], în două). Variantele grafice și fonetice de acest tip se datoresc influenței unor cuvinte ca ''anuar'', ''osuar'', ''sanctuar'', care au altă structură morfologică și la care scrierea cu ''ua'' este corectă, corespunzînd pronunțării literare cu vocalele [u-a] repartizate în silabe diferite.


Scrierea ''-uar ''în loc de ''-oar ''este legată de obicei și de pronunțarea greșită cu ''u ''vocalic (de exemplu: [fer-mu-ar], în trei silabe, în loc de [fer-mŏar], în două). Variantele grafice și fonetice de acest tip se datoresc influenței unor cuvinte ca ''anuar'', ''osuar'', ''sanctuar'', care au altă structură morfologică și la care scrierea cu ''ua ''este corectă, corespunzînd pronunțării literare cu vocalele [u-a] repartizate în silabe diferite.
Mai numeroase sînt variantele grafice incorecte cu ''oa'' în loc de ''ua''. Ele apar frecvent la început de silabă după vocală, în unele dintre situațiile descrise sub '''2 b''':


— în formele articulate de tipul ''cafeaua'', ''ziua'', scrise greșit cu ''-oa'' (''cafeaoa'', ''pioa'', ''reaoa'', ''zioa'');


Mai numeroase sînt variantele grafice incorecte cu ''oa ''în loc de ''ua''. Ele apar frecvent la început de silabă după vocală, în unele dintre situațiile descrise sub 2 b:
— în verbele ''deșeua'', ''înșeua'', scrise greșit cu ''-oa'';


— în formele articulate de tipul ''cafeaua'', ''ziua'', scrise greșit cu ''-oa ''(''cafeaoa'', ''pioa'', ''reaoa'', ''zioa'');
— în derivatele cu sufixe care încep cu ''a'' de la teme în [ŭ]: ''băcăoan'' în loc de ''băcăuan''; ''pioar'' în loc de ''piuar''.


— în verbele ''de''ș''eua'', ''în''ș''eua'', scrise greșit cu ''-oa'';
După teme în ''-o'' apar variante grafice incorecte numai cu ''a'' în loc de ''ua'': ''roa'' în loc de ''roua''; ''a doa'' în loc de ''a doua''; ''noa'' în loc de ''noua'' (adj. art. și num. ord.); ''oa'' în loc de ''oua'' și ''ploa'' în loc de ''ploua''; ''boar'', ''oar'' în loc de ''bouar'', ''ouar''.
 
— în derivatele cu sufixe care încep cu ''a ''de la teme în [ŭ]:
 
''b''ă''c''ă''oan ''în loc de ''b''ă''c''ă''uan''; ''pioar ''în loc de ''piuar''.
 
 
După teme în ''-o ''apar variante grafice incorecte numai cu ''a ''în loc de ''ua'':''roa ''în loc de ''roua''; ''a doa ''în loc de ''a doua''; ''noa ''în loc de ''noua ''(adj. art. și num. ord.); ''oa ''în loc de ''oua ''și ''ploa ''în loc de ''ploua''; ''boar'', ''oar ''în loc de ''bouar'', ''ouar''.
 
 
Variante grafice cu ''oa ''în loc de ''ua ''se întîlnesc și după consoane, în unele dintre cuvintele enumerate sub 4 b: ''acoarel''ă în loc de ''acuarel''ă, ''scoar ''în loc de ''scuar ''și, mai ales, ''trotoar ''în loc de ''trotuar''.


Variante grafice cu ''oa'' în loc de ''ua'' se întîlnesc și după consoane, în unele dintre cuvintele enumerate sub '''4 b''': ''acoarelă'' în loc de ''acuarelă'', ''scoar'' în loc de ''scuar'' și, mai ales, ''trotoar'' în loc de ''trotuar''.


Varianta ''trotoar'', susținută și de deprinderi ortografice conforme regulilor academice din 1932, este, de fapt, normală: ea aplică regula comună pentru substantivele neutre similare ca etimologie, structură și pronunțare (''benoar'', ''budoar'', ''culoar'', ''fermoar'', ''fumoar'', ''lavoar'', ''parloar'', ''patinoar'', ''polisoar'', ''remontoar''), în raport cu care scrierea ''trotuar'', recomandată de normele în vigoare, constituie o excepție.
Varianta ''trotoar'', susținută și de deprinderi ortografice conforme regulilor academice din 1932, este, de fapt, normală: ea aplică regula comună pentru substantivele neutre similare ca etimologie, structură și pronunțare (''benoar'', ''budoar'', ''culoar'', ''fermoar'', ''fumoar'', ''lavoar'', ''parloar'', ''patinoar'', ''polisoar'', ''remontoar''), în raport cu care scrierea ''trotuar'', recomandată de normele în vigoare, constituie o excepție.


'''6'''. Dubla valoare fonetică a secvențelor grafice ''oa'' și ''ua'' favorizează existența unor variante fonetice cu hiat în loc de diftong și invers.


6. Dubla valoare fonetică a secvențelor grafice ''oa ''și ''ua ''favorizează
La cuvintele scrise cu ''oa'' variantele fonetice apar numai în neologisme. Variantele fonetice cu [o-a] în loc de [ŏa] sînt puțin numeroase: ''coafa'' și derivatele sale ''coafeză'', ''coafor'', ''coafură'' sînt pronunțate de unii vorbitori cu hiat [co-a-] în loc de diftong [cŏa-]; mai rar se întîlnesc asemenea variante la cuvintele ''toast'' și ''toasta''. Fenomenul invers, anume pronunțarea [ŏa] în loc de [o-a], apare în elementul de compunere -''zoar'' din ''hematozoar'', ''protozoare'', ''sporozoar'' etc., în substantivul ''boa'' și în familia verbului ''coagula''.
 
existența unor variante fonetice cu hiat în loc de diftong și invers.
 
La cuvintele scrise cu ''oa ''variantele fonetice apar numai în neologisme. Variantele fonetice cu [o-a] în loc de [ŏa] sînt puțin numeroase: ''coafa ''și derivatele sale ''coafez''ă, ''coafor'', ''coafur''ă sînt pronunțate de unii vorbitori cu hiat [co-a-] în loc de diftong [cŏa-]; mai rar se întîlnesc asemenea variante la cuvintele ''toast ''și ''toasta''. Fenomenul invers, anume pronunțarea [ŏa] în loc de [o-a], apare în elementul de compunere -''zoar ''din ''hematozoar'', ''protozoare'', ''sporozoar ''etc., în substantivul ''boa ''și în familia verbului ''coagula''.
 
Variante fonetice cu [u-a] în loc de [ŭa] se întîlnesc rar după vocală (''în''ș''eua ''este pronunțat uneori greșit cu ''u ''vocalic), dar frecvent după consoană: practic toate cuvintele enumerate sub 4 b au variante cu [u-a], de tipul [a-cu-a-re-lă] în loc de [a-cŭa];
 
o mențiune aparte pentru frecvența pronunțării greșite [tro-tu-ar].


Unele pronunțări de acest tip s-au impus în uz și au fost acceptate de normele actuale; este cazul cuvintelor ''ecuator ''și ''ecua''ț''ie''.
Variante fonetice cu [u-a] în loc de [ŭa] se întîlnesc rar după vocală (''înșeua'' este pronunțat uneori greșit cu ''u'' vocalic), dar frecvent după consoană: practic toate cuvintele enumerate sub '''4 b''' au variante cu [u-a], de tipul [a-cu-a-re-lă] în loc de [a-cŭa]; o mențiune aparte pentru frecvența pronunțării greșite [tro-tu-ar].


Unele pronunțări de acest tip s-au impus în uz și au fost acceptate de normele actuale; este cazul cuvintelor ''ecuator'' și ''ecuație''.


Fenomenul invers, al pronunțării cu [ŭa] în loc de [u-a], apare și el frecvent după diverse consoane: de exemplu, în adjective ca ''anual'', ''contractual'', ''eventual'', în substantivele ''anuar'', ''osuar'', ''sanctuar'', în verbele neologice ''accentua'', ''atenua'', ''continua'', ''dilua'', ''efectua'', ''evacua'', ''evalua'', ''evolua ''și, mai ales, în verbul ''lua ''(și derivatele sale ''prelua'', ''relua'') și în substantivul ''aluat''; pronunțarea [ŭa] atrage și variante grafice incorecte cu ''oa'', de exemplu ''loa'', ''aloat''.
Fenomenul invers, al pronunțării cu [ŭa] în loc de [u-a], apare și el frecvent după diverse consoane: de exemplu, în adjective ca ''anual'', ''contractual'', ''eventual'', în substantivele ''anuar'', ''osuar'', ''sanctuar'', în verbele neologice ''accentua'', ''atenua'', ''continua'', ''dilua'', ''efectua'', ''evacua'', ''evalua'', ''evolua'' și, mai ales, în verbul ''lua'' (și derivatele sale ''prelua'', ''relua'') și în substantivul ''aluat''; pronunțarea [ŭa] atrage și variante grafice incorecte cu ''oa'', de exemplu ''loa'', ''aloat''.


7. Formele de feminin sg. și pl. și de neutru pl. ale adjectivelor
'''7'''. Formele de feminin sg. și pl. și de neutru pl. ale adjectivelor cu sufixul -''uos'', care în limba literară se scriu corect cu -''uoasă'' f. sg. (nom.-ac.), -''uoase'' f. și n. pl. (și gen.-dat. f. sg.), în conformitate cu pronunțarea [-u-ŏa-], au două tipuri de variante neliterare. Pe de o parte, ca și la genul masculin, la unii vorbitori se produce înlocuirea cu sufixul -''oasă'', cu micșorarea implicită a numărului de silabe: ei pronunță și scriu ''afectos'', ''afectoasă'' în loc de ''afectuos'', ''afectuoasă''. Pe de altă parte, unii dintre vorbitorii care-l mențin pe ''u'' simplifică secvența grafică ''uoa'' renunțînd la ''o'': aceștia scriu ''afectuasă'' și de la pronunțarea [-u-ŏa-], trecînd prin faza [-u-a-], ajung la [-ŭa-]. De reținut lista adjectivelor care au forme corecte în -''uoasă'' (''-uoase''): ''afectuoasă'', ''aspectuoasă'', ''defectuoasă'', ''dezastruoasă'', ''fastuoasă'', (''in'')''fructuoasă'', ''impetuoasă'', ''incestuoasă'', ''maiestuoasă'', ''merituoasă'', ''monstruoasă'', ''onctuoasă'', ''respectuoasă'', ''sinuoasă'', ''somptuoasă'', ''tempestuoasă'', ''tumultuoasă'', ''virtuoasă'', ''voluptuoasă''.


cu sufixul -''uos'', care în limba literară se scriu corect cu ''-uoas''ă f. sg. (nom.-ac.), -''uoase ''f. și n. pl. (și gen.-dat. f. sg.), în conformitate cu pronunțarea [-u-ŏa-], au două tipuri de variante neliterare. Pe de o parte, ca și la genul masculin, la unii vorbitori se produce înlocuirea cu sufixul -''oas''ă, cu micșorarea implicită a numărului de silabe: ei pronunță și scriu ''afectos'', ''afectoas''ă în loc de ''afectuos'', ''afectuoas''ă. Pe de altă parte, unii dintre vorbitorii care-l mențin pe ''u ''simplifică secvența grafică ''uoa ''renunțînd la ''o'': aceștia scriu ''afectuas''ă și de la pronunțarea [-u-ŏa-], trecînd prin faza [-u-a-], ajung la [-ŭa-]. De reținut lista adjectivelor care au forme corecte în ''-uoas''ă (''-uoase''): ''afectuoas''ă, ''aspectuoas''ă, ''defectuoas''ă, ''dezastruoas''ă, ''fastuoas''ă, (''in'')''fructuoas''ă, ''impetuoas''ă, ''incestuoas''ă, ''maiestuoas''ă, ''merituoas''ă, ''monstruoas''ă, ''onctuoas''ă, ''respectuoas''ă, ''sinuoas''ă, ''somptuoas''ă, ''tempestuoas''ă, ''tumultuoas''ă, ''virtuoas''ă, ''voluptuoas''ă.
Uneori, prin hipercorectitudine, se face greșeala inversă, a adăugării unui ''u'' superfluu înaintea sufixului -''oasă''; de exemplu: ''dificultuoasă'' (și m. ''dificultuos'') în loc de ''dificultoasă''; ''vanituoasă'' în loc de ''vanitoasă''.


'''8'''. În numele proprii românești scrierea cu ''oa'' sau ''ua'' urmează regulile de la cuvintele comune.


Uneori, prin hipercorectitudine, se face greșeala inversă, a adăugării unui ''u ''superfluu înaintea sufixului -''oas''ă; de exemplu: ''dificultuoas''ă (și m. ''dificultuos'') în loc de ''dificultoas''ă; ''vanituoas''ă în loc de ''vanitoas''ă.8. În numele proprii romănești scrierea cu ''oa ''sau ''ua ''urmează regulile de la cuvintele comune.
Se scriu corect cu ''oa'' toponime ca ''Oarba''; ''Dîmbovicioara'', ''Ialomicioara'', ''Slătioara''; ''Brezoaia'', ''Răcoasa'', ''Timișoara'', ''Zănoaga'' și antroponime ca ''Oana''; ''Ioana'', ''Marioara'', ''Mioara''; ''Floarea'', ''Toader''.


Se scriu corect cu ''oa ''toponime ca ''Oarba''; ''Dîmbovicioara'', ''Ialomicioara'', ''Sl''ă''tioara''; ''Brezoaia'', ''R''ă''coasa'', ''Timi''ș''oara'', ''Z''ă''noaga ''și antroponime ca ''Oana''; ''Ioana'', ''Marioara'', ''Mioara''; ''Floarea'', ''Toader''.
Se scriu corect cu ''ua'' toponimele ''Sălciua'', ''Zurbaua'', de asemenea toate antroponimele și toponimele create din nume de locuitori: ''Băcăuanu'', ''Hîrlăuanu'', ''Tărcăuanu'', ''Tăzlăuanu''; ''Bîrgăuani''.


Se scriu corect cu ''ua ''toponimele ''S''ă''lciua'', ''Zurbaua'', de asemenea toate antroponimele și toponimele create din nume de locuitori: ''B''ă''c''ă''uanu'', ''Hîrl''ă''uanu'', ''T''ă''rc''ă''uanu'', ''T''ă''zl''ă''uanu''; ''Bîrg''ă''uani''.
La antroponime există unele variante grafice menținute conform dorinței purtătorilor sau/și tradiției: ''Boar''(''i'')''u'' și ''Bouar''(''i'')''u'', ''Oat''(''u'') și ''Ouatu'', ''Pioaru'' și ''Piuar''(''i'')''u'', ''Tăzlăoanu'' și ''Tăzlăuanu''; cf. și ''Băcăoanu'', ''Oar'', ''Hîrlăoanu'', ''Tarcaoanu''.


La antroponime există unele variante grafice menținute conform dorinței purtătorilor sau/și tradiției: ''Boar''(''i'')''u ''și ''Bouar''(''i'')''u'', ''Oat''(''u'') și ''Ouatu'', ''Pioaru ''și ''Piuar''(''i'')''u'', ''T''ă''zl''ă''oanu ''și ''T''ă''zl''ă''uanu''; cf. și ''B''ă''c''ă''oanu'', ''Oar'', ''Hîrl''ă''oanu'', ''Tarcaoanu''.
Scrierea oficială a toponimelor provenite din nume de grup a adoptat uneori, în mod inconsecvent, variante grafice cu -''oani'' în loc de ''-uani'': ''Crăcăoani'', ''Săbăoani'', dar ''Bîrgăuani''.


Scrierea oficială a toponimelor provenite din nume de grup a adoptat uneori, în mod inconsecvent, variante grafice cu -''oani ''în loc de ''-uani'': ''Cr''ă''c''ă''oani'', ''S''ă''b''ă''oani'', dar ''Bîrg''ă''uani''.
{{CuvinteCheie|patinoar, acuarelă, coafor, trotuar, balansoar, croazieră, lăcrămioară, ploua, oua, oaie}}
Lingviști
349 de modificări

Meniu de navigare