Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XVIII. s sau ș?”

Sari la navigare Sari la căutare
fără descrierea modificării
 
(Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator)
Linia 69: Linia 69:
Deprinderea de a nu se nota sedila la ''Ș'' duce la lectura acestei litere drept ''s'':'' St''. ''O''. ''Iosif'' (< ''Ștefan Octavian Iosif'') se citește [ste-o], iar ''S.S.F.'' (< ''Societatea de Științe Filologice'') [se-se-fe]. Vezi și '''XXVIII B 3 e'''.
Deprinderea de a nu se nota sedila la ''Ș'' duce la lectura acestei litere drept ''s'':'' St''. ''O''. ''Iosif'' (< ''Ștefan Octavian Iosif'') se citește [ste-o], iar ''S.S.F.'' (< ''Societatea de Științe Filologice'') [se-se-fe]. Vezi și '''XXVIII B 3 e'''.


9. Variante cu ''s'' pentru [ș] și cu ''ș'' pentru [s] se întîlnesc și la numele proprii românești în contexte identice cu cele descrise la '''1 — 6'''. De exemplu: ''Musceleanu'' și ''Mușceleanu''; ''Paraschiva'' și ''Parașchiva''; ''Spițeru'' și ''Șpițeru''. Unele variante se explică prin corespondente străine: ''Șimon'' pentru ''Simon'' sau ''Stefu'' pentru ''Ștefu'' (< ''Ștefan'').
'''9.''' Variante cu ''s'' pentru [ș] și cu ''ș'' pentru [s] se întîlnesc și la numele proprii românești în contexte identice cu cele descrise la '''1 — 6'''. De exemplu: ''Musceleanu'' și ''Mușceleanu''; ''Paraschiva'' și ''Parașchiva''; ''Spițeru'' și ''Șpițeru''. Unele variante se explică prin corespondente străine: ''Șimon'' pentru ''Simon'' sau ''Stefu'' pentru ''Ștefu'' (< ''Ștefan'').


Substantivele comune ''stefanian'' (perioadă geologică) și ''stefanit'' „sulfură dublă naturală de stibiu și argint” sînt raportabile la forma latinească a numelui propriu ''Ștefan'' într-o variantă parțial românizată, cu menținerea lui ''s'', dar cu ''f'' pentru ''ph''; ele provin din fr. ''stéphanien'' (denumire legată de bazinul carbonifer Saint-Etienne), respectiv fr. ''stéphanite''.
Substantivele comune ''stefanian'' (perioadă geologică) și ''stefanit'' „sulfură dublă naturală de stibiu și argint” sînt raportabile la forma latinească a numelui propriu ''Ștefan'' într-o variantă parțial românizată, cu menținerea lui ''s'', dar cu ''f'' pentru ''ph''; ele provin din fr. ''stéphanien'' (denumire legată de bazinul carbonifer Saint-Etienne), respectiv fr. ''stéphanite''.
Linia 96: Linia 96:


Neglijarea semnului diacritic al literei ''S'', ''s'' la numele proprii cehe, slovace și sîrbocroate are ca rezultat lectura lor, greșită, cu [s] în loc de [ș]: de exemplu, ''Skoda'', ''Stur'', ''Sar Planina'', ''Mestrović''. O situație asemănătoare se întîlnește la lectura numelor proprii poloneze cu ''S'': de exemplu, ''Swidnica''.
Neglijarea semnului diacritic al literei ''S'', ''s'' la numele proprii cehe, slovace și sîrbocroate are ca rezultat lectura lor, greșită, cu [s] în loc de [ș]: de exemplu, ''Skoda'', ''Stur'', ''Sar Planina'', ''Mestrović''. O situație asemănătoare se întîlnește la lectura numelor proprii poloneze cu ''S'': de exemplu, ''Swidnica''.
{{CuvinteCheie|spray, sașiu, șasiu, sfoară, spicher, șpagă, șpriț, muschetar}}
Lingviști
349 de modificări

Meniu de navigare