Lingviști
349 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?”
Sari la navigare
Sari la căutare
Articol/Mioara Avram/XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)? (vedeți sursă)
Versiunea de la data 27 septembrie 2019 16:37
, 27 septembrie 2019 16:37fără descrierea modificării
| (Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
| Linia 97: | Linia 97: | ||
La scriitorii mai vechi unele variante cu ''s'' în loc de actualul ''x'' [ks] + consoană se explică istoric prin încercările de adaptare a unor neologisme cu etimologie multiplă, în speță prin modelul italienesc al unor împrumuturi (de exemplu, numeroasele forme cu ''es-'' la Eminescu, dintre care cea mai cunoscută este ''nesplicată = neexplicată'' din ''Epigonii''). Există și în limba actuală cuvinte înrudite cu rădăcina pronunțată și scrisă diferit din cauza etimologiei directe diferite: ''expres'' < fr. ''express'' și ''exprès'', lat. ''expressus'', dar ''espresso'' „aparat de preparare rapidă a cafelei” < it. ''espresso''; ''expresiv'' < fr. ''expressif'', dar ''espressivo'' ca italienism în terminologia muzicală; cf. ''x'' în ''excita'' — și derivatele sale sufixale, precum și derivatul prefixal ''supraexcitație'' —, dar, fără justificare, ''s'' în ''surescita'' — și derivatele sale sufixale, inclusiv ''surescitație''. În unele cuvinte, înlocuirea lui ''x'' (= [ks]) cu ''s'' se poate datora și apropierii făcute între un neologism și un cuvînt vechi, mai cunoscut: de exemplu, la variantele, greșite, ''estinctor'' și (''in'')''estingibil'' în loc de ''extinctor'' și (''in'')''extingibil'' se poate presupune influența verbului ''a stinge'' (cf. și variante ca ''extingtor'', ''estingtor'' pentru substantivul ''extinctor''), la ''estorca'' în loc de ''extorca'' influența lui ''a stoarce'', iar la ''inestricabil'' în loc de ''inextricabil'' influența lui ''a strica'' (manifestată și asupra sensului acestui adjectiv; de reținut că sensul exact al lui ''inextricabil'' este „foarte complicat, din care nu te poți descurca”, nu „care nu poate fi distrus sau stricat”, cum cred unii). Tendința de reducere a grupurilor de (multe) consoane explică și grafia bizară ''misgril'', dintr-un meniu de restaurant, pentru engl. ''mixed-grill''. | La scriitorii mai vechi unele variante cu ''s'' în loc de actualul ''x'' [ks] + consoană se explică istoric prin încercările de adaptare a unor neologisme cu etimologie multiplă, în speță prin modelul italienesc al unor împrumuturi (de exemplu, numeroasele forme cu ''es-'' la Eminescu, dintre care cea mai cunoscută este ''nesplicată = neexplicată'' din ''Epigonii''). Există și în limba actuală cuvinte înrudite cu rădăcina pronunțată și scrisă diferit din cauza etimologiei directe diferite: ''expres'' < fr. ''express'' și ''exprès'', lat. ''expressus'', dar ''espresso'' „aparat de preparare rapidă a cafelei” < it. ''espresso''; ''expresiv'' < fr. ''expressif'', dar ''espressivo'' ca italienism în terminologia muzicală; cf. ''x'' în ''excita'' — și derivatele sale sufixale, precum și derivatul prefixal ''supraexcitație'' —, dar, fără justificare, ''s'' în ''surescita'' — și derivatele sale sufixale, inclusiv ''surescitație''. În unele cuvinte, înlocuirea lui ''x'' (= [ks]) cu ''s'' se poate datora și apropierii făcute între un neologism și un cuvînt vechi, mai cunoscut: de exemplu, la variantele, greșite, ''estinctor'' și (''in'')''estingibil'' în loc de ''extinctor'' și (''in'')''extingibil'' se poate presupune influența verbului ''a stinge'' (cf. și variante ca ''extingtor'', ''estingtor'' pentru substantivul ''extinctor''), la ''estorca'' în loc de ''extorca'' influența lui ''a stoarce'', iar la ''inestricabil'' în loc de ''inextricabil'' influența lui ''a strica'' (manifestată și asupra sensului acestui adjectiv; de reținut că sensul exact al lui ''inextricabil'' este „foarte complicat, din care nu te poți descurca”, nu „care nu poate fi distrus sau stricat”, cum cred unii). Tendința de reducere a grupurilor de (multe) consoane explică și grafia bizară ''misgril'', dintr-un meniu de restaurant, pentru engl. ''mixed-grill''. | ||
Datorită existenței acestei greșeli și din dorința de a o evita — deci prin ceea ce se numește hipercorectitudine —, ''s'' urmat de o consoană este transformat uneori în grupul [ks] în cuvinte ca ''distins'', ''distrat'', pronunțate greșit [dikstins], [dikstrat] (și scrise ''dicstins'', ''dixtrat''). Fenomenul are, din păcate, o mare răspîndire la ''s'' precedat de ''e'' și urmat de consoană, poziție în care intervine și analogia cu prefixul ''ex''-, spunîndu-se (și scriindu-se) greșit ''excadră'' — și ''excadrilă'', ''excadron'' —, ''excalada'', ''excalator'', ''excală'', ''excalop'', ''excamota'', ''excapadă'', ''excară'', ''exchiva'', ''excorta'', ''excroc'' — și ''excrocherie'' —, ''exhatologie'', ''expadrilă'', ''experanto'', ''explanadă'', ''exter'', ''extompa'', ''extradă'', ''extropiat'' în locul formelor corecte cu ''s'': ''escadră'' — și ''escadrilă'', ''escadron'' —, ''escalada'', ''escalator'', ''escală'', ''escalop'', ''escamota'', ''escapadă'', ''escară'', ''eschiva'', ''escorta'', ''escroc'' — și ''escrocherie'' —, ''eshatologie'', ''espadrilă'', ''esperanto'', ''esplanadă'', ''ester'',''estompa'', ''estradă'', ''estropiat''. | Datorită existenței acestei greșeli și din dorința de a o evita — deci prin ceea ce se numește hipercorectitudine —, ''s'' urmat de o consoană este transformat uneori în grupul [ks] în cuvinte ca ''distins'', ''distrat'', pronunțate greșit [dikstins], [dikstrat] (și scrise ''dicstins'', ''dixtrat''). Fenomenul are, din păcate, o mare răspîndire la ''s'' precedat de ''e'' și urmat de consoană, poziție în care intervine și analogia cu prefixul ''ex''-, spunîndu-se (și scriindu-se) greșit ''excadră'' — și ''excadrilă'', ''excadron'' —, ''excalada'', ''excalator'', ''excală'', ''excalop'', ''excamota'', ''excapadă'', ''excară'', ''exchiva'', ''excorta'', ''excroc'' — și ''excrocherie'' —, ''exhatologie'', ''expadrilă'', ''experanto'', ''explanadă'', ''exter'', ''extompa'', ''extradă'', ''extropiat'' în locul formelor corecte cu ''s'': ''escadră'' — și ''escadrilă'', ''escadron'' —, ''escalada'', ''escalator'', ''escală'', ''escalop'', ''escamota'', ''escapadă'', ''escară'', ''eschiva'', ''escorta'', ''escroc'' — și ''escrocherie'' —, ''eshatologie'', ''espadrilă'', ''esperanto'', ''esplanadă'', ''ester'', ''estompa'', ''estradă'', ''estropiat''. | ||
Distincția între ''x'' (= [ks]) și ''s'' urmate de consoană trebuie respectată, între altele, și pentru că ea servește uneori la deosebirea unor cuvinte paronime, ca substantivele ''text'' și ''test'', substantivul ''context'' și verbul (ind. prez, 1 sg.) ''contest'', dubletele etimologice ''expune'' și ''spune'' (cf. ''expus'' — ''e spus''). | Distincția între ''x'' (= [ks]) și ''s'' urmate de consoană trebuie respectată, între altele, și pentru că ea servește uneori la deosebirea unor cuvinte paronime, ca substantivele ''text'' și ''test'', substantivul ''context'' și verbul (ind. prez, 1 sg.) ''contest'', dubletele etimologice ''expune'' și ''spune'' (cf. ''expus'' — ''e spus''). | ||
| Linia 113: | Linia 113: | ||
De la numele literei ''x'' s-a format și un verb, neînregistrat în dicționare, (''a icsa'' „a anula un text dactilografiat prin scrierea suprapusă a mai mulți ''x''”. | De la numele literei ''x'' s-a format și un verb, neînregistrat în dicționare, (''a icsa'' „a anula un text dactilografiat prin scrierea suprapusă a mai mulți ''x''”. | ||
'''6.''' Cele spuse pînă acum cu privire la litera ''x'' și la pronunțarea ei sînt valabile numai pentru ortografia și ortoepia limbii române (pentru cuvinte comune și pentru nume proprii de persoană ale unor români sau alte nume proprii adaptate). E bine de știut că în alfabetul latin folosit de alte limbi litera ''x'' are diferite valori și ca atare în numele proprii neadaptate trebuie citită conform regulilor din limba respectivă. | |||
Ea se citește [h] în spaniolă: de exemplu, în numele localității ''Xeres'' (devenit și substantiv comun, ca nume de vin). Prin tradiție noi pronunțăm cu [ks] numele statului ''Mexic'' în această formă, adaptată, cu finală consonantică; în numele, neadaptat, al capitalei acestui stat, ''Ciudad de Mexico'', litera ''x'' trebuie pronunțată însă [h] (aproximativ [Siudá de Méhico]). | |||
În franceză ea se citește uneori [s]: numele orașului ''Bruxelles'', capitala Belgiei, se pronunță corect cu [s], nu cu [ks] (deci [Brüsél]). | În franceză ea se citește uneori [s]: numele orașului ''Bruxelles'', capitala Belgiei, se pronunță corect cu [s], nu cu [ks] (deci [Brüsél]). | ||
| Linia 129: | Linia 122: | ||
Grupurile de litere ''cs'' și ''cz'' au și ele valori diferite în unele limbi. Ele trebuie citite [č] (= ci) în nume proprii maghiare și poloneze; de exemplu: ''Csáki'', ''Czerny'', ''Mickiewicz'' (= [Mițkievič]), ''Mohács''. | Grupurile de litere ''cs'' și ''cz'' au și ele valori diferite în unele limbi. Ele trebuie citite [č] (= ci) în nume proprii maghiare și poloneze; de exemplu: ''Csáki'', ''Czerny'', ''Mickiewicz'' (= [Mițkievič]), ''Mohács''. | ||
{{CuvinteCheie|cocs, facsimil, rucsac, sconcs, zigzag, eczemă, xilofon, linx, sfinx, fix, examen, exact, espresso, escroc}} | |||