Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXII. y sau i, ai?”

Sari la navigare Sari la căutare
fără descrierea modificării
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 38: Linia 38:


'''f.''' În cuvinte — mai ales nume proprii — transliterate din alfabetul grecesc, care de obicei au paralel și o variantă adaptată, cu ''i'': de exemplu, ''Dionysos'' și ''Dionisiu'', ''Aischylos'' și ''Eschil'', ''Lysimachos'' și ''Lisimah'', ''Scylla'' și ''Scila'', ''Styx'' și ''Stix'', ''Tyr'' și ''Tir''.
'''f.''' În cuvinte — mai ales nume proprii — transliterate din alfabetul grecesc, care de obicei au paralel și o variantă adaptată, cu ''i'': de exemplu, ''Dionysos'' și ''Dionisiu'', ''Aischylos'' și ''Eschil'', ''Lysimachos'' și ''Lisimah'', ''Scylla'' și ''Scila'', ''Styx'' și ''Stix'', ''Tyr'' și ''Tir''.


'''2.''' Valorile fonetice ale literei ''y'' diferă, în general, atît după vecinătățile și poziția ei în cuvînt, cît și — mai ales la numele proprii — după originea cuvîntului în care se găsește.
'''2.''' Valorile fonetice ale literei ''y'' diferă, în general, atît după vecinătățile și poziția ei în cuvînt, cît și — mai ales la numele proprii — după originea cuvîntului în care se găsește.


a. Se scrie și se pronunță vocala [i] în următoarele contexte:
'''a.''' Se scrie ''y'' și se pronunță vocala [i] în următoarele contexte:


— la început de cuvînt + consoană (''ylang-ylang'', ''ypresian'', ''yterbiu'');
— la început de cuvînt + consoană (''ylang-ylang'', ''ypresian'', ''yterbiu'');
Linia 57: Linia 51:
— la sfîrșit de cuvînt după consoană: ''henry'', ''sexy'', ''tory''; ''Baconsky'', ''Pallady''.
— la sfîrșit de cuvînt după consoană: ''henry'', ''sexy'', ''tory''; ''Baconsky'', ''Pallady''.


b. Se scrie și se pronunță semiconsoana [ĭ]:
'''b.''' Se scrie și se pronunță semiconsoana [ĭ]:


— la început de cuvînt + vocală, cu care [ĭ] formează un diftong ascendent (''yankeu'', ''yemenit'', ''yoga'', ''yucca'', ''Yorceanu'');
— la început de cuvînt + vocală, cu care [ĭ] formează un diftong ascendent (''yankeu'', ''yemenit'', ''yoga'', ''yucca'', ''Yorceanu'');
Linia 63: Linia 57:
— la început de silabă după vocală și + vocală, cu care [ĭ] formează un diftong ascendent (''paraguayan'', ''uruguayan'');
— la început de silabă după vocală și + vocală, cu care [ĭ] formează un diftong ascendent (''paraguayan'', ''uruguayan'');


— după vocală, cu care [ĭ] formează un diftong descendent, și + consoană (pl., ''roylon'');  
— după vocală, cu care [ĭ] formează un diftong descendent, și + consoană (''old-boys'' pl., ''roylon'');  


— la sfîrșit de cuvînt după vocală, cu care [ĭ] formează un diftong descendent (''disc-jockey'', ''fairplay'', ''old-boy'', ''spray'').
— la sfîrșit de cuvînt după vocală, cu care [ĭ] formează un diftong descendent (''disc-jockey'', ''fairplay'', ''old-boy'', ''spray'').


c. Se scrie și se pronunță diftongul [aĭ] după consoană în unele cuvinte de origine engleză: ''by-pass'', și (silaba pronunțată [baĭ] ); și (pronunțate [daĭk]).
'''c.''' Se scrie ''y'' și se pronunță diftongul [aĭ] după consoană în unele cuvinte de origine engleză: ''by-pass'', ''Byron'' și ''byronian'' (silaba ''by'' pronunțată [baĭ] ); ''Dyke'' și ''dyke'' (pronunțate [daĭk]).
 
'''d.''' În numele proprii străine ''y'' poate avea și alte valori, de exemplu:


d. În numele proprii străine poate avea și alte valori, de exemplu:
— marcă a caracterului palatal al consoanei precedente în nume maghiare: ''Balvanyos'' (silaba -''nyos'' pronunțată [ńoș]), ''Nagy'' [nåǵ];


— marcă a caracterului palatal al consoanei precedente în nume maghiare: (silaba pronunțată [ńoș]), [nôğ];— [î] în unele nume poloneze: ''Bytom'', ''Lysa Gora'', ''Olsztyn'';
— [î] în unele nume poloneze: ''Bytom'', ''Lysa Gora'', ''Olsztyn'';


— [ü] în nume daneze: și suedeze: ''Rydberg'';
— [ü] în nume daneze: ''Nyrop'' și suedeze: ''Rydberg'';


— [ă] în unele nume englezești: ''Byrd''.
— [ă] în unele nume englezești: ''Byrd''.


Este evident că pentru pronunțarea corectă a cuvintelor scrise cu — mai ales a numelor proprii — este necesară fie cunoașterea etimologiei lor (și a regulilor din limba de origine), fie cunoașterea indicațiilor ortoepice din dicționare speciale.
Este evident că pentru pronunțarea corectă a cuvintelor scrise cu ''y'' — mai ales a numelor proprii — este necesară fie cunoașterea etimologiei lor (și a regulilor din limba de origine), fie cunoașterea indicațiilor ortoepice din dicționare speciale.
 
3. Uneori litera este folosită în cuvinte pentru care normele actuale recomandă altfel de scriere.


a. Nu se scrie ''y'', ci ''i'', în neologisme adaptate, ca ''iac'', ''iaht'', ''iard'', ''idi''ș, ''iod/iot'', ''iol''ă, ''iperit''ă, ''iurt''ă; ''dandi'', ''derbi'', ''dinam'', ''din''ă, ''hidrant'', ''hipi'', ''hochei'', ''mirt'', ''piramidon'', ''rugbi'', ''simpozion'', ''vinil'', ''volei'', toate formațiile cu prefixele ''hiper''- (''hipercritic'', etc.) și ''hipo''- (''hipogastru'', etc.) și cele cu elemente de compunere ca ''dis''- (''dischinezie'', etc.), (''hidrargir'', etc.), (''psihologie'', etc.), (''tipografie'', etc.), (''xilofon'', etc.). Se scriu de asemenea cu numele proprii (și ''iugoslav''), (și ''savoiard''), (și ''sirian''), (și ''tokiot'').
'''3.''' Uneori litera este folosită în cuvinte pentru care normele actuale recomandă altfel de scriere.


Nu se recomandă scrierea cu în prenumele românești. Se scrie deci în ''Lidia'', ''Mia'', ''Olimpia'', ''Olimpiu'', ''Silvia'', și în hipocoristice ca ''Adi'', ''Ani'', ''Cati'', ''Cristi'', ''Didi'', ''Eti'', ''Lili'', ''Mimi'', ''Mi''ț''i'', ''Neli'', ''Nu''ț''i'', ''Pusi'', ''Pu''ș''i'', ''Riri'', Ș''tefi'', ''Tili'', ''Titi'', ''Vali'', ''Vivi'', ''Zizi''.
'''a.''' Nu se scrie ''y'', ci ''i'', în neologisme adaptate, ca ''iac'', ''iaht'', ''iard'', ''idiș'', ''iod/iot'', ''iolă'', ''iperită'', ''iurtă''; ''dandi'', ''derbi'', ''dinam'', ''dină'', ''hidrant'', ''hipi'', ''hochei'', ''mirt'', ''piramidon'', ''rugbi'', ''simpozion'', ''vinil'', ''volei'', toate formațiile cu prefixele ''hiper''- (''hipercritic'', ''hipertrofie'' etc.) și ''hipo''- (''hipogastru'', ''hiposulfit'' etc.) și cele cu elemente de compunere ca ''dis''- (''dischinezie'', ''distrofie'' etc.), ''hidro''- (''hidrargir'', ''hidrodinamic'' etc.), ''psiho''- (''psihologie'', ''psihoterapie'' etc.), ''tipo''- (''tipografie'', ''tipometru'' etc.), ''xilo''- (''xilofon'', ''xilografie'' etc.). Se scriu de asemenea cu ''i'' numele proprii ''Iugoslavia'' (și ''iugoslav''), ''Savoia'' (și ''savoiard''), ''Siria'' (și ''sirian''), ''Tokio'' (și ''tokiot'').


Nu se recomandă scrierea cu ''y'' în prenumele românești. Se scrie deci cu ''i'' în ''Lidia'', ''Mia'', ''Olimpia'', ''Olimpiu'', ''Silvia'', ''Silviu'' și în hipocoristice ca ''Adi'', ''Ani'', ''Cati'', ''Cristi'', ''Didi'', ''Eti'', ''Lili'', ''Mimi'', ''Miți'', ''Neli'', ''Nuți'', ''Pusi'', ''Puși'', ''Riri'', ''Ștefi'', ''Tili'', ''Titi'', ''Vali'', ''Vivi'', ''Zizi''.


Variantele grafice cu ale unor asemenea prenume — ca, de altfel, și ale numelor de familie românești, de exemplu în loc de — sînt o dovadă de snobism.
Variantele grafice cu ''y'' ale unor asemenea prenume — ca, de altfel, și ale numelor de familie românești, de exemplu ''Ursaky'' în loc de ''Ursachi'' — sînt o dovadă de snobism.


'''b.''' Nu se scrie ''y'', ci ''ai'', în neologisme adaptate, ca ''nailon''.


b. Nu se scrie ''y'', ci ''ai'', în neologisme adaptate, ca ''nailon''.
{{CuvinteCheie|ylang-ylang, yoga, copy-right, hobby, fairplay, sexy, spray, iaht, dandi, volei}}
Lingviști
349 de modificări

Meniu de navigare