Lingviști
349 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXIII. Literă unică sau repetată (dublă, triplă)?”
Sari la navigare
Sari la căutare
Articol/Mioara Avram/XXIII. Literă unică sau repetată (dublă, triplă)? (vedeți sursă)
Versiunea de la data 27 septembrie 2019 16:56
, 27 septembrie 2019 16:56fără descrierea modificării
| (Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
| Linia 7: | Linia 7: | ||
'''1.''' Dublarea (sau triplarea etc.) unei litere care notează o vocală corespunde de obicei unor realități fonetice: fie pronunțării distincte în hiat (în silabe diferite) a două vocale identice, fie pronunțării unei vocale lungi; dublarea poate fi însă și lipsită de valoare fonetică. | '''1.''' Dublarea (sau triplarea etc.) unei litere care notează o vocală corespunde de obicei unor realități fonetice: fie pronunțării distincte în hiat (în silabe diferite) a două vocale identice, fie pronunțării unei vocale lungi; dublarea poate fi însă și lipsită de valoare fonetică. | ||
'''a.''' Repetarea — în pronunțare și în scris — a unei vocale și litere corespunzătoare poate avea loc la întîlnirea unui formant (prefix sau element de compunere) terminat în vocală cu un cuvînt (temă) care începe cu aceeași vocală: ''contraatac'', ''paraaldehidă'', ''supraalimenta'', ''ultraaglomerat''; ''neeuclidian'', ''reedita'', ''preexista'', ''teleenciclopedie''; ''antiimperialist'', ''toxiinfecție''; ''coopera'' — și familia: ''cooperant'', ''cooperativă'', ''cooperativiza'', ''cooperator'', ''cooperație'' —, ''microorganism'' etc. sau la întîlnirea unei teme terminate în vocală cu un afix flexionar (desinență, sufix verbal) sau lexical care începe cu aceeași vocală: ''creez'', ''licee''; ''aliniind'', ''fiind'' — și ''fiindcă'' —, ''ființă'', ''scriind'', ''scriitor''; '' | '''a.''' Repetarea — în pronunțare și în scris — a unei vocale și litere corespunzătoare poate avea loc la întîlnirea unui formant (prefix sau element de compunere) terminat în vocală cu un cuvînt (temă) care începe cu aceeași vocală: ''contraatac'', ''paraaldehidă'', ''supraalimenta'', ''ultraaglomerat''; ''neeuclidian'', ''reedita'', ''preexista'', ''teleenciclopedie''; ''antiimperialist'', ''toxiinfecție''; ''coopera'' — și familia: ''cooperant'', ''cooperativă'', ''cooperativiza'', ''cooperator'', ''cooperație'' —, ''microorganism'' etc. sau la întîlnirea unei teme terminate în vocală cu un afix flexionar (desinență, sufix verbal) sau lexical care începe cu aceeași vocală: ''creez'', ''licee''; ''aliniind'', ''fiind'' — și ''fiindcă'' —, ''ființă'', ''scriind'', ''scriitor''; ''asiduu'', ''atuuri'', ''vacuum'' — și familia: ''vacuumare'', ''vacuummetru'' — etc. | ||
Secvențele ''ee'', ''ii'', ''uu'' se pronunță de obicei [eĭe], [iĭi], [uŭu]. Vezi și '''IV''', '''VIII'''. | Secvențele ''ee'', ''ii'', ''uu'' se pronunță de obicei [eĭe], [iĭi], [uŭu]. Vezi și '''IV''', '''VIII'''. | ||
| Linia 29: | Linia 29: | ||
'''d.''' Dublarea unei litere care notează o vocală se poate datora, în nume proprii străine și în neologisme neadaptate, unor reguli ortografice străine, marcînd un anumit fel de lectură: de exemplu, ''ee'' pentru [i] în ''feedback'' [fid-bec] sau ''oo'' pentru [u] în ''boom'' [bum], după regulile limbii engleze. | '''d.''' Dublarea unei litere care notează o vocală se poate datora, în nume proprii străine și în neologisme neadaptate, unor reguli ortografice străine, marcînd un anumit fel de lectură: de exemplu, ''ee'' pentru [i] în ''feedback'' [fid-bec] sau ''oo'' pentru [u] în ''boom'' [bum], după regulile limbii engleze. | ||
2. Repetarea literelor ''e'', ''i'', ''u'' (dublarea tuturor acestora și triplarea numai a literei ''i'') se poate datora și dublei valori fonetice a acestor litere, care notează atît vocale, cît și semiconsoane (i, u) sau/și semivocale (e). | '''2.''' Repetarea literelor ''e'', ''i'', ''u'' (dublarea tuturor acestora și triplarea numai a literei ''i'') se poate datora și dublei valori fonetice a acestor litere, care notează atît vocale, cît și semiconsoane (i, u) sau/și semivocale (e). | ||
Secvența grafică ''ee'' corespunde vocalei [e] urmate de semiconsoana [ĭ] în cuvinte ca ''agreează'', ''aleea'', ''creează'', ''egeean'', ''ideea'' etc. și în nume proprii precum ''Coreea'' — și ''coreean'' —, ''Crimeea'', ''Doroteea'', ''Medeea'' etc. | Secvența grafică ''ee'' corespunde vocalei [e] urmate de semiconsoana [ĭ] în cuvinte ca ''agreează'', ''aleea'', ''creează'', ''egeean'', ''ideea'' etc. și în nume proprii precum ''Coreea'' — și ''coreean'' —, ''Crimeea'', ''Doroteea'', ''Medeea'' etc. | ||
| Linia 75: | Linia 75: | ||
Litera ''g'' nu se dublează niciodată în condiții asemănătoare. | Litera ''g'' nu se dublează niciodată în condiții asemănătoare. | ||
Se scrie corect numai ''g'' (= [ǧ]) în cuvintele ''sugera'', ''sugestie'' (nu ''suggera'', ''suggestie''). Pentru grafia cu ''gg'' = [g] în ''loggia'' vezi d. | Se scrie corect numai ''g'' (= [ǧ]) în cuvintele ''sugera'', ''sugestie'' (nu ''suggera'', ''suggestie''). Pentru grafia cu ''gg'' = [g] în ''loggia'' vezi '''d.''' | ||
'''d.''' Dublarea fără valoare fonetică a unei litere care notează o consoană se întîlnește în următoarele situații: | '''d.''' Dublarea fără valoare fonetică a unei litere care notează o consoană se întîlnește în următoarele situații: | ||
| Linia 92: | Linia 81: | ||
— în neologisme neadaptate, de obicei în poziție intervocalică (''babeurre'', ''babbit'', ''loggia'', ''rummy'', ''sgraffito'', ''soccer'', ''zeppelin'') sau la sfîrșit de cuvînt (''loess'', ''gauss'', ''watt''), în mod excepțional înaintea unei consoane (''quattrocento'', ''rickettsii''; cf. și ''mass-media''); | — în neologisme neadaptate, de obicei în poziție intervocalică (''babeurre'', ''babbit'', ''loggia'', ''rummy'', ''sgraffito'', ''soccer'', ''zeppelin'') sau la sfîrșit de cuvînt (''loess'', ''gauss'', ''watt''), în mod excepțional înaintea unei consoane (''quattrocento'', ''rickettsii''; cf. și ''mass-media''); | ||
Finalele ''ss'', ''tt'' de la singularul substantivelor masculine alternează la plural cu consoanele simple ''ș'', respectiv ''ț'': ''gauss'' — ''gauși'', ''watt'' —''wați''. Intervocalicul ''zz'' are valoarea [ț] în italienismele din terminologia muzicală ''mezza-voce'', ''mezzo-forte'', ''mezzo-piano'', ''mezzo-soprană'', ''pizzicato'' și din terminologia gravurii ''mezzo-tinto'', precum și în ''pizza''. | |||
Nu se dublează consoana intervocalică din ''casă'' „casierie, seif”, ''masă'' „mulțime”, ''rasă'' „grup biologic” (la care scrierea cu -''ss''-, recomandată în 1904, este abolită în 1932), ''corida'', ''hipism'', ''moto'', ''siroco'', nici consoana finală din ''bos'', ''stres'' (intervocalică în forma articulată ''bosul'', ''stresul'' și în derivatele ''stresa'', ''stresant''). | |||
La unele cuvinte pentru care se admit cîte două variante — adaptată și neadaptată — deosebirea poate consta în absența/prezența consoanei duble: ''golgheter/goal-getter''; ''șiling''/''shilling''. Sufixul neologic românizat este -''isim'', cu un singur ''s'' (''generalisim'', ''rarisim'' etc.), dar sufixul italian din terminologia muzicală -''issimo'' se scrie cu ''ss'': ''fortissimo'', ''pianissimo''. | |||
— în nume proprii străine și în derivatele lor: toponime ca ''Andorra'' (și ''andorran''), ''Bissau'', ''Bruxelles'' (și ''bruxellez''), ''Ottawa'', (''La'') ''Valletta''; antroponime ca ''Hess'' (și ''hessian''), ''Russell'' (și ''russellian''); | |||
— în nume proprii românești (antroponime), conform dorinței purtătorilor: prenume ca ''Anna'', ''Marietta'', ''Pussi'', ''Sabba'' (Ștefănescu), ''Stella''; nume de familie ca ''Alessandrescu'', ''Bolliac'', ''Filotti'', ''Lecca''; ''Massim'', ''Mille'', ''Millo'', ''Nottara'', ''Pann'', ''Philippide'', ''Pillat'', ''Rosetti'', ''Tattarescu'', ''Tell'', ''Zirra'', ''Zotta''. | |||
Secvența'' zz ''are valoarea [ț] în ''Negruzzi''. | |||
Dacă în numele de familie ale unor personalități dublarea consoanei este respectată mai ales în virtutea tradiției, la prenume și la numele de familie fără istorie acest fenomen nu are justificare; el denotă de obicei snobismul purtătorilor. | |||
{{CuvinteCheie|coopera, contraatac, teleenciclopedie, crea, alcool, feedback, boom, agrea, continuu, ambiguu, înnebuni, înnoi, înota, stres, fortissimo}} | |||