Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXIII. Literă unică sau repetată (dublă, triplă)?”

Sari la navigare Sari la căutare
Linia 76: Linia 76:


Se scrie corect numai ''g'' (= [ǧ]) în cuvintele ''sugera'', ''sugestie'' (nu ''suggera'', ''suggestie''). Pentru grafia cu ''gg'' = [g] în ''loggia'' vezi d.
Se scrie corect numai ''g'' (= [ǧ]) în cuvintele ''sugera'', ''sugestie'' (nu ''suggera'', ''suggestie''). Pentru grafia cu ''gg'' = [g] în ''loggia'' vezi d.


'''d.''' Dublarea fără valoare fonetică a unei litere care notează o consoană se întîlnește în următoarele situații:
'''d.''' Dublarea fără valoare fonetică a unei litere care notează o consoană se întîlnește în următoarele situații:


— în neologisme neadaptate, de obicei în poziție intervocalică (''babeurre'', ''babbit'', ''loggia'', ''rummy'', ''sgraffito'', ''soccer'', ''zeppelin'') sau la sfîrșit de cuvînt (''loess'', ''gauss'', ''watt''), în mod excepțional înaintea unei consoane (''quattrocento'', ''rickettsii''; cf. și ''mass-media'');
— în neologisme neadaptate, de obicei în poziție intervocalică (''babeurre'', ''babbit'', ''loggia'', ''rummy'', ''sgraffito'', ''soccer'', ''zeppelin'') sau la sfîrșit de cuvînt (''loess'', ''gauss'', ''watt''), în mod excepțional înaintea unei consoane (''quattrocento'', ''rickettsii''; cf. și ''mass-media'');


Finalele ''ss'', ''tt'' de la singularul substantivelor masculine alternează la plural cu consoanele simple ș, respectiv ț: ''gauss'' — ''gauși'', ''watt'' —''wați''. Intervocalicul ''zz'' are valoarea [ț] în italienismele din terminologia muzicală ''mezza-voce'', ''mezzo-forte'', ''mezzo-piano'', ''mezzo-soprană'', ''pizzicato'' și din terminologia gravurii ''mezzo-tinto'', precum și în ''pizza''.
Finalele ''ss'', ''tt'' de la singularul substantivelor masculine alternează la plural cu consoanele simple ș, respectiv ț: ''gauss'' — ''gauși'', ''watt'' —''wați''. Intervocalicul ''zz'' are valoarea [ț] în italienismele din terminologia muzicală ''mezza-voce'', ''mezzo-forte'', ''mezzo-piano'', ''mezzo-soprană'', ''pizzicato'' și din terminologia gravurii ''mezzo-tinto'', precum și în ''pizza''.


Nu se dublează consoana intervocalică din ''cas''ă „casierie, seif”, ''mas''ă „mulțime”, ''ras''ă „grup biologic” (la care scrierea cu -''ss''-, recomandată în 1904, este abolită în 1932), ''corida'', ''hipism'', ''moto'', ''siroco'', nici consoana finală
Nu se dublează consoana intervocalică din ''casă'' „casierie, seif”, ''masă'' „mulțime”, ''rasă'' „grup biologic” (la care scrierea cu -''ss''-, recomandată în 1904, este abolită în 1932), ''corida'', ''hipism'', ''moto'', ''siroco'', nici consoana finală din ''bos'', ''stres'' (intervocalică în forma articulată ''bosul'', ''stresul'' și în derivatele ''stresa'', ''stresant'').
 
din ''bos'', ''stres'' (intervocalică în forma articulată ''bosul'', ''stresul'' și în derivatele ''stresa'', ''stresant'').
 
La unele cuvinte pentru care se admit cîte două variante — adaptată și neadaptată — deosebirea poate consta în absența/prezența consoanei duble: ''golgheter/goal-getter''; ș''iling''/''shilling''. Sufixul neologic românizat este -''isim'', cu un singur ''s'' (''generalisim'', ''rarisim'' etc.), dar sufixul italian din terminologia muzicală -''issimo'' se scrie cu ''ss'': ''fortissimo'', ''pianissimo''.


La unele cuvinte pentru care se admit cîte două variante — adaptată și neadaptată — deosebirea poate consta în absența/prezența consoanei duble: ''golgheter/goal-getter''; ''șiling''/''shilling''. Sufixul neologic românizat este -''isim'', cu un singur ''s'' (''generalisim'', ''rarisim'' etc.), dar sufixul italian din terminologia muzicală -''issimo'' se scrie cu ''ss'': ''fortissimo'', ''pianissimo''.


— în nume proprii străine și în derivatele lor: toponime ca ''Andorra'' (și ''andorran''), ''Bissau'', ''Bruxelles'' (și ''bruxellez''), ''Ottawa'', (''La'')'' Valletta''; antroponime ca ''Hess'' (și ''hessian''), ''Russell'' (și ''russellian'');
— în nume proprii străine și în derivatele lor: toponime ca ''Andorra'' (și ''andorran''), ''Bissau'', ''Bruxelles'' (și ''bruxellez''), ''Ottawa'', (''La'') ''Valletta''; antroponime ca ''Hess'' (și ''hessian''), ''Russell'' (și ''russellian'');


— în nume proprii românești (antroponime), conform dorinței purtătorilor: prenume ca ''Anna'', ''Marietta'', ''Pussi'', ''Sabba'' (Ștefănescu), ''Stella''; nume de familie ca ''Alessandrescu'', ''Bolliac'', ''Filotti'', ''Lecca''; ''Massim'', ''Mille'', ''Millo'', ''Nottara'', ''Pann'', ''Philippide'', ''Pillat'', ''Rosetti'', ''Tattarescu'', ''Tell'', ''Zirra'', ''Zotta''.Secvența'' zz ''are valoarea [ț] în ''Negruzzi''.
— în nume proprii românești (antroponime), conform dorinței purtătorilor: prenume ca ''Anna'', ''Marietta'', ''Pussi'', ''Sabba'' (Ștefănescu), ''Stella''; nume de familie ca ''Alessandrescu'', ''Bolliac'', ''Filotti'', ''Lecca''; ''Massim'', ''Mille'', ''Millo'', ''Nottara'', ''Pann'', ''Philippide'', ''Pillat'', ''Rosetti'', ''Tattarescu'', ''Tell'', ''Zirra'', ''Zotta''.


Secvența'' zz ''are valoarea [ț] în ''Negruzzi''.


Dacă în numele de familie ale unor personalități dublarea consoanei este respectată mai ales în virtutea tradiției, la prenume și la numele de familie fără istorie acest fenomen nu are justificare; el denotă de obicei snobismul purtătorilor.
Dacă în numele de familie ale unor personalități dublarea consoanei este respectată mai ales în virtutea tradiției, la prenume și la numele de familie fără istorie acest fenomen nu are justificare; el denotă de obicei snobismul purtătorilor.