Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXVIII. Abrevierile”

Articol/Mioara Avram/XXVIII. Abrevierile (vedeți sursă)

Versiunea de la data 2 decembrie 2018 10:47

187 de octeți adăugați , 2 decembrie 2018 10:47

→‎XXVIII. Abrevierile

Anca Alexandru

Lingviști

349 de modificări

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 <center>'''Mioara Avram''' - ''Ortografie pentru toți'', 2002</center>
-== XXVIII. Abrevierile ==
+== '''XXVIII.''' Abrevierile ==
 Abrevierile sau prescurtările se folosesc — mai ales în scris, dar uneori și în vorbire — pentru economie de spațiu și de timp. Ele sînt caracteristice limbajului tehnico-științific și celui administrativ, care utilizează, cu mare frecvență, diverse abrevieri convenționale (îndeosebi simboluri și indicații bibliografice), dar unele abrevieri apar și în alte stiluri funcționale; cel mai puțin se întîlnesc în stilul beletristic.
-A. Abrevierile pot fi clasificate din diverse puncte de vedere:
+'''A.''' Abrevierile pot fi clasificate din diverse puncte de vedere: după natura lor pur grafică sau/și orală; după aria, gradul și restricțiile de folosire (generale și speciale, chiar particulare; uzuale sau curente și rare, chiar ocazionale; libere sau absolute și contextuale); după caracterul lor național sau internațional, de unde și concordanța sau neconcordanța cu cuvîntul reprezentat și folosirea unor litere din alte alfabete; după sensul sau valoarea lor (monovalente și polivalente pe plan lexical și gramatical); după categoriile lingvistice ale bazelor abreviate (cuvinte simple, cuvinte compuse, îmbinări de cuvinte; părți de vorbire și clase sau specii ale acestora, ca substantivele comune și proprii, pronumele de politețe; categorii onomasiologice); după felul abrevierii (pur literale — cu litere din alfabetul limbii române sau/și cu litere din alte alfabete — și mixte, realizate din litere asociate cu cifre sau cu alte semne grafice); după mecanismul de obținere a abrevierii (din litere inițiale, din litere nesuccesive și din fragmente de cuvinte); după accesibilitatea abrevierii (ușor decodabile și ermetice).
-după natura lor pur grafică sau/și orală; după aria, gradul și restricțiile de folosire (generale și speciale, chiar particulare; uzuale sau curente și rare, chiar ocazionale; libere sau absolute și contextuale); după caracterul lor național sau internațional, de unde și concordanța sau neconcordanța cu cuvîntul reprezentat și folosirea unor litere din alte alfabete; după sensul sau valoarea lor (monovalente și polivalente pe plan lexical și gramatical); după categoriile lingvistice ale bazelor abreviate (cuvinte simple, cuvinte compuse, îmbinări de cuvinte; părți de vorbire și clase sau specii ale acestora, ca substantivele comune și proprii, pronumele de politețe; categorii onomasiologice); după felul abrevierii (pur literale — cu litere din alfabetul limbii române sau/și cu litere din alte alfabete — și mixte, realizate din litere asociate cu cifre sau cu alte semne grafice); după mecanismul de obținere a abrevierii (din litere inițiale, din litere nesuccesive și din fragmente de cuvinte); după accesibilitatea abrevierii (ușor decodabile și ermetice).1. Cele mai multe abrevieri sînt pur grafice, necesitînd întregirea la lectura orală (vezi B 4). De exemplu: cca „circa”, nr. „numărul”.
+'''1.''' Cele mai multe abrevieri sînt pur grafice, necesitînd întregirea la lectura orală (vezi '''B 4'''). De exemplu: cca „circa”, nr. „numărul”.
-Unele abrevieri pot apărea și în exprimarea orală, în limba comună sau numai în limbaje speciale. În general au (și) aspect oral abrevierile de cuvinte compuse, mai ales ale numelor proprii de întreprinderi și instituții, fie că permit lectura cursivă (de exemplu: BIG „(magazin de) băcănie, (articole) industriale (și de tip) Gospodina”, Plafar „(magazin de) plante farmaceutice”), fie că se citesc pe litere (C.F.R. „Căile Ferate Române”, citit [če-fe-re] sau [ke-fe-re]); vezi B 4.
+Unele abrevieri pot apărea și în exprimarea orală, în limba comună sau numai în limbaje speciale. În general au (și) aspect oral abrevierile de cuvinte compuse, mai ales ale numelor proprii de întreprinderi și instituții, fie că permit lectura cursivă (de exemplu: '''BIG''' „(magazin de) băcănie, (articole) industriale (și de tip) Gospodina”, '''Plafar''' „(magazin de) plante farmaceutice”), fie că se citesc pe litere ('''C.F.R.''' „Căile Ferate Române”, citit [če-fe-re] sau [ke-fe-re]); vezi '''B 4'''.
-Abrevierile folosite și în exprimarea orală pot deveni cuvinte de sine stătătoare; este cazul atît al unor nume proprii devenite comune (de tipul ''big-uri'', ''un plafar ''etc.), cît și al unor termeni tehnici ca VAR „volt-amper reactiv”.La unii vorbitori un fenomen asemănător se produce cu abrevierea onor. „onoratul, onoratului, onorata, onoratei, onorații, onoraților, onoratele, onoratelor”, care tinde să devină adjectiv invariabil, ceea ce se reflectă grafic în omiterea punctului final, iar gramatical în schimbarea construcției: în locul unor substantive nearticulate (''onor''.'' călători'', ''onor. familii'') apar forme articulate enclitic (''onor călătorii'' sau ''onor călătorilor''; ''onor familiei'').
+Abrevierile folosite și în exprimarea orală pot deveni cuvinte de sine stătătoare; este cazul atît al unor nume proprii devenite comune (de tipul ''big-uri'', ''un plafar'' etc.), cît și al unor termeni tehnici ca '''VAR''' „volt-amper reactiv”.
+La unii vorbitori un fenomen asemănător se produce cu abrevierea '''onor.''' „onoratul, onoratului, onorata, onoratei, onorații, onoraților, onoratele, onoratelor”, care tinde să devină adjectiv invariabil, ceea ce se reflectă grafic în omiterea punctului final, iar gramatical în schimbarea construcției: în locul unor substantive nearticulate (''onor. călători'', ''onor. familii'') apar forme articulate enclitic (''onor călătorii'' sau ''onor călătorilor''; ''onor familiei'').
-. Pe lîngă un inventar de abrevieri generale în limbă, cunoscute tuturor vorbitorilor culți și înregistrate de obicei în lucrări normative de uz curent, există numeroase abrevieri specifice anumitor limbaje sau stiluri funcționale, cunoscute din manuale de cei inițiați în domeniul respectiv, și chiar abrevieri specifice unei anumite persoane sau unei anumite lucrări; abrevierile speciale și cele particulare folosite în texte date publicității sînt explicate în anexe sau note pentru înlesnirea decodării. În cadrul fiecărei categorii se pot distinge, după frecvență, abrevierile uzuale sau curente de cele rare sau ocazionale.
+'''2.''' Pe lîngă un inventar de abrevieri generale în limbă, cunoscute tuturor vorbitorilor culți și înregistrate de obicei în lucrări normative de uz curent, există numeroase abrevieri specifice anumitor limbaje sau stiluri funcționale, cunoscute din manuale de cei inițiați în domeniul respectiv, și chiar abrevieri specifice unei anumite persoane sau unei anumite lucrări; abrevierile speciale și cele particulare folosite în texte date publicității sînt explicate în anexe sau note pentru înlesnirea decodării. În cadrul fiecărei categorii se pot distinge, după frecvență, abrevierile uzuale sau curente de cele rare sau ocazionale.
 În timp ce majoritatea abrevierilor sînt de sine stătătoare, libere sau absolute, independente de o anumită vecinătate, unele abrevieri sînt contextuale, depinzînd de anumite vecinătăți. În această situație sînt abrevierile legate de vecinătatea directă (anterioară sau posterioară) a unor:
-— cifre: p. „pagina”, r. „rîndul”, sec. „secolul”, vol. „volumul” și toate abrevierile numelor de unități de măsură (l „litru”, m „metru” etc.);
+— cifre: '''p.''' „pagina”, '''r.''' „rîndul”, '''sec.''' „secolul”, '''vol.''' „volumul” și toate abrevierile numelor de unități de măsură ('''l''' „litru”, '''m''' „metru” etc.);
+— date: '''a. c.''' „anul curent” și '''l. c.''' „luna curentă”, '''e. n.''' „era noastră” și '''î. e. n.''' „înaintea erei noastre”;
+— nume proprii de persoană (nume de familie): toate abrevierile unor nume de titluri academice și profesionale ('''dr.''' „doctor”, '''ing.''' „inginer”, '''prof.''' „profesor”), precum și abrevierile prenumelor ('''Al.''' „Alexandru”, '''I.''' „Ion”);
+— nume proprii de persoană (nume de familie ori prenume) sau/ și titluri academice ori profesionale: abrevierile unor termeni sau formule de adresare și de referire ('''d.''' sau '''dl''' „domnul”, '''dna''' „doamna”, '''P. S. S.''' „Preasfinția sa”).
-— date: a. c. „anul curent” și l. c. „luna curentă”, e. n. „era noastră” și î. e. n. „înaintea erei noastre”;
-— nume proprii de persoană (nume de familie): toate abrevierile unor nume de titluri academice și profesionale (dr. „doctor”, ing. „inginer”, prof. „profesor”), precum și abrevierile prenumelor (Al. „Alexandru”, I. „Ion”);— nume proprii de persoană (nume de familie ori prenume) sau/ și titluri academice ori profesionale: abrevierile unor termeni sau formule de adresare și de referire (d. sau dl „domnul”, dna „doamna”, P. S. S. „Preasfinția sa”).
 De asemenea sînt contextuale abrevierile unor cuvinte care se folosesc în acest fel numai în abrevieri compuse corespunzătoare unor cuvinte compuse sau unor îmbinări de cuvinte. De exemplu: d. „de” în d. e. „de exemplu” și „după” în d. a. „după-amiază”; c. „curent” în a. c. „anul curent” și l. c. „luna curentă”, dar crt. „curent” în nr. crt. „numărul curent”.