Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Punctuație/Blancul”

De la dexonline wiki
Sari la navigare Sari la căutare
m (→‎Blancul: varianta inițială)
 
(prima versiune)
Linia 1: Linia 1:
    Constă în absenţa oricărui semn. Cuvintele se delimitează grafic prin blancuri potrivit statutului lexico-gramatical şi sensului lor, funcţia principală a blancului fiind aceea de semn de delimitare şi separare a cuvintelor sau a elementelor componente ale unor cuvinte compuse (Anul Nou, câte unu, douăzeci şi unu, Evul Mediu, Unirea Principatelor), ale locuţiunilor (altă dată „în altă împrejurare") şi ale altor grupuri relativ stabile de cuvinte (câte o dată).
== Definiții ==


    El marchează în scris o realitate fonetică, şi anume pauza care separă în vorbire aceste elemente.
Are ca denumiri alternative: '''''spațiu''''', '''''spațiu alb''''', '''''pauză''''', '''''pauză albă'''' și '''''pauză grafică'''''. DOOM2 afirmă că blancul este şi semn de punctuaţie, însă nu tratează subiectul.


    Absenţa blancului (deci scrierea „legată") marchează unitatea cuvintelor. Ea caracterizează cuvintele simple, majoritatea derivatelor şi cuvintele compuse sudate, nedisociabile, pentru care v. 4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuţiunilor şi grupurilor de cuvinte.
'''[DOOM2]''' Constă în absenţa oricărui semn. Cuvintele se delimitează grafic prin blancuri potrivit statutului lexico-gramatical şi sensului lor, funcţia principală a blancului fiind aceea de semn de delimitare şi separare a cuvintelor sau a elementelor componente ale unor cuvinte compuse ('''''Anul Nou''''', '''''câte unu''''', '''''douăzeci şi unu''''', '''''Evul Mediu''''', '''''Unirea Principatelor'''''), ale locuţiunilor ('''''altă dată''''' „în altă împrejurare”) şi ale altor grupuri relativ stabile de cuvinte ('''''câte o dată''''').


'''[DSL]'''


=== Scurt istoric ===


    Blancul are rol distinctiv, diferenţiind secvenţe identice ca sunete constitutive, dar care, despărţite prin blanc, reprezintă un grup de cuvinte (nici un conjuncţie + numeral), în timp ce, scrise „legat", alcătuiesc un singur cuvânt (!niciun adjectiv pronominal).
Deși este unul dintre cele mai vechi semne (e folosit încă din antichitate cu rolul de acum), nu a fost recunoscut ca semn ortografic decât în DOOM2 (prima ediție a DOOM nu discuta despre el) și a fost inclus ca atare în Dicţionarul general de ştiinţe ale limbii. O ediție „neoficială” a ''Îndreptarului ortografic şi morfologic'' îl consideră „marcă ortografică”.
 
=== Forma și utilizarea blancului ===


    El poate compensa absenţa punctului între iniţialele majuscule ale unei abrevieri: I D E B pentru Întreprinderea de Distribuţie a Electricităţii; actualmente se preferă însă în aceste cazuri suprimarea şi a blancurilor, mai economică.
   
Blancul poate preceda sau urma ori nu celelalte semne ortografice. În uzanţele scrierii limbii române (de tipar, la calculator, la maşină), blancul nu precedă, în general, semnele de punctuaţie, dar le urmează.
Blancul poate preceda sau urma ori nu celelalte semne ortografice. În uzanţele scrierii limbii române (de tipar, la calculator, la maşină), blancul nu precedă, în general, semnele de punctuaţie, dar le urmează.


Note
Blancul are lăţimea medie a unei litere, însă dimensiunea acestuia poate varia. 
 
== Reguli de folosire ==
 
Blancul marchează în scris o realitate fonetică, şi anume pauza care separă în vorbire aceste elemente.
 
'''1.''' Blancul are rol special, distinctiv, și anumite diferenţierea secvenţelor identice ca sunete constitutive, dar care, despărţite prin blanc, reprezintă un grup de cuvinte ('''''nici o dată''''' – conjuncţie + numeral), în timp ce, scrise „legat”, alcătuiesc un singur cuvânt ('''''niciodată''' – adverb).
 
Este de remarcat aici că inexistența unei
 
'''2.''' El poate compensa absenţa punctului între iniţialele majuscule ale unei abrevieri: '''''I D E B''''' pentru ''Întreprinderea de Distribuţie a Electricităţii''; în momentul de față se preferă, însă, economia de spațiu, adică suprimarea punctelor şi a blancurilor (adică ''IDEB'').
 
=== Absența bancului ===
 
'''1.''' Absenţa blancului (deci scrierea „legată") marchează unitatea cuvintelor. Ea caracterizează cuvintele simple, majoritatea derivatelor şi cuvintele compuse sudate, nedisociabile.
 
== Bibliografie ==


Vezi [[Punctuația#Bibliografie|bibliografia generală]]


    ↑Are lăţimea medie a unei litere. Numit şi pauză, pauză albă, pauză grafică, spaţiu, spaţiu alb. Este şi semn de punctuaţie. Nu era recunoscut ca semn ortografic în DOOOM1; a fost inclus ca atare în Dicţionarul general de ştiinţe ale limbii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997, s. v. pauză. Flora Şuteu, Elisabeta Şoşa, în îndreptar ortografic şi morfologic, Floarea Darurilor, Saeculum I.O., Bucureşti, 1999, p. 272 (ed. 1,1993), îl consideră „marcă ortografică".
{{CuvinteCheie|Punctuație, Apostrof}}

Versiunea de la data 15 februarie 2012 12:16

Definiții

Are ca denumiri alternative: spațiu, spațiu alb, pauză, pauză albă' și pauză grafică. DOOM2 afirmă că blancul este şi semn de punctuaţie, însă nu tratează subiectul.

[DOOM2] Constă în absenţa oricărui semn. Cuvintele se delimitează grafic prin blancuri potrivit statutului lexico-gramatical şi sensului lor, funcţia principală a blancului fiind aceea de semn de delimitare şi separare a cuvintelor sau a elementelor componente ale unor cuvinte compuse (Anul Nou, câte unu, douăzeci şi unu, Evul Mediu, Unirea Principatelor), ale locuţiunilor (altă dată „în altă împrejurare”) şi ale altor grupuri relativ stabile de cuvinte (câte o dată).

[DSL]

Scurt istoric

Deși este unul dintre cele mai vechi semne (e folosit încă din antichitate cu rolul de acum), nu a fost recunoscut ca semn ortografic decât în DOOM2 (prima ediție a DOOM nu discuta despre el) și a fost inclus ca atare în Dicţionarul general de ştiinţe ale limbii. O ediție „neoficială” a Îndreptarului ortografic şi morfologic îl consideră „marcă ortografică”.

Forma și utilizarea blancului

Blancul poate preceda sau urma ori nu celelalte semne ortografice. În uzanţele scrierii limbii române (de tipar, la calculator, la maşină), blancul nu precedă, în general, semnele de punctuaţie, dar le urmează.

Blancul are lăţimea medie a unei litere, însă dimensiunea acestuia poate varia.

Reguli de folosire

Blancul marchează în scris o realitate fonetică, şi anume pauza care separă în vorbire aceste elemente.

1. Blancul are rol special, distinctiv, și anumite diferenţierea secvenţelor identice ca sunete constitutive, dar care, despărţite prin blanc, reprezintă un grup de cuvinte (nici o dată – conjuncţie + numeral), în timp ce, scrise „legat”, alcătuiesc un singur cuvânt (niciodată – adverb).

Este de remarcat aici că inexistența unei

2. El poate compensa absenţa punctului între iniţialele majuscule ale unei abrevieri: I D E B pentru Întreprinderea de Distribuţie a Electricităţii; în momentul de față se preferă, însă, economia de spațiu, adică suprimarea punctelor şi a blancurilor (adică IDEB).

Absența bancului

1. Absenţa blancului (deci scrierea „legată") marchează unitatea cuvintelor. Ea caracterizează cuvintele simple, majoritatea derivatelor şi cuvintele compuse sudate, nedisociabile.

Bibliografie

Vezi bibliografia generală