Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Punctuație/Punctuația”

Sari la navigare Sari la căutare
m
(Nu s-au afișat 10 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 22: Linia 22:
În ceea ce privește semnele ortografice, aceasta este mai puțin cunoscută și ca atare mai puțin folosită în conformitate cu prevederile normative (din DOOM2 în acest caz). Din acest motiv, multe edituri sau redacții își creează seturi de reguli (diferite de la editură la editură) pentru a păstra  consistența dintre lucrările editate.
În ceea ce privește semnele ortografice, aceasta este mai puțin cunoscută și ca atare mai puțin folosită în conformitate cu prevederile normative (din DOOM2 în acest caz). Din acest motiv, multe edituri sau redacții își creează seturi de reguli (diferite de la editură la editură) pentru a păstra  consistența dintre lucrările editate.


Un aspect care a fost omis la crearea acestor norme este cel referitor la forma acestor semne, în special a celor mai puțin folosite sau a celor pentru care există un standard comun internațional. Astfel, o decizie a Academiei Române recomandă folosirea ghilimelelor „” (așa numitele ghilimele 99-99), dar nu impune ca obligatorie această recomandare.  
Un aspect care a fost omis la crearea acestor norme este cel referitor la forma acestor semne, în special a celor mai puțin folosite sau a celor pentru care există un standard comun internațional. Astfel, o decizie a Academiei Române recomandă folosirea ghilimelelor „” (așa numitele ghilimele 99-99), dar nu impune ca obligatorie această recomandare, deși Îndreptarul ortografic specifică clar folosirea celor două tipuri de ghilimele: „” și «».


== Scurtă istorie a punctuației ==
== Scurtă istorie a punctuației ==


[[Istoria punctuației| Articol principal – Istoria punctuației]]
[[Articol/Punctuație/Istoria punctuației| Articol principal – Istoria punctuației]]


Textele vechi nu foloseau spațiul pentru despărțirea cuvintelor, așa că primele semne ortografice folosite au fost cele care marcau granița dintre cuvinte (în locul spațiului de astăzi). Cel mai vechi document care utilizează semne ortografice este stela lui Meșa (secolul al IX-lea î.e.n.), care conține puncte ('''.''') pentru despărțirea cuvintelor și linii orizontale ('''-''') pentru delimitarea secțiunilor textului. Primul semn de punctuație care este folosit cu accepțiunea de astăzi este punctul.
Textele vechi nu foloseau spațiul pentru despărțirea cuvintelor, așa că primele semne ortografice folosite au fost cele care marcau granița dintre cuvinte (în locul spațiului de astăzi). Cel mai vechi document care utilizează semne ortografice este stela lui Meșa (secolul al IX-lea î.e.n.), care conține puncte ('''.''') pentru despărțirea cuvintelor și linii orizontale ('''-''') pentru delimitarea secțiunilor textului. Primul semn de punctuație care este folosit cu accepțiunea de astăzi este punctul.
Linia 36: Linia 36:
=== Punctul ===
=== Punctul ===


[[Punctul|Articol principal - Punctul]]
[[Articol/Punctuație/Punctul|Articol principal - Punctul]]


''Punctul'' este un semn grafic care este folosit în textele scrise ca '''semn de punctuație''' pentru a marca sfârșitul unei propoziții sau fraze enunțiative. Corespunde unei pauze lungi în vorbire.
''Punctul'' este un semn grafic care este folosit în textele scrise ca '''semn de punctuație''' pentru a marca sfârșitul unei propoziții sau fraze enunțiative. Corespunde unei pauze lungi în vorbire.
Linia 48: Linia 48:


=== Virgula ===
=== Virgula ===
[[Articol/Punctuație/Virgula|Articol principal - Virgula]]


=== Cratima ===
=== Cratima ===
Linia 109: Linia 111:
În principiu, pentru semnele de punctuație se vor folosi următoarele reguli:
În principiu, pentru semnele de punctuație se vor folosi următoarele reguli:
* semne „terminale”: ''punctul'' [.]; ''semnul întrebării'' [?], ''semnul exclamării'' [!], ''virgula'' [,], ''punctul și virgula'' [;], ''două puncte'' [:] și ''punctele de suspensie'' [...] care niciodată nu sunt despărțite cu spațiu (blanc) de cuvântul precedent și, în cazul în care există o continuare pe același rând (alta decât un alt semn de punctuație), sunt urmate de un blanc;
* semne „terminale”: ''punctul'' [.]; ''semnul întrebării'' [?], ''semnul exclamării'' [!], ''virgula'' [,], ''punctul și virgula'' [;], ''două puncte'' [:] și ''punctele de suspensie'' [...] care niciodată nu sunt despărțite cu spațiu (blanc) de cuvântul precedent și, în cazul în care există o continuare pe același rând (alta decât un alt semn de punctuație), sunt urmate de un blanc;
* semne „repetate”: ''parantezele rotunde'' ( ) cu variantele sale, ''parantezele drepte'' [ ] și cele ''unghiulare'' < > și ''ghilimelele'' (semnele citării) [„”], cu variantele unghiulare [« »], ''ghilimelele simple'' [' '] și ''duble'' [" "] sunt separate față de textul exterior cu spații (cu excepția cazului când după semnul repetat urmează un semn terminal, în care caz nu se folosește spațiu), iar textul interior este scris fără spațiere față de semne;
* semne „împerecheate”: ''parantezele rotunde'' ( ) cu variantele sale, ''parantezele drepte'' [ ] și cele ''unghiulare'' < > și ''ghilimelele'' (semnele citării) [„”], cu variantele unghiulare [« »], ''ghilimelele simple'' [' '] și ''duble'' [" "] sunt separate față de textul exterior cu spații (cu excepția cazului când după semnul repetat urmează un semn terminal, în care caz nu se folosește spațiu), iar textul interior este scris fără spațiere față de aceste semne;
* ''cratima'' (liniuța de unire sau de despărțire ) [-],  și ''bara oblică'' [/] se folosesc fără a fi înconjurate de spații;
* ''cratima'' (liniuța de unire sau de despărțire ) [-],  și ''bara oblică'' [/] se folosesc fără a fi înconjurate de spații;
* ''linia de pauză'' [–] este întotdeauna precedată și urmată de un spațiu (este un „semn triplu”);
* ''linia de pauză'' [–] este întotdeauna precedată și urmată de un spațiu (este un „semn triplu”);
Linia 118: Linia 120:
* ''linia de pauză'' [–] nu e separată cu spații când e folosită ca separator pentru capetele intervalelor;
* ''linia de pauză'' [–] nu e separată cu spații când e folosită ca separator pentru capetele intervalelor;
* ''apostroful'' ['] marchează eliziunea uneia sau mai multor litere, așadar va fi pus exact în locul respectivelor litere (''jum'ate'', ''lupu''' șamd)
* ''apostroful'' ['] marchează eliziunea uneia sau mai multor litere, așadar va fi pus exact în locul respectivelor litere (''jum'ate'', ''lupu''' șamd)


== Bibliografie ==
== Bibliografie ==
Linia 128: Linia 129:
# '''''[DOOM]''''' Academia R.S.R. –  ''Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic'' – Editura Academiei R.S.R, București, 1981
# '''''[DOOM]''''' Academia R.S.R. –  ''Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic'' – Editura Academiei R.S.R, București, 1981
# '''''[GramTiktin]''''' H. Tiktin – ''Gramatica română'' – Editura Tempo!, București, 1945
# '''''[GramTiktin]''''' H. Tiktin – ''Gramatica română'' – Editura Tempo!, București, 1945
# '''''[IOOP4]''''' Academia R.S.R. –  ''Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație'', ediția a IV-a– Editura Academiei R.S.R, București, 1987
# '''''[IOOP5]''''' Academia Română –  ''Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație'', ediția a V-a – Editura Univers Enciclopedic, București, 1995
# '''''[IOOP4]''''' Academia R.S.R. –  ''Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație'', ediția a IV-a – Editura Academiei R.S.R, București, 1987
# '''''[IOOP3]''''' Academia R.S.R. –  ''Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație'', ediția a III-a– Editura Academiei R.S.R, București, 1972
# '''''[IOOP3]''''' Academia R.S.R. –  ''Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație'', ediția a III-a– Editura Academiei R.S.R, București, 1972
# '''''[IOOP2]''''' Academia R.S.R. –  ''Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație'', ediția a II-a– Editura Academiei R.S.R, București, 1966
# '''''[IOOP2]''''' Academia R.S.R. –  ''Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație'', ediția a II-a– Editura Academiei R.S.R, București, 1966
Linia 137: Linia 139:
# '''''[GramAvram]''''' Mioara Avram – ''Gramatica pentru toți'' – Editura Academiei R.S.R, București, 1986
# '''''[GramAvram]''''' Mioara Avram – ''Gramatica pentru toți'' – Editura Academiei R.S.R, București, 1986
# '''''[OrtoAvram]''''' Mioara Avram – ''Ortografie pentru toți'' , ediția a II-a – Editura Litera Internațional, București – Chișinău, 2002
# '''''[OrtoAvram]''''' Mioara Avram – ''Ortografie pentru toți'' , ediția a II-a – Editura Litera Internațional, București – Chișinău, 2002
# '''''[Beldescu]'''''  G. Beldescu – ''Punctuația în limba română'', ediția a II-a, revăzută și completată – Editura 100+1 Gramar – București 1997
# '''''[Zafiu]''''' Rodica Zafiu – ''Păcatele limbii'' – rubrică în '''''România Literară''''', 1998-2012
# '''''[Zafiu]''''' Rodica Zafiu – ''Păcatele limbii'' – rubrică în '''''România Literară''''', 1998-2012
[[Categorie:Ortografie]]
[[Categorie:Articole:Punctuație]]
1.458 de modificări

Meniu de navigare