https://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Care_%C8%99i_pe_care&feed=atom&action=historyArticol/Rodica Zafiu/Care și pe care - Revizia istoricului2024-03-29T07:38:30ZIstoricul versiunilor pentru această pagină din wikiMediaWiki 1.37.1https://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Care_%C8%99i_pe_care&diff=4134&oldid=prevRadu Borza: Radu Borza a redenumit pagina Articol/Rodica Zafiu/„Care” și „pe care” în Articol/Rodica Zafiu/Care și pe care fără a lăsa o redirecționare în loc2020-07-11T12:31:39Z<p>Radu Borza a redenumit pagina <a href="/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/%E2%80%9ECare%E2%80%9D_%C8%99i_%E2%80%9Epe_care%E2%80%9D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Articol/Rodica Zafiu/„Care” și „pe care” (pagină inexistentă)">Articol/Rodica Zafiu/„Care” și „pe care”</a> în <a href="/wiki/Articol/Rodica_Zafiu/Care_%C8%99i_pe_care" title="Articol/Rodica Zafiu/Care și pe care">Articol/Rodica Zafiu/Care și pe care</a> fără a lăsa o redirecționare în loc</p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 11 iulie 2020 14:31</td>
</tr>
<!-- diff cache key wiki:diff::1.12:old-4132:rev-4134 -->
</table>Radu Borzahttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Care_%C8%99i_pe_care&diff=4132&oldid=prevRadu Borza: Radu Borza a redenumit pagina Articol/Rodica Zafiu/Care” și „pe care” în Articol/Rodica Zafiu/„Care” și „pe care”2020-07-11T12:26:20Z<p>Radu Borza a redenumit pagina <a href="/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Care%E2%80%9D_%C8%99i_%E2%80%9Epe_care%E2%80%9D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Articol/Rodica Zafiu/Care” și „pe care” (pagină inexistentă)">Articol/Rodica Zafiu/Care” și „pe care”</a> în <a href="/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/%E2%80%9ECare%E2%80%9D_%C8%99i_%E2%80%9Epe_care%E2%80%9D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Articol/Rodica Zafiu/„Care” și „pe care” (pagină inexistentă)">Articol/Rodica Zafiu/„Care” și „pe care”</a></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 11 iulie 2020 14:26</td>
</tr>
<!-- diff cache key wiki:diff::1.12:old-4130:rev-4132 -->
</table>Radu Borzahttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Care_%C8%99i_pe_care&diff=4130&oldid=prevRadu Borza: Radu Borza a redenumit pagina Articol/Rodica Zafiu/Păcatele limbii/„Care” și „pe care” în Articol/Rodica Zafiu/Care” și „pe care”: Nu funcționează deocamdată nivelul suplimentar de ierarhizare al articolelor2020-07-11T12:25:47Z<p>Radu Borza a redenumit pagina <a href="/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/P%C4%83catele_limbii/%E2%80%9ECare%E2%80%9D_%C8%99i_%E2%80%9Epe_care%E2%80%9D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Articol/Rodica Zafiu/Păcatele limbii/„Care” și „pe care” (pagină inexistentă)">Articol/Rodica Zafiu/Păcatele limbii/„Care” și „pe care”</a> în <a href="/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Care%E2%80%9D_%C8%99i_%E2%80%9Epe_care%E2%80%9D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Articol/Rodica Zafiu/Care” și „pe care” (pagină inexistentă)">Articol/Rodica Zafiu/Care” și „pe care”</a>: Nu funcționează deocamdată nivelul suplimentar de ierarhizare al articolelor</p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 11 iulie 2020 14:25</td>
</tr>
<!-- diff cache key wiki:diff::1.12:old-4129:rev-4130 -->
</table>Radu Borzahttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Care_%C8%99i_pe_care&diff=4129&oldid=prevRadu Borza: corectare ghilimele2020-07-11T12:19:31Z<p>corectare ghilimele</p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 11 iulie 2020 14:19</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l5">Linia 5:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 5:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Am putut constata, în mai multe rînduri, cît de recente sînt normele explicite ale românei literare și cît de puțin pot corespunde ele variațiilor pe care le cunoștea uzul în limba mai veche. Un caz interesant îl constituie construcția prepozițională a pronumelui relativ care, cu funcția de complement direct: <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"cartea </del>pe care ți-am dat-<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">o"</del>. Norma literară este în acest caz cît se poate de clară: pe face diferența între poziția de complement direct și cea de subiect (<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"cartea </del>care e pe <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">masă"</del>) și prezența sa este considerată ca obligatorie. Construcțiile fără pe sînt marcate socio-cultural, făcînd parte dintre acele greșeli care îi descalifică pe vorbitori, pentru că indică un nivel scăzut de instruire și de cunoaștere a limbii corecte. Cîțiva politicieni contemporani sînt ironizați pentru folosirea lui care: la unii greșeala apare ca firească, potrivită cu profilul lor prea puțin cultural; la alții, e resimțită cu dezamăgire, ca o surpriză neplăcută.</div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Am putut constata, în mai multe rînduri, cît de recente sînt normele explicite ale românei literare și cît de puțin pot corespunde ele variațiilor pe care le cunoștea uzul în limba mai veche. Un caz interesant îl constituie construcția prepozițională a pronumelui relativ care, cu funcția de complement direct: <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„cartea </ins>pe care ți-am dat-<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">o”</ins>. Norma literară este în acest caz cît se poate de clară: pe face diferența între poziția de complement direct și cea de subiect (<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„cartea </ins>care e pe <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">masă”</ins>) și prezența sa este considerată ca obligatorie. Construcțiile fără pe sînt marcate socio-cultural, făcînd parte dintre acele greșeli care îi descalifică pe vorbitori, pentru că indică un nivel scăzut de instruire și de cunoaștere a limbii corecte. Cîțiva politicieni contemporani sînt ironizați pentru folosirea lui care: la unii greșeala apare ca firească, potrivită cu profilul lor prea puțin cultural; la alții, e resimțită cu dezamăgire, ca o surpriză neplăcută.</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>De fapt, tendința populară de a nu respecta norma de utilizare a secvenței pe care nu este deloc o noutate. Dimpotrivă, s-ar putea spune că norma s-a constituit în ciuda tendințelor contrarii, foarte vechi. În textele de la mijlocul secolului al XIX-lea, exemplele de complement direct fără pe se găsesc cu mare ușurință: <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"științi </del>deosebite, care nu le cunoștea <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">el" </del>(Anton Pann, Archir, 1854); <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"acele </del>care nu știi le voi spune <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">acuma" </del>(Alăuta românească, 1837); <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"munca </del>câmpului, care o fac la <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">vreme" </del>(D. Golescu, Însemnare a călătoriei mele); <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"nu </del>ieșea nici un calendar care să nu-l aibă el întâi, nici o carte bisericească care să n-o cumpere, nici o traducție care să nu puie să i-o <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">pescrie" </del>(C. Negruzzi, Cum am învățat românește) etc.</div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>De fapt, tendința populară de a nu respecta norma de utilizare a secvenței pe care nu este deloc o noutate. Dimpotrivă, s-ar putea spune că norma s-a constituit în ciuda tendințelor contrarii, foarte vechi. În textele de la mijlocul secolului al XIX-lea, exemplele de complement direct fără pe se găsesc cu mare ușurință: <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„științi </ins>deosebite, care nu le cunoștea <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">el” </ins>(Anton Pann, Archir, 1854); <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„acele </ins>care nu știi le voi spune <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">acuma” </ins>(Alăuta românească, 1837); <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„munca </ins>câmpului, care o fac la <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">vreme” </ins>(D. Golescu, Însemnare a călătoriei mele); <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„nu </ins>ieșea nici un calendar care să nu-l aibă el întâi, nici o carte bisericească care să n-o cumpere, nici o traducție care să nu puie să i-o <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">pescrie” </ins>(C. Negruzzi, Cum am învățat românește) etc.</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Primele noastre gramatici nu recomandă folosirea lui pe care; cel mult, unele indică declinarea relativului și marchează cazul acuzativ prin prepoziție (<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"Ac</del>. pre carele / pre carea etc.<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"</del>). Exemplele din cuprinsul textului conțin, însă, și utilizări fără pe. În Gramatica românească a lui Diaconovici Loga (1822), unul dintre citatele ilustrative contravine regulii de azi: <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"sunt </del>vistierii, care nu le poate răpi <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">furul" </del>(p. 158). Timotei Cipariu (în Gramatica din 1869) nu descrie construcția cu pe, iar exemplele sunt irelevante, pentru că nu conțin utilizări ale relativului ca obiect direct. Nici chiar la mijlocul secolului XX, în Gramatica lui Al. Rosetti și J. Byck (ediția a II-a, din 1945), nu se exprimă o atitudine normativă clară; autorii oferă mai curînd o descriere neutră și obiectivă a diversității de registre: <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"în </del>limba <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">vorbită"</del>, care e invariabil și <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"</del>chiar construcția cu prepoziție e evitată. Se spune <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"lucrul </del>care l-am <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">luat" </del>în loc de <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"lucrul </del>pe care l-am <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">luat" </del>(p. 146). Regula explicită și condamnarea construcției fără pe apar de-abia în Gramatica limbii române (Gramatica Academiei) din 1966: de aici se vor răspîndi rapid, prin școală și prin diverse lucrări normative.</div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Primele noastre gramatici nu recomandă folosirea lui pe care; cel mult, unele indică declinarea relativului și marchează cazul acuzativ prin prepoziție (<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„Ac</ins>. pre carele / pre carea etc.<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">”</ins>). Exemplele din cuprinsul textului conțin, însă, și utilizări fără pe. În Gramatica românească a lui Diaconovici Loga (1822), unul dintre citatele ilustrative contravine regulii de azi: <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„sunt </ins>vistierii, care nu le poate răpi <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">furul” </ins>(p. 158). Timotei Cipariu (în Gramatica din 1869) nu descrie construcția cu pe, iar exemplele sunt irelevante, pentru că nu conțin utilizări ale relativului ca obiect direct. Nici chiar la mijlocul secolului XX, în Gramatica lui Al. Rosetti și J. Byck (ediția a II-a, din 1945), nu se exprimă o atitudine normativă clară; autorii oferă mai curînd o descriere neutră și obiectivă a diversității de registre: <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„în </ins>limba <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">vorbită”</ins>, care e invariabil și chiar construcția cu prepoziție e evitată. Se spune <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„lucrul </ins>care l-am <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">luat” </ins>în loc de <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„lucrul </ins>pe care l-am <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">luat” </ins>(p. 146). Regula explicită și condamnarea construcției fără pe apar de-abia în Gramatica limbii române (Gramatica Academiei) din 1966: de aici se vor răspîndi rapid, prin școală și prin diverse lucrări normative.</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l17">Linia 17:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 17:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În lingvistica românească, Magdalena Vulpe a susținut ideea că sintaxa populară a relativului nu trebuie văzută ca o eroare regretabilă a <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"vorbirii neîngrijite"</del>, ca un anacolut și nici ca manifestare a unei tendințe moderne de simplificare a flexiunii. Ca foarte bună cunoscătoare a graiurilor românești, a textelor dialectale, autoarea a descris în cartea sa, Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită (1980, reluată în Opera lingvistică, III, Cluj-Napoca, Clusium, 2006), ca și într-un articol din 1975, <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"Note </del>privind sintaxa relativului <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">care" </del>(reprodus în Opera lingvistică, I, 2004), ideea a <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"două gramatici"</del>: una, cultă, care recomandă marcarea prin pe și (pentru celelalte cazuri oblice) flexiunea; alta, populară, bazată pe folosirea invariabilă și fără prepoziție a relativului. Magdalena Vulpe constată, de pildă, că, în corpusul autentic popular pe care l-a utilizat, construcția pe care nu apare nici măcar o dată! Comparînd situația din română cu fenomene asemănătoare din alte limbi, autoarea afirmă că cele două construcții au existență paralelă: <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"În </del>loc să vedem în construcția cu pronume invariabil o degradare a pronumelui relativ cu funcție sintactică marcată, ni se pare mai rezonabil să considerăm că, încă dintr-un stadiu foarte vechi al românei, cele două aspecte discutate au cunoscut o existență paralelă. Pe măsură ce o normă a limbii scrise s-a stabilit prin opoziție cu norma orală, cele două construcții concurente s-au specializat, fiecare devenind simptomatică, deci normală, pentru unul dintre cele două niveluri <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">funcționale" </del>(I, 336).</div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În lingvistica românească, Magdalena Vulpe a susținut ideea că sintaxa populară a relativului nu trebuie văzută ca o eroare regretabilă a <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„vorbirii neîngrijite”</ins>, ca un anacolut și nici ca manifestare a unei tendințe moderne de simplificare a flexiunii. Ca foarte bună cunoscătoare a graiurilor românești, a textelor dialectale, autoarea a descris în cartea sa, Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită (1980, reluată în Opera lingvistică, III, Cluj-Napoca, Clusium, 2006), ca și într-un articol din 1975, <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„Note </ins>privind sintaxa relativului <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">care” </ins>(reprodus în Opera lingvistică, I, 2004), ideea a <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„două gramatici”</ins>: una, cultă, care recomandă marcarea prin pe și (pentru celelalte cazuri oblice) flexiunea; alta, populară, bazată pe folosirea invariabilă și fără prepoziție a relativului. Magdalena Vulpe constată, de pildă, că, în corpusul autentic popular pe care l-a utilizat, construcția pe care nu apare nici măcar o dată! Comparînd situația din română cu fenomene asemănătoare din alte limbi, autoarea afirmă că cele două construcții au existență paralelă: <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„În </ins>loc să vedem în construcția cu pronume invariabil o degradare a pronumelui relativ cu funcție sintactică marcată, ni se pare mai rezonabil să considerăm că, încă dintr-un stadiu foarte vechi al românei, cele două aspecte discutate au cunoscut o existență paralelă. Pe măsură ce o normă a limbii scrise s-a stabilit prin opoziție cu norma orală, cele două construcții concurente s-au specializat, fiecare devenind simptomatică, deci normală, pentru unul dintre cele două niveluri <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">funcționale” </ins>(I, 336).</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<!-- diff cache key wiki:diff::1.12:old-4128:rev-4129 -->
</table>Radu Borzahttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Care_%C8%99i_pe_care&diff=4128&oldid=prevRadu Borza la 11 iulie 2020 12:152020-07-11T12:15:31Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 11 iulie 2020 14:15</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l21">Linia 21:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 21:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Prin cele de mai sus nu sugerez, cîtuși de puțin, că ar trebui să acceptăm construcția fără pe, în temeiul vechimii și al răspîndirii ei; dimpotrivă, cred că pe trebuie să rămînă o marcă necesară de diferențiere între vorbirea populară, spontană, și limba cultă, supravegheată, supusă unor constrîngeri suplimentare. Dar cunoașterea istoriei unui fenomen ne poate ajuta să-i înțelegem mai bine prezentul.</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Prin cele de mai sus nu sugerez, cîtuși de puțin, că ar trebui să acceptăm construcția fără pe, în temeiul vechimii și al răspîndirii ei; dimpotrivă, cred că pe trebuie să rămînă o marcă necesară de diferențiere între vorbirea populară, spontană, și limba cultă, supravegheată, supusă unor constrîngeri suplimentare. Dar cunoașterea istoriei unui fenomen ne poate ajuta să-i înțelegem mai bine prezentul.</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-side-deleted"></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;"></ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-side-deleted"></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">[[Categorie:Sincronizare]]</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-side-deleted"></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">[[Categorie:Articole:Rodica Zafiu]]</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-side-deleted"></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">{{CuvinteCheie|care, pe care, acord}}</ins></div></td></tr>
<!-- diff cache key wiki:diff::1.12:old-4127:rev-4128 -->
</table>Radu Borzahttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Care_%C8%99i_pe_care&diff=4127&oldid=prevRadu Borza: Pagină nouă: Rodica Zafiu Articol de '''Rodica Zafiu''' din seria ''Păcatele limbii''. A fost publicat în [http://www.romlit.ro/c...2020-07-11T12:14:46Z<p>Pagină nouă: <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Rodica_Zafiu.jpg" title="Fișier:Rodica Zafiu.jpg">thumb|right|alt="Rodica Zafiu"|Rodica Zafiu</a> Articol de '''Rodica Zafiu''' din seria ''Păcatele limbii''. A fost publicat în [http://www.romlit.ro/c...</p>
<p><b>Pagină nouă</b></p><div>[[Fișier:Rodica Zafiu.jpg|thumb|right|alt="Rodica Zafiu"|Rodica Zafiu]]<br />
<br />
Articol de '''Rodica Zafiu''' din seria ''Păcatele limbii''. <br />
A fost publicat în [http://www.romlit.ro/care_i_pe_care România literară, nr. 31/2007]<br />
<br />
<br />
Am putut constata, în mai multe rînduri, cît de recente sînt normele explicite ale românei literare și cît de puțin pot corespunde ele variațiilor pe care le cunoștea uzul în limba mai veche. Un caz interesant îl constituie construcția prepozițională a pronumelui relativ care, cu funcția de complement direct: "cartea pe care ți-am dat-o". Norma literară este în acest caz cît se poate de clară: pe face diferența între poziția de complement direct și cea de subiect ("cartea care e pe masă") și prezența sa este considerată ca obligatorie. Construcțiile fără pe sînt marcate socio-cultural, făcînd parte dintre acele greșeli care îi descalifică pe vorbitori, pentru că indică un nivel scăzut de instruire și de cunoaștere a limbii corecte. Cîțiva politicieni contemporani sînt ironizați pentru folosirea lui care: la unii greșeala apare ca firească, potrivită cu profilul lor prea puțin cultural; la alții, e resimțită cu dezamăgire, ca o surpriză neplăcută.<br />
<br />
<br />
De fapt, tendința populară de a nu respecta norma de utilizare a secvenței pe care nu este deloc o noutate. Dimpotrivă, s-ar putea spune că norma s-a constituit în ciuda tendințelor contrarii, foarte vechi. În textele de la mijlocul secolului al XIX-lea, exemplele de complement direct fără pe se găsesc cu mare ușurință: "științi deosebite, care nu le cunoștea el" (Anton Pann, Archir, 1854); "acele care nu știi le voi spune acuma" (Alăuta românească, 1837); "munca câmpului, care o fac la vreme" (D. Golescu, Însemnare a călătoriei mele); "nu ieșea nici un calendar care să nu-l aibă el întâi, nici o carte bisericească care să n-o cumpere, nici o traducție care să nu puie să i-o pescrie" (C. Negruzzi, Cum am învățat românește) etc.<br />
<br />
<br />
Primele noastre gramatici nu recomandă folosirea lui pe care; cel mult, unele indică declinarea relativului și marchează cazul acuzativ prin prepoziție ("Ac. pre carele / pre carea etc."). Exemplele din cuprinsul textului conțin, însă, și utilizări fără pe. În Gramatica românească a lui Diaconovici Loga (1822), unul dintre citatele ilustrative contravine regulii de azi: "sunt vistierii, care nu le poate răpi furul" (p. 158). Timotei Cipariu (în Gramatica din 1869) nu descrie construcția cu pe, iar exemplele sunt irelevante, pentru că nu conțin utilizări ale relativului ca obiect direct. Nici chiar la mijlocul secolului XX, în Gramatica lui Al. Rosetti și J. Byck (ediția a II-a, din 1945), nu se exprimă o atitudine normativă clară; autorii oferă mai curînd o descriere neutră și obiectivă a diversității de registre: "în limba vorbită", care e invariabil și "chiar construcția cu prepoziție e evitată. Se spune "lucrul care l-am luat" în loc de "lucrul pe care l-am luat" (p. 146). Regula explicită și condamnarea construcției fără pe apar de-abia în Gramatica limbii române (Gramatica Academiei) din 1966: de aici se vor răspîndi rapid, prin școală și prin diverse lucrări normative.<br />
<br />
<br />
Pe de altă parte, așa cum se observă și din exemplele de mai sus, care în acuzativ este aproape întotdeauna dublat de forma neaccentuată a unui pronume (care o vezi, care le știi etc.): în vorbirea populară, această dublare este suficientă pentru a dezambiguiza construcția, indicând cazul și funcția.<br />
<br />
<br />
În lingvistica românească, Magdalena Vulpe a susținut ideea că sintaxa populară a relativului nu trebuie văzută ca o eroare regretabilă a "vorbirii neîngrijite", ca un anacolut și nici ca manifestare a unei tendințe moderne de simplificare a flexiunii. Ca foarte bună cunoscătoare a graiurilor românești, a textelor dialectale, autoarea a descris în cartea sa, Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită (1980, reluată în Opera lingvistică, III, Cluj-Napoca, Clusium, 2006), ca și într-un articol din 1975, "Note privind sintaxa relativului care" (reprodus în Opera lingvistică, I, 2004), ideea a "două gramatici": una, cultă, care recomandă marcarea prin pe și (pentru celelalte cazuri oblice) flexiunea; alta, populară, bazată pe folosirea invariabilă și fără prepoziție a relativului. Magdalena Vulpe constată, de pildă, că, în corpusul autentic popular pe care l-a utilizat, construcția pe care nu apare nici măcar o dată! Comparînd situația din română cu fenomene asemănătoare din alte limbi, autoarea afirmă că cele două construcții au existență paralelă: "În loc să vedem în construcția cu pronume invariabil o degradare a pronumelui relativ cu funcție sintactică marcată, ni se pare mai rezonabil să considerăm că, încă dintr-un stadiu foarte vechi al românei, cele două aspecte discutate au cunoscut o existență paralelă. Pe măsură ce o normă a limbii scrise s-a stabilit prin opoziție cu norma orală, cele două construcții concurente s-au specializat, fiecare devenind simptomatică, deci normală, pentru unul dintre cele două niveluri funcționale" (I, 336).<br />
<br />
<br />
Prin cele de mai sus nu sugerez, cîtuși de puțin, că ar trebui să acceptăm construcția fără pe, în temeiul vechimii și al răspîndirii ei; dimpotrivă, cred că pe trebuie să rămînă o marcă necesară de diferențiere între vorbirea populară, spontană, și limba cultă, supravegheată, supusă unor constrîngeri suplimentare. Dar cunoașterea istoriei unui fenomen ne poate ajuta să-i înțelegem mai bine prezentul.</div>Radu Borza