https://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Din_%C8%99i_dintre&feed=atom&action=historyArticol/Rodica Zafiu/Din și dintre - Revizia istoricului2024-03-29T10:28:29ZIstoricul versiunilor pentru această pagină din wikiMediaWiki 1.37.1https://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Din_%C8%99i_dintre&diff=4492&oldid=prevRadu Borza la 7 mai 2022 16:322022-05-07T16:32:24Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 7 mai 2022 18:32</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l11">Linia 11:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 11:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>E important să înțelegem cum și cînd s-a constituit recomandarea în cauză. Ea nu apare în vechile gramatici, în care găsim, cel mult, exemple care să o contrazică. La S. Micu și Gh. Șincai, în ''Elementa linguae daco-romanae'', 1780, există, în loc de din sau dintre, chiar dintru: „unii dintru cei mai buni fărtați a lui” (p. 101). La Heliade Rădulescu, în Gramatica românească, 1828, surpriza e alta: dintre precedă un singular: „s-a ascultat unul dintre norod” (p. 108-109). La I.A. Candrea, Cours complet de grammaire roumaine, 1927, exemplele cu din - „unul din noi”, „o parte din soldați” - și cele cu dintre - „câțiva dintre dânșii” sînt urmate de precizarea că, pentru sensul dat, româna folosește mai des prepoziția din (p. 244-246). În Gramatica limbii române, 1945, a lui Al. Rosetti și J. Byck, unul din exemple este „Care din voi a cântat?”; citate asemănătoare va înregistra - nu pentru a le condamna - și gramatica Academiei (1966). Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), e interesat de un alt fenomen: înlocuirea în uz a construcțiilor cu de (indicînd tipul) prin cele cu din (indicînd partea, materia etc.), pe care le consideră mai concrete. O observație a autorului ne interesează în mod special: el consideră „din punct de vedere strict logic (...) absurdă” o construcție cu din + singular (non-colectiv), pentru că „din presupune existența mai multor obiecte de același fel (ca să poți lua sau alege unul din ele) și, deci, existența unui cuvânt la plural” (p. 391). De abia prin anii '70 construcția cu din începe să fie condamnată, fiind considerată - în mod surprinzător - nouă, populară, greșită: un caz de substituire care „deși nerecomandabil, cunoaște o răspîndire extrem de mare - chiar și în scris” (Limba română contemporană, I, 1974, coord. I. Coteanu, p. 303). </div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>E important să înțelegem cum și cînd s-a constituit recomandarea în cauză. Ea nu apare în vechile gramatici, în care găsim, cel mult, exemple care să o contrazică. La S. Micu și Gh. Șincai, în ''Elementa linguae daco-romanae'', 1780, există, în loc de din sau dintre, chiar dintru: „unii dintru cei mai buni fărtați a lui” (p. 101). La Heliade Rădulescu, în Gramatica românească, 1828, surpriza e alta: dintre precedă un singular: „s-a ascultat unul dintre norod” (p. 108-109). La I.A. Candrea, Cours complet de grammaire roumaine, 1927, exemplele cu din - „unul din noi”, „o parte din soldați” - și cele cu dintre - „câțiva dintre dânșii” sînt urmate de precizarea că, pentru sensul dat, româna folosește mai des prepoziția din (p. 244-246). În Gramatica limbii române, 1945, a lui Al. Rosetti și J. Byck, unul din exemple este „Care din voi a cântat?”; citate asemănătoare va înregistra - nu pentru a le condamna - și gramatica Academiei (1966). Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), e interesat de un alt fenomen: înlocuirea în uz a construcțiilor cu de (indicînd tipul) prin cele cu din (indicînd partea, materia etc.), pe care le consideră mai concrete. O observație a autorului ne interesează în mod special: el consideră „din punct de vedere strict logic (...) absurdă” o construcție cu din + singular (non-colectiv), pentru că „din presupune existența mai multor obiecte de același fel (ca să poți lua sau alege unul din ele) și, deci, existența unui cuvânt la plural” (p. 391). De abia prin anii '70 construcția cu din începe să fie condamnată, fiind considerată - în mod surprinzător - nouă, populară, greșită: un caz de substituire care „deși nerecomandabil, cunoaște o răspîndire extrem de mare - chiar și în scris” (Limba română contemporană, I, 1974, coord. I. Coteanu, p. 303). </div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opțiunea pentru dintre în construcțiile discutate nu corespunde, așa cum am văzut, unui „adevăr absolut” al sistemului sau uzului limbii, ci reflectă în primul rînd o dorință de raționalizare și sistematizare. Problema e dacă o asemenea reglementare, care face să fie percepute ca greșeli sau cel mult ca arhaisme mii de pagini vechi și noi, care reduce posibilitatea de variație stilistică instaurînd, monoton, „legea lui dintre”, este sau nu utilă. În principiu, o normare de acest tip nu e imposibilă: autoritatea unor persoane și instituții poate impune reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona prepozițiilor, precedentul lui de către: o prepoziție compusă introdusă în uz, dar mai ales impusă prin școală și lucrări de gramatică, pentru a marca mai clar complementul de agent. Din fericire, în acest caz nu s-a considerat greșeală construcția mai veche, cu de, păstrîndu-se o utilă variație stilistico-pragmatică, în care se ține cont instinctiv de subliniere, individualizare etc. Ar fi bine ca și în cazul variației din / dintre să se înțeleagă că dintre nu este cu nimic mai motivat, mai rațional decît din - și mai ales că nu este obligatoriu.</div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opțiunea pentru dintre în construcțiile discutate nu corespunde, așa cum am văzut, unui „adevăr absolut” al sistemului sau uzului limbii, ci reflectă în primul rînd o dorință de raționalizare și sistematizare. Problema e dacă o asemenea reglementare, care face să fie percepute ca greșeli sau cel mult ca arhaisme mii de pagini vechi și noi, care reduce posibilitatea de variație stilistică instaurînd, monoton, „legea lui dintre”, este sau nu utilă. În principiu, o normare de acest tip nu e imposibilă: autoritatea unor persoane și instituții poate impune reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona prepozițiilor, precedentul lui de către: o prepoziție compusă introdusă în uz, dar mai ales impusă prin școală și lucrări de gramatică, pentru a marca mai clar complementul de agent. Din fericire, în acest caz nu s-a considerat greșeală construcția mai veche, cu de, păstrîndu-se o utilă variație stilistico-pragmatică, în care se ține cont instinctiv de subliniere, individualizare etc. Ar fi bine ca și în cazul variației <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">''</ins>din<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">'' </ins>/ <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">''</ins>dintre<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">'' </ins>să se înțeleagă că <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">''</ins>dintre<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">'' </ins>nu este cu nimic mai motivat, mai rațional decît <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">''</ins>din<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">'' </ins>- și mai ales că nu este obligatoriu.</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sincronizare]]</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sincronizare]]</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Articole:Rodica Zafiu]]</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Articole:Rodica Zafiu]]</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{CuvinteCheie|din, dintre}}</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{CuvinteCheie|din, dintre}}</div></td></tr>
<!-- diff cache key wiki:diff::1.12:old-4491:rev-4492 -->
</table>Radu Borzahttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Din_%C8%99i_dintre&diff=4491&oldid=prevRadu Borza la 7 mai 2022 15:372022-05-07T15:37:53Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 7 mai 2022 17:37</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l1">Linia 1:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 1:</td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-side-deleted"></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">[[Fișier:Rodica Zafiu.jpg|thumb|right|alt="Rodica Zafiu"|Rodica Zafiu]]</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-side-deleted"></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;"></ins></div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Păcatele limbii: din și dintre'''</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Păcatele limbii: din și dintre'''</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<!-- diff cache key wiki:diff::1.12:old-2145:rev-4491 -->
</table>Radu Borzahttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Din_%C8%99i_dintre&diff=2145&oldid=prevCătălin.Frâncu: Cătălin.Frâncu a redenumit pagina Din și dintre în Articol/Rodica Zafiu/Din și dintre fără a lăsa o redirecționare în loc2017-11-02T16:09:05Z<p>Cătălin.Frâncu a redenumit pagina <a href="/index.php?title=Din_%C8%99i_dintre&action=edit&redlink=1" class="new" title="Din și dintre (pagină inexistentă)">Din și dintre</a> în <a href="/wiki/Articol/Rodica_Zafiu/Din_%C8%99i_dintre" title="Articol/Rodica Zafiu/Din și dintre">Articol/Rodica Zafiu/Din și dintre</a> fără a lăsa o redirecționare în loc</p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 2 noiembrie 2017 18:09</td>
</tr>
<!-- diff cache key wiki:diff::1.12:old-1053:rev-2145 -->
</table>Cătălin.Frâncuhttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Din_%C8%99i_dintre&diff=1053&oldid=prevRadu Borza la 5 martie 2015 10:072015-03-05T10:07:57Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 5 martie 2015 12:07</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l12">Linia 12:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 12:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sincronizare]]</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sincronizare]]</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-side-deleted"></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">[[Categorie:Articole:Rodica Zafiu]]</ins></div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{CuvinteCheie|din, dintre}}</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{CuvinteCheie|din, dintre}}</div></td></tr>
<!-- diff cache key wiki:diff::1.12:old-564:rev-1053 -->
</table>Radu Borzahttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Din_%C8%99i_dintre&diff=564&oldid=prevCătălin.Frâncu la 15 octombrie 2012 10:492012-10-15T10:49:33Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 15 octombrie 2012 12:49</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l7">Linia 7:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 7:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de „parte dintr-un întreg sau dintr-o mulțime” (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferențiat: prin prepoziția ''din'' dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv („unul din grup”) și prin prepoziția ''dintre'' dacă e vorba de un substantiv la plural („unul dintre tineri”). Unii tind să considere această recomandare ca o regulă fermă, absolută; în unele edituri și redacții se corectează sever textele, eliminîndu-se, ca și cînd ar fi o greșeală, combinația prepoziției din cu un plural („unul din tineri”). De fapt, presupusa regulă reprezintă o încercare destul de recentă de normare a limbii, care nu se bazează nici pe uz, nici pe etimologie, nici pe coerența sistemului lingvistic: autorii și vorbitorii mai vechi și mai noi folosesc, în asemenea construcții, ambele prepoziții. Sintagme fixate în limbă - din două una, într-una din zile - confirmă normalitatea și stabilitatea acestei folosiri: din are în limba română sens partitiv și nimic nu limitează combinarea sa cu un plural. E suficient un minim sondaj statistic pentru a aduce numeroase argumente de autoritate și exemple clasice în acest sens. Într-un volum de proză al lui Creangă (am folosit, pentru comoditatea căutării automate, ediții electronice) apar 9 construcții de tipul unul din..., urmate de un plural („unul din ei vestește împăratului”) și 8 construcții unul dintre... („zise unul dintre plăieși”). Într-un volum similar ca dimensiuni din proza lui Eminescu, găsim de 19 ori unul din („Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur”; „baba trebuia să-i dea unul din cai”; „călugărul Dan e unul din școlarii Academiei”, „unul din acei îngeri căzuți” etc.) și niciodată unul dintre. Alternarea pare să depindă de rațiuni stilistice: preferința unui autor pentru una sau alta din construcții, dorința de variație sinonimică, diferențe de eufonie, necesitatea de a sublinia un segment de text etc. și G. Călinescu pare a fi preferat în mod clar tiparul unul din: în Viața lui Eminescu apare doar acesta (de 14 ori). Am putea presupune că lucrurile stau altfel în limba de astăzi: într-adevăr, într-un volum de Mircea Horia Simionescu, Bibliografie generală, apare numai de 8 ori unul din urmat de plural, față de 32 de apariții pentru unul dintre... În schimb, la I.D. Sârbu (Adio Europa, vol. I), există 13 exemple unul din + plural - și doar 5 unul dintre. În Internet, raportul dintre circa 2000 de citate conținînd secvența „unul din ei” și 6.000 cu „unul dintre ei” indică o preferință netă, dar construcțiile cu din, reprezentînd totuși un sfert din total, nu pot fi considerate o abatere. Uzul poate confirma cel mult o creștere a frecvenței structurii cu dintre, în defavoarea celei cu din: la aceasta au contribuit poate tocmai acțiunile normative de care am vorbit la început; există însă și o tendință reală, demult observată, de a prefera formele „amplificate”, pe măsură ce acelea mai vechi se reduc și se desemantizează. </div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de „parte dintr-un întreg sau dintr-o mulțime” (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferențiat: prin prepoziția ''din'' dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv („unul din grup”) și prin prepoziția ''dintre'' dacă e vorba de un substantiv la plural („unul dintre tineri”). Unii tind să considere această recomandare ca o regulă fermă, absolută; în unele edituri și redacții se corectează sever textele, eliminîndu-se, ca și cînd ar fi o greșeală, combinația prepoziției din cu un plural („unul din tineri”). De fapt, presupusa regulă reprezintă o încercare destul de recentă de normare a limbii, care nu se bazează nici pe uz, nici pe etimologie, nici pe coerența sistemului lingvistic: autorii și vorbitorii mai vechi și mai noi folosesc, în asemenea construcții, ambele prepoziții. Sintagme fixate în limbă - din două una, într-una din zile - confirmă normalitatea și stabilitatea acestei folosiri: din are în limba română sens partitiv și nimic nu limitează combinarea sa cu un plural. E suficient un minim sondaj statistic pentru a aduce numeroase argumente de autoritate și exemple clasice în acest sens. Într-un volum de proză al lui Creangă (am folosit, pentru comoditatea căutării automate, ediții electronice) apar 9 construcții de tipul unul din..., urmate de un plural („unul din ei vestește împăratului”) și 8 construcții unul dintre... („zise unul dintre plăieși”). Într-un volum similar ca dimensiuni din proza lui Eminescu, găsim de 19 ori unul din („Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur”; „baba trebuia să-i dea unul din cai”; „călugărul Dan e unul din școlarii Academiei”, „unul din acei îngeri căzuți” etc.) și niciodată unul dintre. Alternarea pare să depindă de rațiuni stilistice: preferința unui autor pentru una sau alta din construcții, dorința de variație sinonimică, diferențe de eufonie, necesitatea de a sublinia un segment de text etc. și G. Călinescu pare a fi preferat în mod clar tiparul unul din: în Viața lui Eminescu apare doar acesta (de 14 ori). Am putea presupune că lucrurile stau altfel în limba de astăzi: într-adevăr, într-un volum de Mircea Horia Simionescu, Bibliografie generală, apare numai de 8 ori unul din urmat de plural, față de 32 de apariții pentru unul dintre... În schimb, la I.D. Sârbu (Adio Europa, vol. I), există 13 exemple unul din + plural - și doar 5 unul dintre. În Internet, raportul dintre circa 2000 de citate conținînd secvența „unul din ei” și 6.000 cu „unul dintre ei” indică o preferință netă, dar construcțiile cu din, reprezentînd totuși un sfert din total, nu pot fi considerate o abatere. Uzul poate confirma cel mult o creștere a frecvenței structurii cu dintre, în defavoarea celei cu din: la aceasta au contribuit poate tocmai acțiunile normative de care am vorbit la început; există însă și o tendință reală, demult observată, de a prefera formele „amplificate”, pe măsură ce acelea mai vechi se reduc și se desemantizează. </div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>E important să înțelegem cum și cînd s-a constituit recomandarea în cauză. Ea nu apare în vechile gramatici, în care găsim, cel mult, exemple care să o contrazică. La S. Micu și Gh. <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">șincai</del>, în Elementa linguae daco-romanae, 1780, există, în loc de din sau dintre, chiar dintru: „unii dintru cei mai buni fărtați a lui” (p. 101). La Heliade Rădulescu, în Gramatica românească, 1828, surpriza e alta: dintre precedă un singular: „s-a ascultat unul dintre norod” (p. 108-109). La I.A. Candrea, Cours complet de grammaire roumaine, 1927, exemplele cu din - „unul din noi”, „o parte din soldați” - și cele cu dintre - „câțiva dintre dânșii” sînt urmate de precizarea că, pentru sensul dat, româna folosește mai des prepoziția din (p. 244-246). În Gramatica limbii române, 1945, a lui Al. Rosetti și J. Byck, unul din exemple este „Care din voi a cântat?”; citate asemănătoare va înregistra - nu pentru a le condamna - și gramatica Academiei (1966). Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), e interesat de un alt fenomen: înlocuirea în uz a construcțiilor cu de (indicînd tipul) prin cele cu din (indicînd partea, materia etc.), pe care le consideră mai concrete. O observație a autorului ne interesează în mod special: el consideră „din punct de vedere strict logic (...) absurdă” o construcție cu din + singular (non-colectiv), pentru că „din presupune existența mai multor obiecte de același fel (ca să poți lua sau alege unul din ele) și, deci, existența unui cuvânt la plural” (p. 391). De abia prin anii '70 construcția cu din începe să fie condamnată, fiind considerată - în mod surprinzător - nouă, populară, greșită: un caz de substituire care „deși nerecomandabil, cunoaște o răspîndire extrem de mare - chiar și în scris” (Limba română contemporană, I, 1974, coord. I. Coteanu, p. 303). </div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>E important să înțelegem cum și cînd s-a constituit recomandarea în cauză. Ea nu apare în vechile gramatici, în care găsim, cel mult, exemple care să o contrazică. La S. Micu și Gh. <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Șincai</ins>, în <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">''</ins>Elementa linguae daco-romanae<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">''</ins>, 1780, există, în loc de din sau dintre, chiar dintru: „unii dintru cei mai buni fărtați a lui” (p. 101). La Heliade Rădulescu, în Gramatica românească, 1828, surpriza e alta: dintre precedă un singular: „s-a ascultat unul dintre norod” (p. 108-109). La I.A. Candrea, Cours complet de grammaire roumaine, 1927, exemplele cu din - „unul din noi”, „o parte din soldați” - și cele cu dintre - „câțiva dintre dânșii” sînt urmate de precizarea că, pentru sensul dat, româna folosește mai des prepoziția din (p. 244-246). În Gramatica limbii române, 1945, a lui Al. Rosetti și J. Byck, unul din exemple este „Care din voi a cântat?”; citate asemănătoare va înregistra - nu pentru a le condamna - și gramatica Academiei (1966). Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), e interesat de un alt fenomen: înlocuirea în uz a construcțiilor cu de (indicînd tipul) prin cele cu din (indicînd partea, materia etc.), pe care le consideră mai concrete. O observație a autorului ne interesează în mod special: el consideră „din punct de vedere strict logic (...) absurdă” o construcție cu din + singular (non-colectiv), pentru că „din presupune existența mai multor obiecte de același fel (ca să poți lua sau alege unul din ele) și, deci, existența unui cuvânt la plural” (p. 391). De abia prin anii '70 construcția cu din începe să fie condamnată, fiind considerată - în mod surprinzător - nouă, populară, greșită: un caz de substituire care „deși nerecomandabil, cunoaște o răspîndire extrem de mare - chiar și în scris” (Limba română contemporană, I, 1974, coord. I. Coteanu, p. 303). </div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opțiunea pentru dintre în construcțiile discutate nu corespunde, așa cum am văzut, unui „adevăr absolut” al sistemului sau uzului limbii, ci reflectă în primul rînd o dorință de raționalizare și sistematizare. Problema e dacă o asemenea reglementare, care face să fie percepute ca greșeli sau cel mult ca arhaisme mii de pagini vechi și noi, care reduce posibilitatea de variație stilistică instaurînd, monoton, „legea lui dintre”, este sau nu utilă. În principiu, o normare de acest tip nu e imposibilă: autoritatea unor persoane și instituții poate impune reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona prepozițiilor, precedentul lui de către: o prepoziție compusă introdusă în uz, dar mai ales impusă prin școală și lucrări de gramatică, pentru a marca mai clar complementul de agent. Din fericire, în acest caz nu s-a considerat greșeală construcția mai veche, cu de, păstrîndu-se o utilă variație stilistico-pragmatică, în care se ține cont instinctiv de subliniere, individualizare etc. Ar fi bine ca și în cazul variației din / dintre să se înțeleagă că dintre nu este cu nimic mai motivat, mai rațional decît din - și mai ales că nu este obligatoriu.</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opțiunea pentru dintre în construcțiile discutate nu corespunde, așa cum am văzut, unui „adevăr absolut” al sistemului sau uzului limbii, ci reflectă în primul rînd o dorință de raționalizare și sistematizare. Problema e dacă o asemenea reglementare, care face să fie percepute ca greșeli sau cel mult ca arhaisme mii de pagini vechi și noi, care reduce posibilitatea de variație stilistică instaurînd, monoton, „legea lui dintre”, este sau nu utilă. În principiu, o normare de acest tip nu e imposibilă: autoritatea unor persoane și instituții poate impune reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona prepozițiilor, precedentul lui de către: o prepoziție compusă introdusă în uz, dar mai ales impusă prin școală și lucrări de gramatică, pentru a marca mai clar complementul de agent. Din fericire, în acest caz nu s-a considerat greșeală construcția mai veche, cu de, păstrîndu-se o utilă variație stilistico-pragmatică, în care se ține cont instinctiv de subliniere, individualizare etc. Ar fi bine ca și în cazul variației din / dintre să se înțeleagă că dintre nu este cu nimic mai motivat, mai rațional decît din - și mai ales că nu este obligatoriu.</div></td></tr>
<!-- diff cache key wiki:diff::1.12:old-563:rev-564 -->
</table>Cătălin.Frâncuhttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Din_%C8%99i_dintre&diff=563&oldid=prevCătălin.Frâncu la 15 octombrie 2012 10:492012-10-15T10:49:01Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 15 octombrie 2012 12:49</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l5">Linia 5:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 5:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>publicat în ''România literară,'' 13 octombrie 2004 -- [http://www.romlit.ro/din_i_dintre articol original]</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>publicat în ''România literară,'' 13 octombrie 2004 -- [http://www.romlit.ro/din_i_dintre articol original]</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de „parte dintr-un întreg sau dintr-o <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">mulțime" </del>(sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferențiat: prin prepoziția ''din'' dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv („unul din <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">grup"</del>) și prin prepoziția ''dintre'' dacă e vorba de un substantiv la plural („unul dintre <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">tineri"</del>). Unii tind să considere această recomandare ca o regulă fermă, absolută; în unele edituri și redacții se corectează sever textele, eliminîndu-se, ca și cînd ar fi o greșeală, combinația prepoziției din cu un plural („unul din <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">tineri"</del>). De fapt, presupusa regulă reprezintă o încercare destul de recentă de normare a limbii, care nu se bazează nici pe uz, nici pe etimologie, nici pe coerența sistemului lingvistic: autorii și vorbitorii mai vechi și mai noi folosesc, în asemenea construcții, ambele prepoziții. Sintagme fixate în limbă - din două una, într-una din zile - confirmă normalitatea și stabilitatea acestei folosiri: din are în limba română sens partitiv și nimic nu limitează combinarea sa cu un plural. E suficient un minim sondaj statistic pentru a aduce numeroase argumente de autoritate și exemple clasice în acest sens. Într-un volum de proză al lui Creangă (am folosit, pentru comoditatea căutării automate, ediții electronice) apar 9 construcții de tipul unul din..., urmate de un plural („unul din ei vestește <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">împăratului"</del>) și 8 construcții unul dintre... („zise unul dintre <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">plăieși"</del>). Într-un volum similar ca dimensiuni din proza lui Eminescu, găsim de 19 ori unul din („Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">aur"</del>; „baba trebuia să-i dea unul din <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">cai"</del>; „călugărul Dan e unul din școlarii <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Academiei"</del>, „unul din acei îngeri <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">căzuți" </del>etc.) și niciodată unul dintre. Alternarea pare să depindă de rațiuni stilistice: preferința unui autor pentru una sau alta din construcții, dorința de variație sinonimică, diferențe de eufonie, necesitatea de a sublinia un segment de text etc. și G. Călinescu pare a fi preferat în mod clar tiparul unul din: în Viața lui Eminescu apare doar acesta (de 14 ori). Am putea presupune că lucrurile stau altfel în limba de astăzi: într-adevăr, într-un volum de Mircea Horia Simionescu, Bibliografie generală, apare numai de 8 ori unul din urmat de plural, față de 32 de apariții pentru unul dintre... În schimb, la I.D. Sârbu (Adio Europa, vol. I), există 13 exemple unul din + plural - și doar 5 unul dintre. În Internet, raportul dintre circa 2000 de citate conținînd secvența „unul din <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">ei" </del>și 6.000 cu „unul dintre <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">ei" </del>indică o preferință netă, dar construcțiile cu din, reprezentînd totuși un sfert din total, nu pot fi considerate o abatere. Uzul poate confirma cel mult o creștere a frecvenței structurii cu dintre, în defavoarea celei cu din: la aceasta au contribuit poate tocmai acțiunile normative de care am vorbit la început; există însă și o tendință reală, demult observată, de a prefera formele <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„amplificate"</del>, pe măsură ce acelea mai vechi se reduc și se desemantizează. </div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de „parte dintr-un întreg sau dintr-o <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">mulțime” </ins>(sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferențiat: prin prepoziția ''din'' dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv („unul din <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">grup”</ins>) și prin prepoziția ''dintre'' dacă e vorba de un substantiv la plural („unul dintre <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">tineri”</ins>). Unii tind să considere această recomandare ca o regulă fermă, absolută; în unele edituri și redacții se corectează sever textele, eliminîndu-se, ca și cînd ar fi o greșeală, combinația prepoziției din cu un plural („unul din <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">tineri”</ins>). De fapt, presupusa regulă reprezintă o încercare destul de recentă de normare a limbii, care nu se bazează nici pe uz, nici pe etimologie, nici pe coerența sistemului lingvistic: autorii și vorbitorii mai vechi și mai noi folosesc, în asemenea construcții, ambele prepoziții. Sintagme fixate în limbă - din două una, într-una din zile - confirmă normalitatea și stabilitatea acestei folosiri: din are în limba română sens partitiv și nimic nu limitează combinarea sa cu un plural. E suficient un minim sondaj statistic pentru a aduce numeroase argumente de autoritate și exemple clasice în acest sens. Într-un volum de proză al lui Creangă (am folosit, pentru comoditatea căutării automate, ediții electronice) apar 9 construcții de tipul unul din..., urmate de un plural („unul din ei vestește <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">împăratului”</ins>) și 8 construcții unul dintre... („zise unul dintre <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">plăieși”</ins>). Într-un volum similar ca dimensiuni din proza lui Eminescu, găsim de 19 ori unul din („Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">aur”</ins>; „baba trebuia să-i dea unul din <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">cai”</ins>; „călugărul Dan e unul din școlarii <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Academiei”</ins>, „unul din acei îngeri <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">căzuți” </ins>etc.) și niciodată unul dintre. Alternarea pare să depindă de rațiuni stilistice: preferința unui autor pentru una sau alta din construcții, dorința de variație sinonimică, diferențe de eufonie, necesitatea de a sublinia un segment de text etc. și G. Călinescu pare a fi preferat în mod clar tiparul unul din: în Viața lui Eminescu apare doar acesta (de 14 ori). Am putea presupune că lucrurile stau altfel în limba de astăzi: într-adevăr, într-un volum de Mircea Horia Simionescu, Bibliografie generală, apare numai de 8 ori unul din urmat de plural, față de 32 de apariții pentru unul dintre... În schimb, la I.D. Sârbu (Adio Europa, vol. I), există 13 exemple unul din + plural - și doar 5 unul dintre. În Internet, raportul dintre circa 2000 de citate conținînd secvența „unul din <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">ei” </ins>și 6.000 cu „unul dintre <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">ei” </ins>indică o preferință netă, dar construcțiile cu din, reprezentînd totuși un sfert din total, nu pot fi considerate o abatere. Uzul poate confirma cel mult o creștere a frecvenței structurii cu dintre, în defavoarea celei cu din: la aceasta au contribuit poate tocmai acțiunile normative de care am vorbit la început; există însă și o tendință reală, demult observată, de a prefera formele <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„amplificate”</ins>, pe măsură ce acelea mai vechi se reduc și se desemantizează. </div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>E important să înțelegem cum și cînd s-a constituit recomandarea în cauză. Ea nu apare în vechile gramatici, în care găsim, cel mult, exemple care să o contrazică. La S. Micu și Gh. șincai, în Elementa linguae daco-romanae, 1780, există, în loc de din sau dintre, chiar dintru: „unii dintru cei mai buni fărtați a <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">lui" </del>(p. 101). La Heliade Rădulescu, în Gramatica românească, 1828, surpriza e alta: dintre precedă un singular: „s-a ascultat unul dintre <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">norod" </del>(p. 108-109). La I.A. Candrea, Cours complet de grammaire roumaine, 1927, exemplele cu din - „unul din <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">noi"</del>, „o parte din <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">soldați" </del>- și cele cu dintre - „câțiva dintre <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">dânșii" </del>sînt urmate de precizarea că, pentru sensul dat, româna folosește mai des prepoziția din (p. 244-246). În Gramatica limbii române, 1945, a lui Al. Rosetti și J. Byck, unul din exemple este „Care din voi a cântat?<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"</del>; citate asemănătoare va înregistra - nu pentru a le condamna - și gramatica Academiei (1966). Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), e interesat de un alt fenomen: înlocuirea în uz a construcțiilor cu de (indicînd tipul) prin cele cu din (indicînd partea, materia etc.), pe care le consideră mai concrete. O observație a autorului ne interesează în mod special: el consideră „din punct de vedere strict logic (...) <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">absurdă" </del>o construcție cu din + singular (non-colectiv), pentru că „din presupune existența mai multor obiecte de același fel (ca să poți lua sau alege unul din ele) și, deci, existența unui cuvânt la <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">plural" </del>(p. 391). De abia prin anii '70 construcția cu din începe să fie condamnată, fiind considerată - în mod surprinzător - nouă, populară, greșită: un caz de substituire care „deși nerecomandabil, cunoaște o răspîndire extrem de mare - chiar și în <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">scris" </del>(Limba română contemporană, I, 1974, coord. I. Coteanu, p. 303). </div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>E important să înțelegem cum și cînd s-a constituit recomandarea în cauză. Ea nu apare în vechile gramatici, în care găsim, cel mult, exemple care să o contrazică. La S. Micu și Gh. șincai, în Elementa linguae daco-romanae, 1780, există, în loc de din sau dintre, chiar dintru: „unii dintru cei mai buni fărtați a <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">lui” </ins>(p. 101). La Heliade Rădulescu, în Gramatica românească, 1828, surpriza e alta: dintre precedă un singular: „s-a ascultat unul dintre <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">norod” </ins>(p. 108-109). La I.A. Candrea, Cours complet de grammaire roumaine, 1927, exemplele cu din - „unul din <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">noi”</ins>, „o parte din <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">soldați” </ins>- și cele cu dintre - „câțiva dintre <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">dânșii” </ins>sînt urmate de precizarea că, pentru sensul dat, româna folosește mai des prepoziția din (p. 244-246). În Gramatica limbii române, 1945, a lui Al. Rosetti și J. Byck, unul din exemple este „Care din voi a cântat?<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">”</ins>; citate asemănătoare va înregistra - nu pentru a le condamna - și gramatica Academiei (1966). Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), e interesat de un alt fenomen: înlocuirea în uz a construcțiilor cu de (indicînd tipul) prin cele cu din (indicînd partea, materia etc.), pe care le consideră mai concrete. O observație a autorului ne interesează în mod special: el consideră „din punct de vedere strict logic (...) <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">absurdă” </ins>o construcție cu din + singular (non-colectiv), pentru că „din presupune existența mai multor obiecte de același fel (ca să poți lua sau alege unul din ele) și, deci, existența unui cuvânt la <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">plural” </ins>(p. 391). De abia prin anii '70 construcția cu din începe să fie condamnată, fiind considerată - în mod surprinzător - nouă, populară, greșită: un caz de substituire care „deși nerecomandabil, cunoaște o răspîndire extrem de mare - chiar și în <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">scris” </ins>(Limba română contemporană, I, 1974, coord. I. Coteanu, p. 303). </div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opțiunea pentru dintre în construcțiile discutate nu corespunde, așa cum am văzut, unui „adevăr <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">absolut" </del>al sistemului sau uzului limbii, ci reflectă în primul rînd o dorință de raționalizare și sistematizare. Problema e dacă o asemenea reglementare, care face să fie percepute ca greșeli sau cel mult ca arhaisme mii de pagini vechi și noi, care reduce posibilitatea de variație stilistică instaurînd, monoton, „legea lui <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">dintre"</del>, este sau nu utilă. În principiu, o normare de acest tip nu e imposibilă: autoritatea unor persoane și instituții poate impune reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona prepozițiilor, precedentul lui de către: o prepoziție compusă introdusă în uz, dar mai ales impusă prin școală și lucrări de gramatică, pentru a marca mai clar complementul de agent. Din fericire, în acest caz nu s-a considerat greșeală construcția mai veche, cu de, păstrîndu-se o utilă variație stilistico-pragmatică, în care se ține cont instinctiv de subliniere, individualizare etc. Ar fi bine ca și în cazul variației din / dintre să se înțeleagă că dintre nu este cu nimic mai motivat, mai rațional decît din - și mai ales că nu este obligatoriu.</div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opțiunea pentru dintre în construcțiile discutate nu corespunde, așa cum am văzut, unui „adevăr <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">absolut” </ins>al sistemului sau uzului limbii, ci reflectă în primul rînd o dorință de raționalizare și sistematizare. Problema e dacă o asemenea reglementare, care face să fie percepute ca greșeli sau cel mult ca arhaisme mii de pagini vechi și noi, care reduce posibilitatea de variație stilistică instaurînd, monoton, „legea lui <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">dintre”</ins>, este sau nu utilă. În principiu, o normare de acest tip nu e imposibilă: autoritatea unor persoane și instituții poate impune reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona prepozițiilor, precedentul lui de către: o prepoziție compusă introdusă în uz, dar mai ales impusă prin școală și lucrări de gramatică, pentru a marca mai clar complementul de agent. Din fericire, în acest caz nu s-a considerat greșeală construcția mai veche, cu de, păstrîndu-se o utilă variație stilistico-pragmatică, în care se ține cont instinctiv de subliniere, individualizare etc. Ar fi bine ca și în cazul variației din / dintre să se înțeleagă că dintre nu este cu nimic mai motivat, mai rațional decît din - și mai ales că nu este obligatoriu.</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sincronizare]]</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sincronizare]]</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{CuvinteCheie|din, dintre}}</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{CuvinteCheie|din, dintre}}</div></td></tr>
<!-- diff cache key wiki:diff::1.12:old-488:rev-563 -->
</table>Cătălin.Frâncuhttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Din_%C8%99i_dintre&diff=488&oldid=prevMatei GALL la 4 octombrie 2012 07:312012-10-04T07:31:07Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 4 octombrie 2012 09:31</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l5">Linia 5:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 5:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>publicat în ''România literară,'' 13 octombrie 2004 -- [http://www.romlit.ro/din_i_dintre articol original]</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>publicat în ''România literară,'' 13 octombrie 2004 -- [http://www.romlit.ro/din_i_dintre articol original]</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"parte </del>dintr-un întreg sau dintr-o mulțime" (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferențiat: prin prepoziția ''din'' dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv (<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"unul </del>din grup") și prin prepoziția ''dintre'' dacă e vorba de un substantiv la plural (<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"unul </del>dintre tineri"). Unii tind să considere această recomandare ca o regulă fermă, absolută; în unele edituri și redacții se corectează sever textele, eliminîndu-se, ca și cînd ar fi o greșeală, combinația prepoziției din cu un plural (<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"unul </del>din tineri"). De fapt, presupusa regulă reprezintă o încercare destul de recentă de normare a limbii, care nu se bazează nici pe uz, nici pe etimologie, nici pe coerența sistemului lingvistic: autorii și vorbitorii mai vechi și mai noi folosesc, în asemenea construcții, ambele prepoziții. Sintagme fixate în limbă - din două una, într-una din zile - confirmă normalitatea și stabilitatea acestei folosiri: din are în limba română sens partitiv și nimic nu limitează combinarea sa cu un plural. E suficient un minim sondaj statistic pentru a aduce numeroase argumente de autoritate și exemple clasice în acest sens. Într-un volum de proză al lui Creangă (am folosit, pentru comoditatea căutării automate, ediții electronice) apar 9 construcții de tipul unul din..., urmate de un plural (<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"unul </del>din ei vestește împăratului") și 8 construcții unul dintre... (<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"zise </del>unul dintre plăieși"). Într-un volum similar ca dimensiuni din proza lui Eminescu, găsim de 19 ori unul din (<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"Dar </del>mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur"; <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"baba </del>trebuia să-i dea unul din cai"; <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"călugărul </del>Dan e unul din școlarii Academiei", <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"unul </del>din acei îngeri căzuți" etc.) și niciodată unul dintre. Alternarea pare să depindă de rațiuni stilistice: preferința unui autor pentru una sau alta din construcții, dorința de variație sinonimică, diferențe de eufonie, necesitatea de a sublinia un segment de text etc. și G. Călinescu pare a fi preferat în mod clar tiparul unul din: în Viața lui Eminescu apare doar acesta (de 14 ori). Am putea presupune că lucrurile stau altfel în limba de astăzi: într-adevăr, într-un volum de Mircea Horia Simionescu, Bibliografie generală, apare numai de 8 ori unul din urmat de plural, față de 32 de apariții pentru unul dintre... În schimb, la I.D. Sârbu (Adio Europa, vol. I), există 13 exemple unul din + plural - și doar 5 unul dintre. În Internet, raportul dintre circa 2000 de citate conținînd secvența <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"unul </del>din ei" și 6.000 cu <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"unul </del>dintre ei" indică o preferință netă, dar construcțiile cu din, reprezentînd totuși un sfert din total, nu pot fi considerate o abatere. Uzul poate confirma cel mult o creștere a frecvenței structurii cu dintre, în defavoarea celei cu din: la aceasta au contribuit poate tocmai acțiunile normative de care am vorbit la început; există însă și o tendință reală, demult observată, de a prefera formele <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"amplificate</del>", pe măsură ce acelea mai vechi se reduc și se desemantizează. </div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„parte </ins>dintr-un întreg sau dintr-o mulțime" (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferențiat: prin prepoziția ''din'' dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv (<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„unul </ins>din grup") și prin prepoziția ''dintre'' dacă e vorba de un substantiv la plural (<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„unul </ins>dintre tineri"). Unii tind să considere această recomandare ca o regulă fermă, absolută; în unele edituri și redacții se corectează sever textele, eliminîndu-se, ca și cînd ar fi o greșeală, combinația prepoziției din cu un plural (<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„unul </ins>din tineri"). De fapt, presupusa regulă reprezintă o încercare destul de recentă de normare a limbii, care nu se bazează nici pe uz, nici pe etimologie, nici pe coerența sistemului lingvistic: autorii și vorbitorii mai vechi și mai noi folosesc, în asemenea construcții, ambele prepoziții. Sintagme fixate în limbă - din două una, într-una din zile - confirmă normalitatea și stabilitatea acestei folosiri: din are în limba română sens partitiv și nimic nu limitează combinarea sa cu un plural. E suficient un minim sondaj statistic pentru a aduce numeroase argumente de autoritate și exemple clasice în acest sens. Într-un volum de proză al lui Creangă (am folosit, pentru comoditatea căutării automate, ediții electronice) apar 9 construcții de tipul unul din..., urmate de un plural (<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„unul </ins>din ei vestește împăratului") și 8 construcții unul dintre... (<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„zise </ins>unul dintre plăieși"). Într-un volum similar ca dimensiuni din proza lui Eminescu, găsim de 19 ori unul din (<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„Dar </ins>mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur"; <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„baba </ins>trebuia să-i dea unul din cai"; <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„călugărul </ins>Dan e unul din școlarii Academiei", <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„unul </ins>din acei îngeri căzuți" etc.) și niciodată unul dintre. Alternarea pare să depindă de rațiuni stilistice: preferința unui autor pentru una sau alta din construcții, dorința de variație sinonimică, diferențe de eufonie, necesitatea de a sublinia un segment de text etc. și G. Călinescu pare a fi preferat în mod clar tiparul unul din: în Viața lui Eminescu apare doar acesta (de 14 ori). Am putea presupune că lucrurile stau altfel în limba de astăzi: într-adevăr, într-un volum de Mircea Horia Simionescu, Bibliografie generală, apare numai de 8 ori unul din urmat de plural, față de 32 de apariții pentru unul dintre... În schimb, la I.D. Sârbu (Adio Europa, vol. I), există 13 exemple unul din + plural - și doar 5 unul dintre. În Internet, raportul dintre circa 2000 de citate conținînd secvența <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„unul </ins>din ei" și 6.000 cu <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„unul </ins>dintre ei" indică o preferință netă, dar construcțiile cu din, reprezentînd totuși un sfert din total, nu pot fi considerate o abatere. Uzul poate confirma cel mult o creștere a frecvenței structurii cu dintre, în defavoarea celei cu din: la aceasta au contribuit poate tocmai acțiunile normative de care am vorbit la început; există însă și o tendință reală, demult observată, de a prefera formele <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„amplificate</ins>", pe măsură ce acelea mai vechi se reduc și se desemantizează. </div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>E important să înțelegem cum și cînd s-a constituit recomandarea în cauză. Ea nu apare în vechile gramatici, în care găsim, cel mult, exemple care să o contrazică. La S. Micu și Gh. șincai, în Elementa linguae daco-romanae, 1780, există, în loc de din sau dintre, chiar dintru: <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"unii </del>dintru cei mai buni fărtați a lui" (p. 101). La Heliade Rădulescu, în Gramatica românească, 1828, surpriza e alta: dintre precedă un singular: <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"s</del>-a ascultat unul dintre norod" (p. 108-109). La I.A. Candrea, Cours complet de grammaire roumaine, 1927, exemplele cu din - <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"unul </del>din noi", <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"o </del>parte din soldați" - și cele cu dintre - <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"câțiva </del>dintre dânșii" sînt urmate de precizarea că, pentru sensul dat, româna folosește mai des prepoziția din (p. 244-246). În Gramatica limbii române, 1945, a lui Al. Rosetti și J. Byck, unul din exemple este <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"Care </del>din voi a cântat?"; citate asemănătoare va înregistra - nu pentru a le condamna - și gramatica Academiei (1966). Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), e interesat de un alt fenomen: înlocuirea în uz a construcțiilor cu de (indicînd tipul) prin cele cu din (indicînd partea, materia etc.), pe care le consideră mai concrete. O observație a autorului ne interesează în mod special: el consideră <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"din </del>punct de vedere strict logic (...) absurdă" o construcție cu din + singular (non-colectiv), pentru că <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"din </del>presupune existența mai multor obiecte de același fel (ca să poți lua sau alege unul din ele) și, deci, existența unui cuvânt la plural" (p. 391). De abia prin anii '70 construcția cu din începe să fie condamnată, fiind considerată - în mod surprinzător - nouă, populară, greșită: un caz de substituire care <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"deși </del>nerecomandabil, cunoaște o răspîndire extrem de mare - chiar și în scris" (Limba română contemporană, I, 1974, coord. I. Coteanu, p. 303). </div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>E important să înțelegem cum și cînd s-a constituit recomandarea în cauză. Ea nu apare în vechile gramatici, în care găsim, cel mult, exemple care să o contrazică. La S. Micu și Gh. șincai, în Elementa linguae daco-romanae, 1780, există, în loc de din sau dintre, chiar dintru: <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„unii </ins>dintru cei mai buni fărtați a lui" (p. 101). La Heliade Rădulescu, în Gramatica românească, 1828, surpriza e alta: dintre precedă un singular: <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„s</ins>-a ascultat unul dintre norod" (p. 108-109). La I.A. Candrea, Cours complet de grammaire roumaine, 1927, exemplele cu din - <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„unul </ins>din noi", <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„o </ins>parte din soldați" - și cele cu dintre - <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„câțiva </ins>dintre dânșii" sînt urmate de precizarea că, pentru sensul dat, româna folosește mai des prepoziția din (p. 244-246). În Gramatica limbii române, 1945, a lui Al. Rosetti și J. Byck, unul din exemple este <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„Care </ins>din voi a cântat?"; citate asemănătoare va înregistra - nu pentru a le condamna - și gramatica Academiei (1966). Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), e interesat de un alt fenomen: înlocuirea în uz a construcțiilor cu de (indicînd tipul) prin cele cu din (indicînd partea, materia etc.), pe care le consideră mai concrete. O observație a autorului ne interesează în mod special: el consideră <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„din </ins>punct de vedere strict logic (...) absurdă" o construcție cu din + singular (non-colectiv), pentru că <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„din </ins>presupune existența mai multor obiecte de același fel (ca să poți lua sau alege unul din ele) și, deci, existența unui cuvânt la plural" (p. 391). De abia prin anii '70 construcția cu din începe să fie condamnată, fiind considerată - în mod surprinzător - nouă, populară, greșită: un caz de substituire care <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„deși </ins>nerecomandabil, cunoaște o răspîndire extrem de mare - chiar și în scris" (Limba română contemporană, I, 1974, coord. I. Coteanu, p. 303). </div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opțiunea pentru dintre în construcțiile discutate nu corespunde, așa cum am văzut, unui <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"adevăr </del>absolut" al sistemului sau uzului limbii, ci reflectă în primul rînd o dorință de raționalizare și sistematizare. Problema e dacă o asemenea reglementare, care face să fie percepute ca greșeli sau cel mult ca arhaisme mii de pagini vechi și noi, care reduce posibilitatea de variație stilistică instaurînd, monoton, <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">"legea </del>lui dintre", este sau nu utilă. În principiu, o normare de acest tip nu e imposibilă: autoritatea unor persoane și instituții poate impune reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona prepozițiilor, precedentul lui de către : o prepoziție compusă introdusă în uz, dar mai ales impusă prin școală și lucrări de gramatică, pentru a marca mai clar complementul de agent. Din fericire, în acest caz nu s-a considerat greșeală construcția mai veche, cu de, păstrîndu-se o utilă variație stilistico-pragmatică, în care se ține cont instinctiv de subliniere, individualizare etc. Ar fi bine ca și în cazul variației din / dintre să se înțeleagă că dintre nu este cu nimic mai motivat, mai rațional decît din - și mai ales că nu este obligatoriu.</div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Opțiunea pentru dintre în construcțiile discutate nu corespunde, așa cum am văzut, unui <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„adevăr </ins>absolut" al sistemului sau uzului limbii, ci reflectă în primul rînd o dorință de raționalizare și sistematizare. Problema e dacă o asemenea reglementare, care face să fie percepute ca greșeli sau cel mult ca arhaisme mii de pagini vechi și noi, care reduce posibilitatea de variație stilistică instaurînd, monoton, <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">„legea </ins>lui dintre", este sau nu utilă. În principiu, o normare de acest tip nu e imposibilă: autoritatea unor persoane și instituții poate impune reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona prepozițiilor, precedentul lui de către: o prepoziție compusă introdusă în uz, dar mai ales impusă prin școală și lucrări de gramatică, pentru a marca mai clar complementul de agent. Din fericire, în acest caz nu s-a considerat greșeală construcția mai veche, cu de, păstrîndu-se o utilă variație stilistico-pragmatică, în care se ține cont instinctiv de subliniere, individualizare etc. Ar fi bine ca și în cazul variației din / dintre să se înțeleagă că dintre nu este cu nimic mai motivat, mai rațional decît din - și mai ales că nu este obligatoriu.</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sincronizare]]</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Sincronizare]]</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{CuvinteCheie|din, dintre}}</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{CuvinteCheie|din, dintre}}</div></td></tr>
<!-- diff cache key wiki:diff::1.12:old-71:rev-488 -->
</table>Matei GALLhttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Din_%C8%99i_dintre&diff=71&oldid=prevCătălin.Frâncu la 6 septembrie 2011 14:042011-09-06T14:04:06Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 6 septembrie 2011 16:04</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l1">Linia 1:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 1:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">[[Categorie:Sincronizare]]</del></div></td><td colspan="2" class="diff-side-added"></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Păcatele limbii: din și dintre'''</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Păcatele limbii: din și dintre'''</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l6">Linia 6:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 5:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>publicat în ''România literară,'' 13 octombrie 2004 -- [http://www.romlit.ro/din_i_dintre articol original]</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>publicat în ''România literară,'' 13 octombrie 2004 -- [http://www.romlit.ro/din_i_dintre articol original]</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de "parte dintr-un întreg sau dintr-o <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">mulţime</del>" (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">diferenţiat</del>: prin <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">prepoziţia {{e|</del>din<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">}} </del>dacă <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">mulţimea </del>de <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">referinţă </del>este desemnată de un singular cu sens colectiv ("unul din grup") <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>prin <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">prepoziţia {{e|</del>dintre<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">}} </del>dacă e vorba de un substantiv la plural ("unul dintre tineri"). Unii tind să considere această recomandare ca o regulă fermă, absolută; în unele edituri <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi redacţii </del>se corectează sever textele, eliminîndu-se, ca <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>cînd ar fi o <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">greşeală</del>, <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">combinaţia prepoziţiei </del>din cu un plural ("unul din tineri"). De fapt, presupusa regulă reprezintă o încercare destul de recentă de normare a limbii, care nu se bazează nici pe uz, nici pe etimologie, nici pe <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">coerenţa </del>sistemului lingvistic: autorii <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>vorbitorii mai vechi <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>mai noi folosesc, în asemenea <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcţii</del>, ambele <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">prepoziţii</del>. Sintagme fixate în limbă - din două una, într-una din zile - confirmă normalitatea <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>stabilitatea acestei folosiri: din are în limba română sens partitiv <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>nimic nu limitează combinarea sa cu un plural. E suficient un minim sondaj statistic pentru a aduce numeroase argumente de autoritate <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>exemple clasice în acest sens. Într-un volum de proză al lui Creangă (am folosit, pentru comoditatea căutării automate, <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">ediţii </del>electronice) apar 9 <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcţii </del>de tipul unul din..., urmate de un plural ("unul din ei <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">vesteşte </del>împăratului") <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>8 <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcţii </del>unul dintre... ("zise unul dintre <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">plăieşi</del>"). Într-un volum similar ca dimensiuni din proza lui Eminescu, găsim de 19 ori unul din ("Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur"; "baba trebuia să-i dea unul din cai"; "călugărul Dan e unul din <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şcolarii </del>Academiei", "unul din acei îngeri <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">căzuţi</del>" etc.) <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>niciodată unul dintre. Alternarea pare să depindă de <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">raţiuni </del>stilistice: <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">preferinţa </del>unui autor pentru una sau alta din <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcţii</del>, <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">dorinţa </del>de <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">variaţie </del>sinonimică, <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">diferenţe </del>de eufonie, necesitatea de a sublinia un segment de text etc. <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Şi </del>G. Călinescu pare a fi preferat în mod clar tiparul unul din: în <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Viaţa </del>lui Eminescu apare doar acesta (de 14 ori). Am putea presupune că lucrurile stau altfel în limba de astăzi: într-adevăr, într-un volum de Mircea Horia Simionescu, Bibliografie generală, apare numai de 8 ori unul din urmat de plural, <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">faţă </del>de 32 de <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">apariţii </del>pentru unul dintre... În schimb, la I.D. Sârbu (Adio Europa, vol. I), există 13 exemple unul din + plural - <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>doar 5 unul dintre. În Internet, raportul dintre circa 2000 de citate <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">conţinînd secvenţa </del>"unul din ei" <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>6.000 cu "unul dintre ei" indică o <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">preferinţă </del>netă, dar <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcţiile </del>cu din, reprezentînd <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">totuşi </del>un sfert din total, nu pot fi considerate o abatere. Uzul poate confirma cel mult o <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">creştere </del>a <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">frecvenţei </del>structurii cu dintre, în defavoarea celei cu din: la aceasta au contribuit poate tocmai <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">acţiunile </del>normative de care am vorbit la început; există însă <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>o <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">tendinţă </del>reală, demult observată, de a prefera formele "amplificate", pe măsură ce acelea mai vechi se reduc <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>se desemantizează. </div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de "parte dintr-un întreg sau dintr-o <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">mulțime</ins>" (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">diferențiat</ins>: prin <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">prepoziția ''</ins>din<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">'' </ins>dacă <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">mulțimea </ins>de <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">referință </ins>este desemnată de un singular cu sens colectiv ("unul din grup") <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>prin <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">prepoziția ''</ins>dintre<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">'' </ins>dacă e vorba de un substantiv la plural ("unul dintre tineri"). Unii tind să considere această recomandare ca o regulă fermă, absolută; în unele edituri <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și redacții </ins>se corectează sever textele, eliminîndu-se, ca <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>cînd ar fi o <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">greșeală</ins>, <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">combinația prepoziției </ins>din cu un plural ("unul din tineri"). De fapt, presupusa regulă reprezintă o încercare destul de recentă de normare a limbii, care nu se bazează nici pe uz, nici pe etimologie, nici pe <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">coerența </ins>sistemului lingvistic: autorii <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>vorbitorii mai vechi <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>mai noi folosesc, în asemenea <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcții</ins>, ambele <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">prepoziții</ins>. Sintagme fixate în limbă - din două una, într-una din zile - confirmă normalitatea <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>stabilitatea acestei folosiri: din are în limba română sens partitiv <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>nimic nu limitează combinarea sa cu un plural. E suficient un minim sondaj statistic pentru a aduce numeroase argumente de autoritate <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>exemple clasice în acest sens. Într-un volum de proză al lui Creangă (am folosit, pentru comoditatea căutării automate, <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">ediții </ins>electronice) apar 9 <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcții </ins>de tipul unul din..., urmate de un plural ("unul din ei <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">vestește </ins>împăratului") <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>8 <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcții </ins>unul dintre... ("zise unul dintre <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">plăieși</ins>"). Într-un volum similar ca dimensiuni din proza lui Eminescu, găsim de 19 ori unul din ("Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur"; "baba trebuia să-i dea unul din cai"; "călugărul Dan e unul din <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">școlarii </ins>Academiei", "unul din acei îngeri <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">căzuți</ins>" etc.) <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>niciodată unul dintre. Alternarea pare să depindă de <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">rațiuni </ins>stilistice: <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">preferința </ins>unui autor pentru una sau alta din <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcții</ins>, <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">dorința </ins>de <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">variație </ins>sinonimică, <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">diferențe </ins>de eufonie, necesitatea de a sublinia un segment de text etc. <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>G. Călinescu pare a fi preferat în mod clar tiparul unul din: în <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Viața </ins>lui Eminescu apare doar acesta (de 14 ori). Am putea presupune că lucrurile stau altfel în limba de astăzi: într-adevăr, într-un volum de Mircea Horia Simionescu, Bibliografie generală, apare numai de 8 ori unul din urmat de plural, <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">față </ins>de 32 de <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">apariții </ins>pentru unul dintre... În schimb, la I.D. Sârbu (Adio Europa, vol. I), există 13 exemple unul din + plural - <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>doar 5 unul dintre. În Internet, raportul dintre circa 2000 de citate <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">conținînd secvența </ins>"unul din ei" <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>6.000 cu "unul dintre ei" indică o <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">preferință </ins>netă, dar <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcțiile </ins>cu din, reprezentînd <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">totuși </ins>un sfert din total, nu pot fi considerate o abatere. Uzul poate confirma cel mult o <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">creștere </ins>a <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">frecvenței </ins>structurii cu dintre, în defavoarea celei cu din: la aceasta au contribuit poate tocmai <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">acțiunile </ins>normative de care am vorbit la început; există însă <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>o <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">tendință </ins>reală, demult observată, de a prefera formele "amplificate", pe măsură ce acelea mai vechi se reduc <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>se desemantizează. </div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>E important să <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">înţelegem </del>cum <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>cînd s-a constituit recomandarea în cauză. Ea nu apare în vechile gramatici, în care găsim, cel mult, exemple care să o contrazică. La S. Micu <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>Gh. <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Şincai</del>, în Elementa linguae daco-romanae, 1780, există, în loc de din sau dintre, chiar dintru: "unii dintru cei mai buni <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">fărtaţi </del>a lui" (p. 101). La Heliade Rădulescu, în Gramatica românească, 1828, surpriza e alta: dintre precedă un singular: "s-a ascultat unul dintre norod" (p. 108-109). La I.A. Candrea, Cours complet de grammaire roumaine, 1927, exemplele cu din - "unul din noi", "o parte din <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">soldaţi</del>" - <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>cele cu dintre - "<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">câţiva </del>dintre <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">dânşii</del>" sînt urmate de precizarea că, pentru sensul dat, româna <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">foloseşte </del>mai des <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">prepoziţia </del>din (p. 244-246). În Gramatica limbii române, 1945, a lui Al. Rosetti <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>J. Byck, unul din exemple este "Care din voi a cântat?"; citate asemănătoare va înregistra - nu pentru a le condamna - <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>gramatica Academiei (1966). Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), e interesat de un alt fenomen: înlocuirea în uz a <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcţiilor </del>cu de (indicînd tipul) prin cele cu din (indicînd partea, materia etc.), pe care le consideră mai concrete. O <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">observaţie </del>a autorului ne interesează în mod special: el consideră "din punct de vedere strict logic (...) absurdă" o <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcţie </del>cu din + singular (non-colectiv), pentru că "din presupune <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">existenţa </del>mai multor obiecte de <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">acelaşi </del>fel (ca să <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">poţi </del>lua sau alege unul din ele) <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi</del>, deci, <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">existenţa </del>unui cuvânt la plural" (p. 391). De abia prin anii '70 <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcţia </del>cu din începe să fie condamnată, fiind considerată - în mod surprinzător - nouă, populară, <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">greşită</del>: un caz de substituire care "<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">deşi </del>nerecomandabil, <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">cunoaşte </del>o răspîndire extrem de mare - chiar <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>în scris" (Limba română contemporană, I, 1974, coord. I. Coteanu, p. 303). </div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>E important să <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">înțelegem </ins>cum <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>cînd s-a constituit recomandarea în cauză. Ea nu apare în vechile gramatici, în care găsim, cel mult, exemple care să o contrazică. La S. Micu <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>Gh. <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">șincai</ins>, în Elementa linguae daco-romanae, 1780, există, în loc de din sau dintre, chiar dintru: "unii dintru cei mai buni <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">fărtați </ins>a lui" (p. 101). La Heliade Rădulescu, în Gramatica românească, 1828, surpriza e alta: dintre precedă un singular: "s-a ascultat unul dintre norod" (p. 108-109). La I.A. Candrea, Cours complet de grammaire roumaine, 1927, exemplele cu din - "unul din noi", "o parte din <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">soldați</ins>" - <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>cele cu dintre - "<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">câțiva </ins>dintre <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">dânșii</ins>" sînt urmate de precizarea că, pentru sensul dat, româna <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">folosește </ins>mai des <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">prepoziția </ins>din (p. 244-246). În Gramatica limbii române, 1945, a lui Al. Rosetti <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>J. Byck, unul din exemple este "Care din voi a cântat?"; citate asemănătoare va înregistra - nu pentru a le condamna - <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>gramatica Academiei (1966). Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), e interesat de un alt fenomen: înlocuirea în uz a <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcțiilor </ins>cu de (indicînd tipul) prin cele cu din (indicînd partea, materia etc.), pe care le consideră mai concrete. O <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">observație </ins>a autorului ne interesează în mod special: el consideră "din punct de vedere strict logic (...) absurdă" o <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcție </ins>cu din + singular (non-colectiv), pentru că "din presupune <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">existența </ins>mai multor obiecte de <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">același </ins>fel (ca să <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">poți </ins>lua sau alege unul din ele) <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și</ins>, deci, <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">existența </ins>unui cuvânt la plural" (p. 391). De abia prin anii '70 <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcția </ins>cu din începe să fie condamnată, fiind considerată - în mod surprinzător - nouă, populară, <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">greșită</ins>: un caz de substituire care "<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">deși </ins>nerecomandabil, <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">cunoaște </ins>o răspîndire extrem de mare - chiar <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>în scris" (Limba română contemporană, I, 1974, coord. I. Coteanu, p. 303). </div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Opţiunea </del>pentru dintre în <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcţiile </del>discutate nu corespunde, <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">aşa </del>cum am văzut, unui "adevăr absolut" al sistemului sau uzului limbii, ci reflectă în primul rînd o <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">dorinţă </del>de <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">raţionalizare şi </del>sistematizare. Problema e dacă o asemenea reglementare, care face să fie percepute ca <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">greşeli </del>sau cel mult ca arhaisme mii de pagini vechi <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>noi, care reduce posibilitatea de <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">variaţie </del>stilistică instaurînd, monoton, "legea lui dintre", este sau nu utilă. În principiu, o normare de acest tip nu e imposibilă: autoritatea unor persoane <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi instituţii </del>poate impune reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">prepoziţiilor</del>, precedentul lui de către : o <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">prepoziţie </del>compusă introdusă în uz, dar mai ales impusă prin <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şcoală şi </del>lucrări de gramatică, pentru a marca mai clar complementul de agent. Din fericire, în acest caz nu s-a considerat <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">greşeală construcţia </del>mai veche, cu de, păstrîndu-se o utilă <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">variaţie </del>stilistico-pragmatică, în care se <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">ţine </del>cont instinctiv de subliniere, individualizare etc. Ar fi bine ca <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>în cazul <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">variaţiei </del>din / dintre să se <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">înţeleagă </del>că dintre nu este cu nimic mai motivat, mai <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">raţional </del>decît din - <del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">şi </del>mai ales că nu este obligatoriu.</div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Opțiunea </ins>pentru dintre în <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">construcțiile </ins>discutate nu corespunde, <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">așa </ins>cum am văzut, unui "adevăr absolut" al sistemului sau uzului limbii, ci reflectă în primul rînd o <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">dorință </ins>de <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">raționalizare și </ins>sistematizare. Problema e dacă o asemenea reglementare, care face să fie percepute ca <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">greșeli </ins>sau cel mult ca arhaisme mii de pagini vechi <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>noi, care reduce posibilitatea de <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">variație </ins>stilistică instaurînd, monoton, "legea lui dintre", este sau nu utilă. În principiu, o normare de acest tip nu e imposibilă: autoritatea unor persoane <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și instituții </ins>poate impune reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">prepozițiilor</ins>, precedentul lui de către : o <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">prepoziție </ins>compusă introdusă în uz, dar mai ales impusă prin <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">școală și </ins>lucrări de gramatică, pentru a marca mai clar complementul de agent. Din fericire, în acest caz nu s-a considerat <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">greșeală construcția </ins>mai veche, cu de, păstrîndu-se o utilă <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">variație </ins>stilistico-pragmatică, în care se <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">ține </ins>cont instinctiv de subliniere, individualizare etc. Ar fi bine ca <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>în cazul <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">variației </ins>din / dintre să se <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">înțeleagă </ins>că dintre nu este cu nimic mai motivat, mai <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">rațional </ins>decît din - <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">și </ins>mai ales că nu este obligatoriu.</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-side-deleted"></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div> </div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-side-deleted"></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">[[Categorie:Sincronizare]]</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-side-deleted"></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">{{CuvinteCheie|din, dintre}}</ins></div></td></tr>
</table>Cătălin.Frâncuhttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Din_%C8%99i_dintre&diff=33&oldid=prevCătălin.Frâncu la 3 septembrie 2011 14:182011-09-03T14:18:52Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 3 septembrie 2011 16:18</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l1">Linia 1:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 1:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[<del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Category</del>:Sincronizare]]</div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[<ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Categorie</ins>:Sincronizare]]</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Păcatele limbii: din și dintre'''</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Păcatele limbii: din și dintre'''</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
</table>Cătălin.Frâncuhttps://wiki.dexonline.ro/index.php?title=Articol/Rodica_Zafiu/Din_%C8%99i_dintre&diff=32&oldid=prevCătălin.Frâncu la 3 septembrie 2011 14:182011-09-03T14:18:36Z<p></p>
<table style="background-color: #fff; color: #202122;" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr class="diff-title" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;">Versiunea de la data 3 septembrie 2011 16:18</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l4">Linia 4:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 4:</td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>de Rodica Zafiu</div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>de Rodica Zafiu</div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker" data-marker="−"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>publicat în ''România literară,'' 13 octombrie 2004</div></td><td class="diff-marker" data-marker="+"></td><td style="color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>publicat în ''România literară,'' 13 octombrie 2004 <ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">-- [http://www.romlit.ro/din_i_dintre articol original]</ins></div></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><br/></td></tr>
<tr><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de "parte dintr-un întreg sau dintr-o mulţime" (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferenţiat: prin prepoziţia {{e|din}} dacă mulţimea de referinţă este desemnată de un singular cu sens colectiv ("unul din grup") şi prin prepoziţia {{e|dintre}} dacă e vorba de un substantiv la plural ("unul dintre tineri"). Unii tind să considere această recomandare ca o regulă fermă, absolută; în unele edituri şi redacţii se corectează sever textele, eliminîndu-se, ca şi cînd ar fi o greşeală, combinaţia prepoziţiei din cu un plural ("unul din tineri"). De fapt, presupusa regulă reprezintă o încercare destul de recentă de normare a limbii, care nu se bazează nici pe uz, nici pe etimologie, nici pe coerenţa sistemului lingvistic: autorii şi vorbitorii mai vechi şi mai noi folosesc, în asemenea construcţii, ambele prepoziţii. Sintagme fixate în limbă - din două una, într-una din zile - confirmă normalitatea şi stabilitatea acestei folosiri: din are în limba română sens partitiv şi nimic nu limitează combinarea sa cu un plural. E suficient un minim sondaj statistic pentru a aduce numeroase argumente de autoritate şi exemple clasice în acest sens. Într-un volum de proză al lui Creangă (am folosit, pentru comoditatea căutării automate, ediţii electronice) apar 9 construcţii de tipul unul din..., urmate de un plural ("unul din ei vesteşte împăratului") şi 8 construcţii unul dintre... ("zise unul dintre plăieşi"). Într-un volum similar ca dimensiuni din proza lui Eminescu, găsim de 19 ori unul din ("Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur"; "baba trebuia să-i dea unul din cai"; "călugărul Dan e unul din şcolarii Academiei", "unul din acei îngeri căzuţi" etc.) şi niciodată unul dintre. Alternarea pare să depindă de raţiuni stilistice: preferinţa unui autor pentru una sau alta din construcţii, dorinţa de variaţie sinonimică, diferenţe de eufonie, necesitatea de a sublinia un segment de text etc. Şi G. Călinescu pare a fi preferat în mod clar tiparul unul din: în Viaţa lui Eminescu apare doar acesta (de 14 ori). Am putea presupune că lucrurile stau altfel în limba de astăzi: într-adevăr, într-un volum de Mircea Horia Simionescu, Bibliografie generală, apare numai de 8 ori unul din urmat de plural, faţă de 32 de apariţii pentru unul dintre... În schimb, la I.D. Sârbu (Adio Europa, vol. I), există 13 exemple unul din + plural - şi doar 5 unul dintre. În Internet, raportul dintre circa 2000 de citate conţinînd secvenţa "unul din ei" şi 6.000 cu "unul dintre ei" indică o preferinţă netă, dar construcţiile cu din, reprezentînd totuşi un sfert din total, nu pot fi considerate o abatere. Uzul poate confirma cel mult o creştere a frecvenţei structurii cu dintre, în defavoarea celei cu din: la aceasta au contribuit poate tocmai acţiunile normative de care am vorbit la început; există însă şi o tendinţă reală, demult observată, de a prefera formele "amplificate", pe măsură ce acelea mai vechi se reduc şi se desemantizează. </div></td><td class="diff-marker"></td><td style="background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de "parte dintr-un întreg sau dintr-o mulţime" (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferenţiat: prin prepoziţia {{e|din}} dacă mulţimea de referinţă este desemnată de un singular cu sens colectiv ("unul din grup") şi prin prepoziţia {{e|dintre}} dacă e vorba de un substantiv la plural ("unul dintre tineri"). Unii tind să considere această recomandare ca o regulă fermă, absolută; în unele edituri şi redacţii se corectează sever textele, eliminîndu-se, ca şi cînd ar fi o greşeală, combinaţia prepoziţiei din cu un plural ("unul din tineri"). De fapt, presupusa regulă reprezintă o încercare destul de recentă de normare a limbii, care nu se bazează nici pe uz, nici pe etimologie, nici pe coerenţa sistemului lingvistic: autorii şi vorbitorii mai vechi şi mai noi folosesc, în asemenea construcţii, ambele prepoziţii. Sintagme fixate în limbă - din două una, într-una din zile - confirmă normalitatea şi stabilitatea acestei folosiri: din are în limba română sens partitiv şi nimic nu limitează combinarea sa cu un plural. E suficient un minim sondaj statistic pentru a aduce numeroase argumente de autoritate şi exemple clasice în acest sens. Într-un volum de proză al lui Creangă (am folosit, pentru comoditatea căutării automate, ediţii electronice) apar 9 construcţii de tipul unul din..., urmate de un plural ("unul din ei vesteşte împăratului") şi 8 construcţii unul dintre... ("zise unul dintre plăieşi"). Într-un volum similar ca dimensiuni din proza lui Eminescu, găsim de 19 ori unul din ("Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur"; "baba trebuia să-i dea unul din cai"; "călugărul Dan e unul din şcolarii Academiei", "unul din acei îngeri căzuţi" etc.) şi niciodată unul dintre. Alternarea pare să depindă de raţiuni stilistice: preferinţa unui autor pentru una sau alta din construcţii, dorinţa de variaţie sinonimică, diferenţe de eufonie, necesitatea de a sublinia un segment de text etc. Şi G. Călinescu pare a fi preferat în mod clar tiparul unul din: în Viaţa lui Eminescu apare doar acesta (de 14 ori). Am putea presupune că lucrurile stau altfel în limba de astăzi: într-adevăr, într-un volum de Mircea Horia Simionescu, Bibliografie generală, apare numai de 8 ori unul din urmat de plural, faţă de 32 de apariţii pentru unul dintre... În schimb, la I.D. Sârbu (Adio Europa, vol. I), există 13 exemple unul din + plural - şi doar 5 unul dintre. În Internet, raportul dintre circa 2000 de citate conţinînd secvenţa "unul din ei" şi 6.000 cu "unul dintre ei" indică o preferinţă netă, dar construcţiile cu din, reprezentînd totuşi un sfert din total, nu pot fi considerate o abatere. Uzul poate confirma cel mult o creştere a frecvenţei structurii cu dintre, în defavoarea celei cu din: la aceasta au contribuit poate tocmai acţiunile normative de care am vorbit la început; există însă şi o tendinţă reală, demult observată, de a prefera formele "amplificate", pe măsură ce acelea mai vechi se reduc şi se desemantizează. </div></td></tr>
<!-- diff cache key wiki:diff::1.12:old-30:rev-32 -->
</table>Cătălin.Frâncu