Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Rodica Zafiu/Păcatele limbii/Datorie suverană”

E de presupus că relativ puțini cititori sau ascultători cunosc sensul exact al termenului suveran din aceste sintagme. Cei care încearcă să recurgă la dicționarele generale nu obțin nicio informație utilă; sensul specializat financiar al termenului suveran nu este înregistrat nici în DEX, nici în MDA (Micul dicționar academic), în NDU (Noul dicționar ilustrat) sau în DEXI (Dicționarul explicativ ilustrat). Mai multe lămuriri poate oferi internetul, mai ales prin prezența termenilor-sursă din franceză (dette souveraine) și engleză (sovereign debt). Se poate constata că, și în acest caz, terminologia noastră de specialitate s-a constituit prin calchiere: expresiile străine au fost traduse, adăugându- i-se astfel adjectivului suveran un nou sens. Rezultatul nu este unul tocmai fericit, pentru că noile sintagme pot provoca interpretări greșite. Reacții tipice sunt deja înregistrate pe internet; mai mulți cititori critică formula datorie suverană, pe care o raportează la definiția curentă, de dicționar, a adjectivului: „Totuși, ce dracu’ înseamnă datorie suverană?! (...) Deci datorie absolută, fără margini, supremă. Cum fără margini?” (zaqk.ro); „definiția lui suveran aduce clarificarea: «datorie supremă», «datorie absolută» sau «datorie independentă» stârnind măcar zâmbete, dacă nu ilaritate...” (cum-scriemcorect. blogspot.com); „Ce cuvinte mărețe!!! Suveran era doar regele, împăratul, țarul, faraonul, dar acum DATORIA a devenit SUVERANĂ” (cinstitsiadevarat.blogspot.com). Asocierea involuntară dintre conotația pozitivă a adjectivului suveran și situația negativă a îndatorării produce un efect de sens contradictoriu, agravat de o sugestie retorică de personificare a datoriei. Cititorii mai sus citați protestează împotriva preluării mecanice, prin traducere, a sintagmei, propunând înlocuirea adjectivului suveran prin alte cuvinte cu sens (aproximativ) echivalent în contextul dat: guvernamental, național etc.